FUCHS, Johann I (? – mort 21 iulie 1550, Brașov), aurar, jude, negustor. A moştenit de la tată numele şi profesiunea de aurar. Primele mărturii despre el datează din 1519, când este menţionat în izvoarele locale (G. Nussbächer). Potrivit lui Friederich Stenner, acesta a fost civis juratus între 1507-1549. În 1521 a devenit maestru aurar şi a condus şi unele lucrări la Bastionul Ţesătorilor. În 1523 a fost cooptat în conducerea oraşului. În această calitate i s-a încredinţat misiunea de a reprezenta Brașovul în Dieta de la Mediaş, fiind ales şi reprezentant al oraşului său în Adunarea Universităţii Naţionale Săseşti de la Sibiu, stabilind legături cu domnul muntean Radu de la Afumaţi. Din 1526 devine capitaneus stipeniariorum, iar în 1528 ajunge să deţină funcţii în localităţile Şercaia şi Pârău din județul Brașov. Împreună cu judele oraşului Lucas Hirscher şi însoţiţi de o delegaţie de braşoveni, a întreprins o călătorie la Curtea imperială de la Praga. La întoarcere, atacat de hoţi, pierde 160 de guldeni. În anul următor a fost ales fănogiu (?) (villicus) al oraşului. După schimbarea conducerii oraşului în noiembrie 1529, pleacă în martie 1530, împreună cu alţi doi braşoveni de marcă, la curtea lui Petru Rareş, pentru a-i da o parte din banii promişi, precum şi foarte multe cadouri. În anii 1530-1531 a fost ales castelan la Bran. În această perioadă, timp de 14 luni a fost şi mesagerul Brașovului şi al Universităţii Naţionale Săseşti la curtea din Cracovia a regelui Ferdinand, de la care va cere ajutor. Între 1533-1540 a fost judex la Zărneşti şi Tohan, lângă Brașov. Socotelile orăşeneşti notează în aceşti ani participarea sa la Dieta Saşilor, o călătorie în Moldova în 1535 şi o altă călătorie, în calitate de reprezentant al Brașovului, la Ioan Zapolya, în 1537-1539. După moartea lui Lucas Hirscher, la 26 aprilie 1541, a fost ales jude al Brașovului, funcţie în care va rămâne până la moartea sa. Se remarcă în această funcţie prin numeroase realizări atât în cetate cât şi în Ţara Bârsei. Astfel, între aprilie şi octombrie 1541 au fost construite noile clădiri pentru gimnaziul Honterus. În vremea sa au loc tulburările legate de reformă şi impunerea acesteia în Ţara Bârsei, ca şi de alegerea lui J. Honterus în fruntea bisericii luterane. După alegerea lui Honterus, ca preot al oraşului la 22 aprilie 1544, la 10 noiembrie 1544 o parte din tezaurul bisericii a revenit oraşului. Din anul 1545 Johann Fuchs este ales senator. În această perioadă acordă o atenţie sporită şi comerţului. Va avea un rol important, alături de J. Benkner, în înfiinţarea şi finanţarea morii de hârtie de la Brașov. În primele două tipuri de filigrane ale hârtiei obţinute aici este reprodusă vulpea, simbolul lui Johann Fuchs. Astfel, în clasificarea lui Gebhard Blücher, primul tip al filigranelor hârtiei braşovene reprezenta o vulpe surmontată de o coroană cu rădăcină. Cel de-al doilea tip reprezenta o vulpe şi respectiv o coroană cu rădăcină, dispuse simetric pe cele două jumătăţi ale colii. În al treilea tip de hârtie filigranul cuprindea doar coroana cu rădăcină, semn că Johann Fuchs se retrăsese din afacere. În tipul patru al hârtiei braşovene imaginea animalului nu pare a fi al unei vulpi, cum s-a crezut, ci a unui lup cum era cel din stema familiei Zápolya. Se presupune că în vara anului 1547 Johann Fuchs s-ar fi retras din această întreprindere, J. Benkner rămânând unicul ei proprietar (G. Nussbächer). Moartea sa a fost consemnată de cronicarul Hyeronimus Ostermeier. A fost apreciat atât de contemporani, cât şi de urmaşi, fiind considerat un om învăţat şi iubit de oameni.
Referinţe: Stenner, Fr., Die Beamten, p. 46, [mai citează şi următoarele surse Quellen…, Urkunden der Tischler- Zunft in Der ev. Gymnasial-Bibliothek, manuscris; Archiv des Vereins für siebenbürgische Landeskunde, Alte und neue Folge, I-IV und I-XXXVIII; Trausch, Jos. Fr., Onomasticon virorum, I şi II, în Der Gymnasial-Bibliothek, manuscris]; Klein, K. K., Der Humanist und Reformator Johannes Honterus, Sibiu, 1935, p. 220-222; Nussbächer, G., Johann Fuchs gest. 1550, în Karpatenrundschau, 16-17 apr. 1981, p. 6; Mareş, Al., Filigranele hârtiei întrebuinţate în Ţara Românească în secolul al XVI-lea, București, 1987, p. XXI, [vezi în completare şi bibliografia de la J. Benkner şi J. Honterus]; Nussbächer, G., [H.F.], în Neue Kronstadter Zeitung, 28 mart. 1996, p. 7.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.