FUCHS, Hermann (pseudonim BRASSOI Fuchs Hermann) (născut 18 februarie 1915, Brașov – mort 8 aprilie 1996, Cluj), paleontolog. Dinspre partea mamei se trage dintr-o veche familie braşoveană. Tatăl, funcţionar la Poştă, a murit pe frontul din Galiţia în timpul primului război mondial, aşa încât fiul său nu l-a cunoscut. Prin eforturile mamei toţi cei şase copii au putut urma diferite şcoli. Toţi anii copilăriei i-a petrecut în oraşul natal, cu excepţia a doi ani cât a fost la Odorheiu Secuiesc, unde a urmat liceul. Bacalaureatul îl va susţine însă la Brașov în 1932. Influenţat de profesorul de ştiinţe naturale Albert József, s-a înscris la Facultatea de Ştiinţe Naturale din Cluj, avându-i profesori pe Emil Racoviţă, Alexandru Borza, Ion Popescu-Voiteşti ş.a. Între 1941-1946 a fost asistent la secţia de geologie-paleontologie a Facultății din Cluj, între 1946-1952 este lector, iar între 1952-1975 este conferenţiar. Între timp a terminat şi Facultatea de Geografie în 1942, iar din 1944 a predat şi acest obiect. Se consideră un norocos pentru că în acelaşi timp profesia îi este şi marea pasiune. Zona în care şi-a desfăşurat cu predilecţie cercetările a fost cea a Clujului, căreia i-a consacrat întreaga viaţă, nereuşind însă, după propria-i mărturisire să acopere vastitatea acestei problematici. Domeniile de cercetare: paleontologie, paleobotanică, istoria ştiinţelor, preocupându-se de numuli, în special de zona numită după o legendă populară „Banii Sfântului László”, fiind de asemenea interesat şi de vieţuitoarele preistorice. În revistele de specialitate din ţară a publicat în mai multe limbi studii şi articole de specialitate, abordând în special probleme legate de paleontologia Transilvaniei. Acestea au apărut începând din 1955 în Földtani Közlöny din Budapesta şi în publicaţiile Universității „Babeş-Bolyai”; din Cluj. A scris peste 150 de articole de paleontologie cu caracter de popularizare, axându-se îndeosebi pe zona Cluj. Acestea au apărut în Korunk, A Hét, Igazság, Előre, Élet és Tudomány din Budapesta. A publicat două lucrări de specialitate Az élet eredéteről és az öregedésről şi Pe poteci cu bănuţei de piatră (coautor). Este coautor la un mic Lexicon de geologie apărut în limba maghiară. Este membru între 1941-1944 şi din 1990 în Asociaţia Muzeului Ardelean, între 1941-1944 în Asociaţia Ardeleană Carpatină, iar din 1946 este membru în Societatea de geologie din România. Din 1990 este membru al UDMR. După pensionare în 1977 şi-a luat ca pseudonim numele Brassoi, în semn de dragoste faţă de locurile natale, precum şi pseudonimul BFH. Colecția sa de fosile și parte din biblioteca sa de specialitate au fost donate de familie în scopuri comunitare și au fost preluate de Colegiul Gábor Bethlen din Aiud.
Referinţe: Balogh Edgár, Dávid Gzula (ed.) Romániai Magyar Irodalmi Lexikon, București, Kriterion, 1981, 1, p. 636; Szenyei Sándor, [Brassoi Fuchs], în BL, nr. 26, 27 iun. 1981, p. 4.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.