Fronius, Michael Traugott I (născut 31 octombrie 1727, Brașov – mort 28 iunie 1799, Hălmeag, județul Brașov). A fost fiul lui Michael Fronius şi al Marthei, fiica notarului Martin von Seewald. După absolvirea gimnaziului braşovean a plecat la studii la Universitatea din Jena, unde a fost înscris începând cu 29 martie 1745. După trei ani de studii, la 18 iunie 1748 pleacă la Halle, unde rămâne timp de un an, după care se reîntoarce în oraşul natal. La 28 ianuarie 1750 s-a căsătorit cu Martha, fiica Stadthanului Georg Rheter. A fost mai întâi casier la Steuer-Cassa (Casa de impozite), alături de perceptorul imperial Herbertsheim, funcţie pe care o deţine începând cu 1751, apoi, după Trausch, a devenit secretar (Sekretarius) până în anul 1756, când, odată cu izbucnirea epidemiei de ciumă din 1756, ocupă funcţia de actuar al Comisiei sanitare orăşeneşti, înfiinţată în acele împrejurări. După Stenner, între 1753 şi 1758 a fost Sekretär-aktuar, apoi din 1758 pînă în 1761, vicenotar, iar din 20 septembrie 1762 până în 30 iunie 1763 ocupă funcţia de notarius. Începând cu această ultimă dată a fost ales senator. Se distinge în această demnitate printr-o deosebită solicitudine faţă de concetăţeni, la dispoziţia cărora era în permanenţă, deşi îşi periclitase vederea în urma suprasolicitării. Va deţine această demnitate fără întrerupere până în 1778. Între timp devenise în 1768 Allodial – Perzeptor. Odată cu izbucnirea unei alte epidemii de ciumă, în 1770, este cooptat din nou în comisia sanitară a oraşului, alături de generalul Albersdorf şi Eicholz. Din ordinul Guberniului a îndeplinit obositoarea sarcină de evaluare a urmărilor acestei epidemii în scaunul Miclăuşoara şi o parte din districtul Făgăraşului. La 1772 la dispoziţia guvernatorului Maria Iosif de Auersperg a plecat la Sibiu, unde a îndeplinit aceeaşi sarcină. Din acelaşi an şi până în 1779 a devenit Allodial – Inspektor de district. În această calitate a lucrat la revizuirea socotelilor allodiale săseşti, sarcină pe care a îndeplinit-o exemplar, obţinând aprecierea guvernatorilor M. I. Auersperg şi Samuel Bruckenthal. Tot din 1772, începând cu data de 30 mai, este Spitalkurator, funcţie pe care o ocupă până în 30 iunie 1784. La 8 octombrie 1778 a fost ales Stadthann, funcţie pe care o exercită până la 16 octombrie 1781. S-a remarcat şi în această calitate, prin merite deosebite, însuşi împărăteasa Maria-Tereza felicitându-l printr-un decret personal. Candidând pentru un nou mandat de Stadtmann în 1781, nu poate accede în această demnitate în ciuda faptului că obţinuse majoritatea voturilor, fiind preferat de stăpânire, care urmărea sistematic ocuparea funcţiilor de către catolici, Johann Gref de religie catolică. Ca urmare, trebuie să se mulţumească cu funcţia de proquaestor, începând cu 27 septembrie 1781 până la 8 august 1783. În această calitate a revizuit socotelile allodiale din anul anterior. La începutul anului 1782 a fost trimis ca deputat al braşovenilor la Universitatea săsească din Sibiu, unde participă la şedinţa din februarie 1782 şi apoi revizuieşte socotelile naţionale (National-Rechnungen). În iunie 1782 este chemat la Brașov, pentru a lua în primire demnitatea de Stadtrichter (jude) al oraşului, care devenise vacantă prin îmbolnăvirea Stadtrichterului Schobeln. În anul următor ocupă de drept această funcţie, începând cu 8 august 1783 până la 18 aprilie 1786. A preluat această funcţie în contextul frământărilor generate de Horia, Cloşca şi Crişan care au perturbat ordinea şi activitatea instituţiilor oraşului Brașov. Face ordine în socotelile oraşului care ajunseseră din nou în neorânduială, înlocuind şi pe unii membri ai Magistratului care nu îşi îndepliniseră datoriile. Priceperea şi dăruirea de care a dat dovadă în aceste împrejurări nu au fost cunoscute în adevărata lor lumină de autorităţi, chiar dacă a fost apreciat. Astfel, începând cu 18 aprilie 1786 a fost numit de împărat în funcţia de consilier gubernial, activând la Sibiu. Şi-a îndeplinit această funcţie cu acelaşi profesionalism, întocmind instrucţiunile comisariatelor de cercetare ale guberniului. Moartea neaşteptată a soţiei îl determină în anul următor să se retragă din viaţa publică, stabilindu-se împreună cu familia la Şercaia. La 1 mai 1790 este din nou ales Stadtrichter al Brașovului, funcţie pe care o va ocupa până la 18 aprilie 1799, cu câteva luni înainte de moarte. Este în mai multe rânduri ales şi deputat al braşovenilor pentru Dieta Transilvaniei. A avut un rol deosebit de important în apărarea drepturilor proprietăţii naţiunii săseşti. Acţiunea începută de el în acest sens va fi încheiată de Johann Tartler*. Implicat în numeroase acţiuni, inevitabil a avut şi conflicte, între care cel mai cunoscut a fost cu Michael von Kronenthal, care-i va aduce o serie întreagă de acuzaţii. S-a deschis şi o anchetă pe baza acestora, dar în ciuda subiectivismului comisiei, a fost găsit nevinovat. Pentru a evita alte conflicte Michael TraugottFronius şi-a prezentat demisia şi a primit de la curte o pensie de 1000 de florini, dar la rugămintea Magistratului nu părăseşte această funcţie (Stadtrichter) decât în 1798. Comisarul imperial Michael Benyovschi, sosit la Brașov la chemarea locuitorilor, după 10 februarie 1798, întreprinde o anchetă legată de sinuciderea senatorului Joseph Drauth, precum şi a unor pretinse nereguli comise de Michael Traugott Fronius. Comisarul a dat dovadă de la început de părtinire, situându-se făţiş împotriva lui Michael Traugott Fronius, care, sancţionat, s-a retras din funcţie şi din oraş, locuind la Hălmeag, împreună cu familia sa. I s-a înscenat un proces în care martorii nu au fost ascultaţi, ba mai mult i s-a pus şi sechestru pe avere. Având puteri discreţionare în administraţia orăşenească, comisarul imperial a înscenat procese şi a sechestrat averea şi altor demnitari, blocându-le salariile. În septembrie 1799 este sechestrată şi averea lui Michael Traugott Fronius, dar acesta murise de câteva luni, însă cei 4 fii ai lui Michael Traugott Fronius vor fi traşi la răspundere în locul tatălui. Abia la câţiva ani şi după ce Michael von Kronenthal murise, a fost lichidat sechestrul de pe averea braşovenilor ce au avut de suferit în 1799, recăpătându-şi funcţiile. Moartea lui Fronius Michael Traugott, deşi petrecută în afara Brașovului, nu a trecut neobservată, el a fost elogiat de preotul din Hălmeag, Ananias Privigyei, într-un necrolog de 16 pagini, scris în limba maghiară.
Opera: Instructio Comissariis Investigatoribus…din Sibiu, 12 p., ea a fost publicată în Instructio pro Tabula Regia Iudiciaria Transilvanica, Sibiu, p. 193-213; Ueber das ausschliessende Bürgerrecht der Sachsen in Siebenbürgen auf ihrem Grund und Boden, Viena, 1792, 103 p; Manuscrise: Eigene Verfassungen der K. freien Stadt Kronstadt wie solche: im Jahre 1782 angefangen und endlich im Jahre 1785…; Einige aus der Geschichte und diplomatischen Urkunden gesammelte Materialien zur Beantwortung der Bittschrift der gesammelten Walachischen Nation in Siebenbürgen und Aufnahme in die Concivilität der drei andern Nationen; Sammlung von Original – Schreiben siebenbürgischer Fürsten an die Kronstädter…
Referinţe: Privigyei Ananiás, Néhai Meltoságos Fronius Mihály, nr. 1, 1799, Sibiu, 14 p.; Trausch, Schrifteller, vol. I, p. 366-378 ; Szinnyei, Magyar, vol. III, p. 806-808; Stenner, p. 45 [citează şi Quellen, passim; Urkunden der Fassbinder – Zunft in der Gymnasial – Bibliothek, F. 11; Th. Tartler und Jos. Trausch, Collectanea zu einer Partikulär – Geschichte von Kronstadt, I şi II. Manuscris; Diarium der Familie Plecker in der ev. Gymnasial – Bibliothek, Manuscris; Jos Fr. Trausch, Onomasticon Virorum etc., I und II, in der ev. Gymnasial Bibliothek, Manuscris]; Stadtrechnungen (Schaffner – Stadthann – und andere Rechnungen) imStadtarchiv, Manuscris; Trausch – Schuller, Schriftsteller Lexicon.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.