FLECHTENMACHER, Christian (născut 24 septembrie 1785, Brașov – decedat 13 mai 1843, Iași), jurist. Era fiu de maistru zidar din cartierul Bartolomeu al Brașovului. După absolvirea liceului german din Brașov în 1806, a fost secretar și arhivar al Magistratului Brașov. În 1811, a plecat la Viena unde a urmat studii juridice și filosofie și și-a luat doctoratul. În 1813 a răspuns la invitația fraților Lascăr și Grigore Sturdza și a plecat la Iași, unde domnitorul Scarlat Calimachi l-a numit pravilist (nomofilax) și l-a însărcinat cu alcătuirea codului civil. Flechtenmacher a fost principalul autor și colaborator la Codul lui Calimachi, tipărit în 1817 în limba greacă. Împreună cu pravilistul Anania Cuzanos, a publicat primul dicționar juridic în limba română, ce cuprindea 120 de termeni de drept civil, alături de echivalentul în greacă și latină (1815). În calitate de juristconsult al statului (1819-1841), a tradus din legislația romano-bizantină în română, a elaborat mai multe proiecte de legi și a oferit consultanță juridică. A avut mai multe inițiative în vederea modernizării culturii juridice: a inițiat un dicționar de drept civil și o lucrare juridică în mai multe tomuri (Condica țivilă a românilor), a deschis un institut de studiu al dreptului (Institut privat pentru învățătura dreptului roman), a fondat un periodic juridic lunar (Jurnal juridic sau a legilor pentru luminarea tututor dregătorilor în ramul judecătoresc și a persoanelor doritoare a avea despre legiuire o practică știință). A fost implicat în introducerea Regulamentului organic, prima constituție românească. Prin munca sa, a jucat un rol însemnat în modernizarea culturii juridice și a legislației din Moldova. A ocupat un loc însemnat și în învățământ: după reforma școlară din 1828, a predat un timp latină, apoi dreptul la Gimnaziul Vasilian de la Iași, în limba română. A continuat la Academia Mihăileană (1830-1837), fiind autorul primului curs de drept și primelor lecții de drept tipărite în limba română: Istoria dreptului românesc sau a pravilelor românești (1830) și Cuvânt către cinstiții ascultători de legi (1836). Pentru meritele sale, domnul Mihail Sturdza i-a conferit rangul de căminar în 1835.
Opera: Scară a cuvintelor celor streine și a celor făcute din firea limbii, care au cerut neapărat trebuință a se metahirisi în alcătuirea pravilelor (în colab. cu Anania Cuzanos, 1815); Istoria dreptului românesc sau a pravilelor românești (1830); Cuvânt către cinstiții ascultători de legi (1836).
Referințe: Trausch, I, p. 327-330; Szinnyei, IV, p. 549-550; Enciclopedia României, II, p. 433; Rădulescu, Andrei, Pravilistul Flechtenmacher, în AARMSI, s. II, tom I, 1923, p. 191-252; Klein, Karl Kurt, Ein siebenbürgisch-sächsischer Pravilist in modauischen Diensten, în Korrespondenzblatt des Vereins für siebenbürgische Landeskunde, Hermannstadt, 1926, p. 113-121; Veress, Andrei, Pravilistul Flechtenmacher și familia sa în Țările Române, în RIR, 1931, p. 129-131; DER, II, p. 414-415; Istoria României, III, p. 1062; Nussbächer, Gernot, Der Komponist der Hora Unirii, în Volkszeitung, X, nr. 609, 25.Januar 1966; Rădulescu, Andrei, Pagini din istoria dreptului românesc, București, 1970; Schuster-Stein, Paul, Gegen Willkür und Despotismus. Der Rechtswissenschaftler Christian Flechtenmacher, în Karpatenrundschau, nr. 22, 29 mai 1970; Ilie Moruș, Cărturari Brașoveni (Sec. XV-XX). Ghid biobibliografic, Brașov p. 88-89; Tontsch, Günther H., Siebenbürgisch-moldauische Rechtsinterferenzen. Zählt das Eigenlandrecht zu den Quellen des Kodex Callimachi?, în Karpatenrundschau, nr. 29, 16 iulie 1976; H. A. Hienz, Schriftsteller, VI, p. 89-90; Nussbächer, Gernot, Christian Flechtenmacher 1785-1843, în Taten und Gestalten, II. Band, p. 27-29; Toader, Tudorel, Mâță, Dan Constantin, Costea, Ioana Maria, Dicționarul personalităților juridice românești, București, 2008.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.