FILSTICH, Ştefan (născut 18 iulie 1657, Brașov – mort 10 octombrie 1737, Brașov), cronicar. Fiu al judelui braşovean Michael Filstich, va ajunge meşter argintar îndrumat de tatăl său, care avea aceeaşi meserie. Pregătirea sa în acest scop a durat între 1666-1691. Pentru câţiva ani, după 12 iulie 1678, părăseşte oraşul natal, reîntorcându-se în 1682. În acelaşi an, la 8 iulie, se căsătoreşte. Pe plan profesional acum trece proba de maistru aurar şi intră în breasla aurarilor, plătindu-şi taxele aferente. În 1709 a ajuns în cea mai înaltă funcţie a breslei sale, dar de tânăr a intrat şi în slujba cetăţii deoarece documentele breslei aurarilor sunt foarte lacunare în privinţa lui. Foarte apreciat de concetăţenii săi, a ocupat numeroase funcţii în conducerea oraşului. Astfel a fost Ratherr (senator) între 1693-1700, apoi Weinherr (inspector cu economia de vin a oraşului) în 1694, Zins-Exaktor în cartierul Catharina între 1702-1705, Kastenherr între 1705-1708. Va ajunge senator din 1696 până în 1708, Tisztherr în Vladein (Vlădeni ?) din 1707 până în 1709, apoi Stadthann (villic al oraşului) între 1711- 1714, Quästor între 1709-1710. A fost şi Bier-Inspektor din 1711 până în 1714, Brunnenherr din 1700 până în 1703. A îndeplinit şi funcţiile de Proquaestor şi Althann din 1711 până în 1714, Getreide-Inspektor între 1704 şi 1711, Stadtrichter, Judex Primarius din 1714 până în 1717. În anii 1722-1723 a fost Altrichter Projudex funcţie pe care o va deţine şi între 1728-1732 şi 1734-1736. A fost Inspektor la Bran între 1718-1721, 1723-1727 şi 1733-1737, Gubernialrat între 1718-1736 şi membru al Guberniului în 1735. Este autorul unei cronici cuprinzând ştiri cu caracter local despre evenimentele dintre 26 decembrie 1685 – 10 decembrie 1690. Titlul ei este Beschreibung der Kronstädter Begebenheiten (1685-1690). Aceasta oferă informaţii legate de răscoala braşovenilor împotriva armatei austriece din 1688, aplecându-se în mod deosebit asupra rolului jucat de breasla pantofarilor în răzvrătire. Autorul însuşi a fost în mijlocul evenimentelor, cunoscându-le foarte bine şi datorită faptului că tatăl său era atunci judele oraşului. Ne oferă informaţii şi despre domnitorul muntean Şerban Cantacuzino, care a avut o atitudine binevoitoare faţă de răsculaţi. Textul acestei cronici s-a păstrat într-o copie, datând probabil din secolul al XVIII-lea, scrisă în limba germană cu litere neogotice. La sfârşitul acestui text, este reprodus şi un Cântec de jale şi de despărţire al căpitanului răzvrătiţilor maestrul argintar Kaspar Kreisch, condamnat la moarte după înfrângerea acestora.
Referinţe: Gross, Julius, Stephan Filstich’sBeschreibung der Kronstädter Begebenheiten (1685-1690), în Quellen vol. VI, Brașov, 1915, p. 291-295, cu un studiu introductiv, p. XXII-XXV; Stenner, Friederich, Die Beamten…, p. 39-40, [sunt citate şi următoarele lucrări: Handschriften Sammlung (J. Trausch) in der ev. Gymnasial-Bibliotek, F. 4.; Tartler, Th. şi Trausch, J., Collectanea zu einer Partikulär-Geschichte von Kronstadt, I şi II-Manuscris; Stadtrechnungen (Schaffner – Stadthann und andere Rechnungen), im Stadtarchiv, Manuscris; Urkunden der Tuchmacher Zunft, Manuscris; Urkunden der Leder-Zunft, Manuscris; Acta et decreta Centumvirorum, în Stadtarchiv, IV, A.1.]; Crăciun, Repertoriu, p. 327-328.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.