FILIP, George (născut 1865, Brașov – mort 1952), tipograf, editor, scriitor. Născut în Șcheii Brașovului, a absolvit liceul german din Brașov și a fost ucenic la tipografia lui Teochar Alexi, remarcându-se prin talentul și interesul pentru meserie. Bartolomeu Baiulescu* a fost îndrumătorul său în carieră. Pasionat de profesie și dornic să își perfecționeze cunoștințele, în anul 1889 a părăsit tipografia Alexi și a plecat pe jos la Viena, unde s-a angajat întâi la Mehiteristen Druckerei, apoi la Vernay. În 1890 se afla la München, iar mai târziu la Berlin unde a devenit paginatorul ziarului Berliner Tageblatt. Cunoscător a câtorva limbi, Filip a publicat mai multe studii de specialitate în presa berlineză. În 1893 a plecat la Paris unde s-a angajat la cunoscutul tipograf Lanier. Chemat de Spiru Haret, în 1894 a venit în România, la București unde a elaborat și publicat un probar de litere, model tipografic elegant în arta grafică românească. Între 1898-1906, Filip a editat Almanahul tipografic, o publicație de specialitate premiată la Leipzig cu o medalia de aur pentru calitatea ei. Totodată a publicat Galeria tipografilor, unde prezenta figuri de tipografi și editori din spațiul românesc. Pornind de la modelele din manuscrisele și tipăriturile din mănăstirile oltene, Filip a inventat un stil în arta tipografică, creând coperți, vignete și ornamente inspirate de tradițiile locale. În 1897 a devenit directorul tehnic al ziarului L’indépendance roumaine, iar în 1898 a fondat Institutul grafic „Minerva”, în asociație cu Aurel C. Popovici, G. Moroianu și Tălășescu, devenind și directorul editurii. A folosit ornamentele create de el la ilustrarea colecțiilor editurii. Tot aici a editat frumoasele calendare ale Minervei, publicațiile Minerva literară și ilustrată și ziarul Minerva, din redacția căruia făcea parte și Ion Slavici. Ilustratorul acestor publicații era Rola-Piekarski. În 1910 asociația editorial și grafică se transformă în societate pe acțiuni. Editura Minerva s-a impus prin colecția „Biblioteca scriitorilor români” în care au fost publicate operele scriitorilor români clasici. În același timp ea a tipărit și lucrările scriitorilor contemporani, lansând primele volume ale lui Mihail Sadoveanu. Cărțile din colecțiile Minerva, la un preț redus, au contribuit la răspândirea mai largă a literaturii. În 1921 a fondat editura care îi purta numele, în care a tipărit Flacăra, Lumea copiilor, Harap Alb. Pentru ilustrarea lor, a colaborat îndeaproape cu artistul Ary Murnu. De asemenea, a publicat cărți de rugăciuni, cărți de artă, fiind un artist al tiparului. A scris numeroase articole de specialitate, printre care se numără și evocarea preotului Bartolomeu Baiulescu, cel care l-a îndrumat profesional.
Referințe: Iorga, Nicolae, O viață de om, vol. II, p. 2; Tomescu, Mircea, Istoria cărții românești de la începuturi până în 1918, București, 1968, p. 159-160; Ilie Moruș, Cărturari Brașoveni (Sec. XV-XX). Ghid biobibliografic, Brașov, p. 86-87; Theodorescu, Barbu, Istoria bibliografiei române, București, 1972, p. 371.
Fişă întocmită de Ruxandra Moaşa Nazare.