FARAGÓ József (născut 2 februarie 1922, Brașov – mort 23 octombrie 2004, Cluj), etnograf. Numele inițial József Fábricz. Clasele primare le urmează la Brașov, continuând studiile gimnaziale la Brașov şi Sfântu Gheorghe, unde îşi susţine bacalaureatul. Între 1941-1945 a fost student la Universitatea Ferenc János din Cluj. În 1945 a terminat Facultatea de etnografie la Universitatea Bolyai din Cluj, iar în acelaşi an îşi susţine doctoratul în etnografia maghiară la Cluj. Este membru al Colegiului Móricz Zsigmond, ajungând redactor la publicaţiile colegiului şi la editura Méhkas. Între 1943-1947 a lucrat la Departamentul de etnografie al Universității din Cluj, iar în 1948 a fost membru fondator al Filialei Cluj Napoca al Institutului de Folclor al Academiei Române. Din 1945 pînă în 1953 a funcţionat în învăţământul universitar, iar din 1950 a fost cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor al Centrului de Ştiințe Sociale al Universității Babeş-Bolyai din Cluj. A participat la numeroase simpozioane internaţionale, făcând cunoscut folclorul maghiar din România, în RFG (1966), Cehoslovacia (1969, 1976), Ungaria (1969, 1978), URSS (1970), Polonia (1972), Iugoslavia (1973), Finlanda (1974). A fost un pasionat culegător şi editor de folclor, publicând pe parcursul mai multor decenii un mare număr de articole şi studii privitoare la multiple aspecte ale culturii populare din diferite regiuni, preocupându-se constant de baladă, basm şi cântecul liric. Scrie numeroase studii privind pătrunderea în folclorul maghiar a numeroase motive folclorice româneşti, preocupîndu-se de influenţele folclorului european asupra celui maghiar şi cercetând liniile comune. Traduce în limba maghiară, prefaţează şi adnotează numeroase volume de folclor românesc. Din 1976, împreună cu docotrul Kós Károly, redactează serialul Népismereti dolgozatok (Studii etnografice). A publicat studii și articole în Korunk, Igaz Szó, Limbă şi literatură, Nyelv-és Irodalomtudományi Közlemények NyIrk, Művelődés, Erdélyi Múzeum, Termis, Revista de Etnografie şi Folclor, Pásztortűz, Acta Ethnographica(Budapesta), Ethnographia (Budapesta), Aluta, Székely Nép, Népi Kultúra Népi Társadalom (Budapesta), Jahrbuch für Volksliedforschung (Berlinul occidental), Makedonszki Folklor (Skopije), Národpisné actuality (Praga). În 1976 este ales membru al Societăţii de folclor maghiare, iar din 1979 membru de onoare al Societății Kalevala din Helsinki, pentru ca în 1988 să devină membru de onoare al Academiei maghiare de ştiinţe și în 1996 al Societății Internațională de Filologie Maghiară. În 1948 a fost distins cu placheta memorială Petőfi Sándor, în 1984 cu placheta memorială Ortutay Gyula, în 1987 cu placheta memorială Lotz János, în 1999 cu premiul Kriterion, în 2002 cu Medalia pentru cercetarea culturii populare maghiare și Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Cluj, în 2004 cu Premiul Arany János pentru cercetare științifică.
Opera: Rokonaink, Cluj, 1943; Betlehemezők és kántálók Pusztakamaráson, Cluj, 1947; Kevély Kereki, Cluj, 1947; Táncoljunk, daloljunk, 1949; Felszállott a páva … Szemelvények a magyar népköltészetből a XVI századtól, [Zboară păuniţă … Culegere de poezii populare maghiare din secolul al XVI-lea până astăzi], București, E.S.P.L.A., 1951, 163 p.; Moldvai csángó népdalok és népballadák, [Cântece şi balade populare ale ceangăilor moldoveni], București, E.S.P.L.A., 1954, 344 p. [în colab cu János Jagamas]; A szegény ember vására. Székely népmesék, [Târgul omului sărac. Poveşti populare secuieşti], București, E.S.P.L.A, 1955, 129 p.; Diófának három ága. Székely népballadák, [Cele trei crengi ale nucului. Balade populare secuieşti], București, E.T., 1956, 196 p.; Konsza Samu népköltési gyüjteménye elé, [Despre culegerea de poezii populare a lui Konsza Samu], în Utunk, Cluj, an XI, nr. 38, 1956, p. 2; Culegerile de poezie populară secuiască efectuate de elevi din Târgu Mureş, pe la 1860, în REF, 1957, 3, p. 75-80; Ştefan Cel Mare a moldvai csángó néphagyományban, [Ştefan Cel Mare în tradiţia populară a ceangăilor din Moldova], în Utunk., an XII, nr. 26, 1957, p. 5; A román-magyar népköltészeti kapcsolatok nyomában, Igazság, 1959, 113 p.; Legszebb román népballadák, [Cele mai frumoase balade populare româneşti], București, ET, 1960, 257 p.; A csudahalott-ballada a máramarosi román népköltészetben, în Igaz Szó, 1961, 9, p. 612-618; Gyöngyvirágból gyöngykoszorú. Falvak Dolgozó Népe, 1961, 13 sz., 3 p.; Furfangos Márton, Népmesék, [Marton cel isteţ. Poveşti populare], București, E.S.P.L.A, 1962, 97 p.; Nunta tătâne-meu, Basme şi povestiri populare secuieşti (antologie), traducere românească de Ion Crişan, prefață de Corneliu Bărbulescu, București, ET, 1962, 212 p.; A Bárányka, Román népballadák, [Mioriţa, Balade populare româneşti], traduse de Kiss Jenő, [note întocmite de Faragó József], București, E.P.L., 1963, 192 p.; Benedek Elek ca povestitor (1859-1929), în Anuarul muz. etnogr., 1963, p. 29-301; A Bolond Kalin szabófalvi magyar változata [Varianta maghiară din Săbăoani a basmului Călin nebunul], în Igaz Szó, Târgu Mureş, an XII, nr. 5, mai 1964, p. 836- 841; Aranyhajú testvérek, Romániai népmesék, [Fraţii cu părul de aur, Basme populare din România], alese şi redactate de Faragó József, București, E.P.L., 1964, 592 p.; A százéves „Vadrózsapör” és a mai tanulságai, în Korunk, 1964, 12, p. 1722-1726; Creangă meséi a magyar népköltészetben, [Poveştile lui Creangă în folclorul maghiar], în Utunk, Cluj, an. XIX, nr. 52, 25 dec. 1964, p. 8; Traduceri maghiare ale baladelor populare româneşti, în Lb. Lit., București, vol. 8, 1964, p. 455-468; Ács Károly és a román népballada [Ács Károly şi balada populară românească], în Igaz Szó, Târgu Mureş, an. XIII, nr. 4, 1965, p. 599-607; Jávorfa-muzsika, [Fuiorul fermecat, [balade populare], București, E.P.L., 1965, 468 p.; Kriza János. Három tanulmány, Bucureștiu, E.T., 1965, 300 p.; ed. a II-a, 1971, 279 p. [în colab. cu Árpád Antal şi Szabó Attila]; Román népballadák magyarul, în Utunk, 1965, szept. 10 – 1 sz., 3 p.; Vasile Alecsandri román népballadagyüjteménye a magyar irodalomban, [Colecţia de balade populare româneşti a lui V. Alecsandri în literatura maghiară], în Igaz Szó, an XIII, nr. 8, aug. 1965, p. 204-213; Hej, zöld levél, Román népdalok [Hei, frunză verde, Cântece populare româneşti], alese de I. D. Bălan [vol. întocmit şi introducere de Faragó József], București, E.T., 1966, 248 p.; Ludas Matyi a népek folklorjában és a világirodalomban, în Utunk, 1966, 7 sz., 4 p.; Die Erforschung der ungarischen Volksballaden in Rumänien, în Jahrbuch für Volksliederforschung, 1967, p. 177-181; A mesegyüjtő Osz János, [Osz János, culegătorul de basme], în Igaz Szó, Târgu Mureş, an XIV, nr. 8, 1967, p. 215-223; Az okos fiúcska, Romániai népmesék, [Copilul cel isteţ, Poveşti populare din România], Texte alese şi redactate de Faragó József, București, E.T., 1967, 216 p.; Ispirescu meséi magyarul, [Basmele lui Ispirescu în limba maghiară], Igaz Szó, an XIV, nr. 11, nov. 1967, p. 774-776; Népmesék hídján, în Utunk, 1967, 24 sz, 2 p.; Elek Benedek, A táltos asszony, Népmesék és mondák, [Femeia vrăjitoare, Poveşti populare şi legende], Texte alese şi redactate de Faragó József, București, E.P.L., 1968, 288 p.; Az élet vize, Kisküküllő-völgyi népmesék, [Apa vie, Poveşti populare din valea Târnavei Mici], Din culegerea de poveşti populare a lui Osz János, Texte alese de Faragó József, București, E.T., 1969, 167 p.; Elek Benedek, Csodalámpa, Színes mesekönyv a nagyvilág népeinek legszebb meséiből, [Carte de poveşti, Din cele mai frumoase basme ale popoarelor], Alese şi redactate de Faragó József, București, E.P.L., 1969, 304 p.; Fehérlófia, Arany László magyar népmesegyüjteménjéből, [Fiul calului alb, Din culegerea de poveşti populare maghiare a lui Arany László], Texte alese de Faragó József, București, E.T., 1969, 159 p.; Kurcsi Minya havasi mesemondó, [Minya Kurcsi povestitorul de la munte], București, E.P.L., 1969, 236 p.; Népballadáink itthon és Európában, în Korunk, 1969, 11, p. 1603-1612; Novákékról szól az ének, [Cântecul Novăceştilor, Balade eroice româneşti], Texte alese redactate, note şi pref. de Faragó József, București, 1969, 165 p.; Pop-Reteganul, Ion, A virágok apja, Erdélyi román népmesék, [Tatăl florilor, Poveşti populare transilvănene], Texte alese de József Faragó, București, E.T., 1969, 228 p.; Farkas barkas, Magyar népmesék, [Lupul păcălit, Poveşti populare maghiare], București, Kriterion, 1970, 136 p.; Tamás Balla, Fehér virág es fehér virágszál [Floare albă, fir de floare albă, Poveşti populare din Decea], Culese de ~, Redactate de ~, București, Kriterion, 1970, 248 p.; A Brassoi Lapok írói albuma, în Brassoi Lapok, 3, nr. 6, 14 feb. 1971, p. 9; Bartók şi tipologizarea poeziei populare româneşti, în vol. Béla Bartók – 1881 – 1945, Oradea, 1971, p. 39-55; Szarvasokká vált fiúk, Román kolindók, [Feciorii preschimbaţi în cerbi, Colinde româneşti], trad. de Kiss Jenő, București, Kriterion, 1971, 236 p.; Gyönyörű Bán Kata, Régi magyar népballadák, [Preafrumoasa Bán Kata. Antologie de balade populare maghiare], ed. îngr. şi pref. de ~, Cluj, Dacia, 1973, 424 p.; Josef Haltrich erdély szász népmesegyüjteményéről, [Despre culegerea de folclor săsesc din Transilvania a lui J. Haltrich], în Műv., an XXVI, nr. 4, apr. 1973, p. 45; Háromszéki népballadák, [Balade populare din Trei Scaune], Culese de Albert Ernő, Pref. şi note de ~, București, Kriterion, 1973, 576 p.; Romániai magyar népdalok, [Cântece populare maghiare din România], București, Kriterion, 1974, 476 p.; Balladák földjén, Válogatott tanulmányok, cikkek, [Pe pământul baladelor, Culegere de cercetări cu privire la balada populară], București, Kriterion, 1977, 579 p.; Kalotaszegi magyar népviselet, (1949 – 1950), București, Kriterion, 1977, 392 p.; Népismereti dolgozatok, București, Kriterion, 1978, 255 p. (în colab. cu Kós Károly); Mailand Oszkar şi folclorul românesc, în Anuarul de folclor, I, 1980, p. 165-179; Népismereti dolgozatok, București, Kriterion, 1980, 268 p. (în colab. cu Kós Károly); [Începuturile culegerii folcloristicii secuiesc], în Brassoi Lapok, nr. 51, 15 dec. 1981, p. 5; Paralele între baladele populare româneşti şi maghiare, Ibid., II, 1981, p. 147-156; Bihari gyermekmondókák közzéteszi és Fábián Imre, București, Kriterion, 1982, 447 p. (editor); Un povestitor maghiar din Cristurul Secuiesc din anii de după 1810, Ibid., III-IV, 1983, p. 217-224; Pe părâu de rouă: balade populare româneşti, Selectare şi pref. de ~, Cluj, Dacia, 1985, 423 p.; Virágok vetélkedése. Régi magyar népballadák, József Faragó gondozásában. A dallamokat válogatta és sajtó ala rendezte Almási István, București, Kriterion, 1986, 383 p.; Ószékely népballadák összesítő válogatás Faragó József gondozásában, bevező tanulmánnyal és jegyzetekkel, București, Kriterion, 1998, 328 p.; Povestiri populare bihorene, Oradea, Ed. Literator, 2001 (în colab. cu Fábián Imre); Csángómagyar népballadák, összesitö válogatás Faragó József gondozásában, bevetetö tanulmányal és jegyzetekkel, Cluj, Kriterion, 2002, 468 p.; Vadrózsák, Kriza János székely népköltési gyujteménye Farago József gondozásában, Cluj, Kriterion, 2002, 506 p.; Benedek Elek, Az égig érö fa: Székely népmesegyüjteménye, Gondozta, bevezetövel és tájszójegyzékkel ellátta Faragó József, Cluj, Kriterion, 2003, 264 p.; Az igazmondó varjú: tréfás magyar népmesék, válogatta és szerkesztette Faragó József, Cluj, Kriterion, 2006, 324 p.
Referinţe: Farkas-Barkas, în Utunk, nr. 7, 1954; Méhes György, Nem elég büszkélkedni, în Utunk, nr. 40, 1955; Vargyas Lajos, Moldvai csángó népdalok és népballadák, în Ethnographia, Budapesta, nr. 3, 1956; Vicol, Adrian, A Moldvai csángó népdalok és népballadák de Faragó József, Jogamas János, Szegő Júlia, în Revista de folclor, 1-2, 1957, p. 241-247; Izsák József, Újból hajtott a vadrózsa, în Igaz Szó, nr. 10, 1958; Kakassy Endre, Közös vagyonunk, în Utunk, 24/1961; Szabó T. Attila, Népballadáink életútja, în Igaz Szó, nr. 1, 1961; Magyar irodalmi lexikon, vol. I, Budapesta, 1963, p. 329; Ács Károly és a román népballada, în Igaz Szó, 1965, 4, p. 599-607; U Ő. Havasi mesemondó, în Igaz Szó, nr. 10, 1969; Farkas Árpád, Vadrózsafa felénk hajló ága, în Utunk, nr. 2, 1970; [Faragó József], în Brassoi Lapok, nr. 6, 14 feb. 1971, p. 9; Kántor Lajos, Láng Gusztáv, Romániai magyar irodalmi, 1945-1970, București, Kriterion, 1971, passim; Kovács Ágnes, Fehér Virág és Fehér Virágszál, în Ethnographia, Budapesta, nr. 3, 1971; Beniuc, Mihai, A barátság hídja, în A Hét, nr. 21, 1972; Istoria şi teoria comparatismului în România, Sub îngrijirea ştiinţifică a prof. Al. Dima şi Ov. Papadima, București, EARSR, 1972, p. 281-282; Salamon Anikó, Gyönyörű Bán Kata, în Utunk, nr. 16, 1974; U Ő. Háromszéki népballadák, în Utunk, nr. 17, 1974; Beke György, Egy vállalkozás arányai, în A Hét, nr. 29, 1974; Faragó József, în A hét évkönyve, 1978, București, 1977, p. 148; Szentimrei Judit, „Mint a virágos hegyoldali kaszálló”, în Utunk, nr. 1, 1978; Antal Árpád, Faragó József: Balladák földjén, în NyIrk, nr. 1, 1979; Cseke Péter, Folklórkutatásunk korszerű szintézise, în Korunk, 1-2/1979; Datcu, Dicţionarul, vol. I, p. 457-459 şi vol. II, p. 224 (cu bibliografie); Krajnik-Nagy, László, Három nyelven a Cenk alatt Faragó József, în Brassoi Lapok, nr. 9, 3 mart. 1979, p. 3 (interviu, cu foto); Olosz Katalin, Faragó József: „Balladák földjén”, în Anuarul de Folclor, I, 1980, p. 224-225; Romániai magyar irodalmi lexikon, București, Kriterion, 1981, p. 548-549; Vöő Gabriella, Faragó József, Fábián Imre: „Bihari gyermekmondókák”, în Anuarul de Folclor, III-IV, 1983, p. 378-379; [Interferenţe literare româno-maghiare], București, Kriterion, 1984, p. 393; Lexicon maghiar, p. 172; Datcu, Dicţionarul etnologilor români, vol. I, București, 1998, up. 260-261 (cu foto); Kriterion-koszorú Faragó József, în Brassoi Lapok, 29 oct. 1999, p. 15; Paládi-Kovács Attila, Megemlékezés: Faragó József (1922-2004), în Magyar Tudomány, nr. 12, 2004; Albert Ernő, Faragó József (1922-2004), în Acta Siculica, 2012–2013, p. 581–597; Sipos Lajos, Faragó József brassói évei, în Brassoi Lapok, an 26, nr. 43, 30 oct. 2014, p. 10.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.