EDER, Josef Karl (născut 20 ianuarie 1761, Brașov – mort 11 ianuarie 1810, Sibiu), istoric. Tatăl său, Johann Karl Eder, doctor în drept, s-a născut la 16 decembrie 1714 la Innsbruck. A venit și s-a stabilit în Transilvania ca judecător militar; ulterior, demisionând din funcție și cumpărând casă și teren în Brașov, a devenit consilier al Magistratului. Josef a absolvit Școala latină a Universității din Buda, filosofia și teologie la aceeași universitate, devenind doctor în filosofie în decembrie 1778. A predat scurt timp la Liceul romano-catolic din Târgu Mureș, apoi a fost uns preot de mir în 1783 și transferat profesor de poezie la Liceul romano-catolic din Sibiu. În 1784, la recomandarea episcopului Ignaz Batthyany, a fost numit membru în comisia înființată de împăratul Iosif al II-lea pentru reglementarea Consiliului de studii. În 21 februarie 1787 a fost numit director al Școlii normale principale romano-catolice din Sibiu, prin decretul Curții imperiale. Activitatea sa istoriografică a început după 1790, când împăratul Iosif al II-lea abroga majoritatea reformelor lui, fiind motivată de demonstrarea juridică și istorică a drepturilor sașilor, împotriva măsurilor reformatoare și deciziilor Cancelariei aulice a Transilvaniei care tindeau la desființarea privilegiilor. În lucrările sale, îmbină erudiția juridică cu documentarea istorică, argumentând și demonstrând drepturile sașilor. Scrierile sale de istoria Transilvaniei s-au întemeiat pe surse de arhive, având acces și studiind arhiva Sinodului episcopal din Alba Iulia și Conventului de la Cluj – Mănăștur, arhiva Universității săsești, arhivele orașelor Brașov, Sibiu, Cluj, Sighișoara, Mediaș, Bistrița, a Sinodului episcopal evanghelic din Sibiu și altele. Ghidat de respectul pentru adevăr, publica numeroase documente pe care le însoțea cu comentarii critice, observații, extrase juridice, având o abordare critică și imparțială. În lucrarea De initiis juribusque primaevis Saxonum Transsilvanorum (Viena, 1792), autorul descrie venirea sașilor în Transilvania la chemarea regalității maghiare, începuturile organizării lor juridice și drepturile lor. Prezentarea este întemeiată pe documente. O altă lucrare, Observationes criticae et pragmaticae ad historiam Transsilvaniae (Sibiu, 1803) este rodul a 13 ani de cercetări și expune istoria sașilor sub formă de observații generale la lucrarea lui Martin Felmer. Eder folosește în scrierea sa 2000 documente pe care își argumentează comentariile. Lucrarea sa marchează o metodă nouă în istoriografie, numărându-se printre fondatorii istoriei sașilor. Scrierile sale în favoarea restabilirii organizării constituționale transilvănene înainte de reformismul austriac au impulsionat înființarea Societății istoricilor transilvăneni la Cluj, care a inițiat editarea Scriptores rerum Transsilvanarum. Sprijinit de familia Brukenthal, Eder a contribuit la alegerea istoricilor editați în această serie. Astfel, el a adaptat, adnotat și comentat Schesaus Ruinae Pannonicae, ale căror prime patru cărți descriind anii 1540-1552 au apărut ca părți ale primului volum cu un Index bogat, precum și cartea Ambrosii Simigiani Historia rerum Ungaricarum et Transsilvanicarum ab anno 1480 usque 1606, a cărui primă carte a fost publicată cu însemnările sale la Sibiu, în 1800. Activitatea sa a fost apreciată: în 30 decembrie 1798, Societatea erudiților din Göttingen îl alegea membru, iar în 1804 îl numea secretar și corespondent extern, în 17 octombrie 1799 împăratul austriac conferea autorului medalia de aur pentru artă și știință. Raportul strâns între aspectele juridice și evoluția istorică a comunităților transilvănene, precum și faptul că Approbatele (1653) și Compillatele (1669) nu erau redactate în maghiară l-au determinat să publice Breviarum juris Transsilvanici (Sibiu, 1800), cu o instructivă prefață și un index detaliat și util. De altfel, nevoia de a apăra drepturile sașilor și interesul familiei Brukenthal pentru aceasta l-au făcut pe Eder să se dedice unor asemenea lucrări, multe rămase în manuscris. Colecția sa de manuscrise, 85 de volume, a fost cumpărată în 1808 cu suma de 4500 guldeni pentru Muzeul național din Pesta. Modern în concepția istorică, Eder s-a dovedit conservator, fiind unul dintre criticii acerbi ai Supplex libellus Valachorum și ai românilor transilvăneni implicați în mișcarea de emancipare şi pentru drepturi proprii. Este unul dintre precursorii teoriei istoricului austriac Eduard Robert Rösler.
Opera: Supplex libellus Valachorum Transsilvaniae, jura tribus receptis nationibus communia postliminio sibi adseri postulantium. Cum notis historico-criticis(Cluj, 1791);De initiis juribusque primaevis Saxonum Transsilvanorum (Viena, 1792); Breviarium juris transsilvanici (Sibiu, 1800); Observationes criticae et pragmaticae ad historiam Transsilvaniae(Sibiu, 1803).
Referințe: Trausch, I, p. 268; Allgemeine Deutsche Biographie, 5, 1877, p. 642-646, disponibil online la https://www.deutsche-biographie.de/pnd123851823.html#adbcontent, accesat la 4 mart. 2021.
Fişă întocmită de Ruxandra Moaşa Nazare.