DRĂGULIN, Stela Doina (născută 10 ianuarie 1950, Satu Mare), profesor universitar doctor, muzicolog, pianist. A urmat cursurile Liceului de muzică din Cluj (1965-1969) şi ale Academiei „G. Dima” din Cluj (1969-1973), specializarea pian. După absolvirea studiilor universitare a fost timp de 17 ani profesoară la Liceul de Artă din Brașov. A urmat cursuri de perfecţionare la Weimar (1977) cu Rudolf Kerrer, la Assisi (1985) cu Paolo Bordoni, la Trento (1988) cu Fausto Zadra. În 1990 s-a numărat printre fondatorii Facultății de Muzică din cadrul Universității „Transilvania” Brașov, unde, pe lângă cursurile predate studenţilor, a ocupat funcţiile de secretar ştiinţific (1990-1992) şi decan (1992-2000). În 1997 îşi susţine teza de doctorat, devenind doctor în muzicologie. Din 2000 ocupă în cadrul Universității „Transilvania” funcţia de prorector, răspunzând de relaţiile internaţionale ale instituţiei. A obţinut numeroase distincţii naţionale şi internaţionale: titlul de profesor evidenţiat acordat de Ministerul Educaţiei şi Învăţământului (1985), Premiul „Astra” pentru pedagogie (1987), Diploma de merit a fundaţiei CIEM – Mozart, Roma (1988), Diploma de onoare a Festivalului internaţional de muzică „Citta di Stressa”, Italia (1990). Pentru merite deosebite, tot în 1990, a fost invitată şi primită personal la Vatican de către Papa Ioan Paul al II-lea. I-au mai fost decernate: Diploma de onoare a Festivalului internaţional „Lajta Laszlo” din Debreţin, Ungaria (1992), Diploma de onoare a Şcolii de Arte din Satu-Mare (1995), Diploma de onoare şi Medalia „Aniversări culturale clujene” a Academiei de Muzică „G. Dima” (1994, 1997). A desfăşurat o remarcabilă activitatea artistică ce cuprinde recitaluri şi concerte, înregistrări Radio şi TV, realizate atât în ţară, cât şi în Germania, Italia, Franţa, Elveţia şi Austria. Astfel, a susţinut recitaluri la Festivalul Internaţional de muzică de cameră Brașov (ediţiile VIII, X şi XII), a participat la recitalul de pian la patru mâini în Germania în 1995, iar la Televiziunea Română a susţinut mai multe cursuri de măiestrie artistică (1994-1997). Prestaţia sa muzicală a fost răsplătită cu numeroase premii la concursuri naţionale şi internaţionale din Italia, Ţara Galilor şi Olanda. A fost prezentă la numeroase festivaluri internaţionale desfăşurate în ţară, dar şi în Italia, Bulgaria, Franţa, Belgia etc. A susţinut peste 200 de concerte cu toate filarmonicile din ţară, sub bagheta unor reputaţi dirijori, atât din ţară, cât şi din Bulgaria, Statele Unite, Rusia, Austria, Japonia, Germania etc. În străinătate a avut peste 30 de concerte în Italia, Germania, Spania, Bulgaria, Iugoslavia, Japonia, Franţa, Statele Unite. A cântat în orchestrele RAI, Tokyo Philarmonic Orchestra, Orchestra de cameră a Filarmonicii din München etc. Concertele sale au fost imprimate pe disc şi video-casete, iar pentru unele s-au realizat filme ce au fost difuzate în numeroase ţări. A publicat mai multe lucrări ştiinţifice, susţinând şi o serie întreagă de conferinţe la ambasade din Europa Occidentală, în care a arătat contribuţia copiilor supradotaţi din România în pianistică. De asemenea, a contribuit la realizarea a două filme de televiziune de lung metraj: Lungul drum spre desăvârşire (1982, difuzat în peste 30 de ţări) şi Şi totuşi… Mozart (1989). Ultimul a reprezentat Televizunea Română la Festivalul Internaţional „Praga de Aur” în 1990 şi a rulat în Franţa, Austria, Polonia, Ungaria, CSI. Timp de zece ani a fost pianista Filarmonicii „G. Dima” Brașov, iar trei ani pianista corului de copii „Camerata Infantis”, cu care a întreprins turnee în Europa Occidentală şi a realizat înregistrări radio şi de televiziune. A fost director artistic al Concursului Internaţional de Pian Brașov (1991), membru fondator (1992) şi director artistic al Cursurilor internaţionale de măiestrie artistică Brașov (1992-1996), profesor la Şcoala Internaţională de Muzică Chişinău (1993-1994). A făcut parte din jurii naţionale şi internaţionale ale unor festivaluri: „C. Silvestri” – 1992, „D. Lipatti”- 1993, „C. Porumbescu”- 1995, „Orpheu”- 1995, „J. S. Bach”- 1996, „Jeunesses Musicales”- 1996, „Norbert Petri”- 1999. Este membru coordonator al Mediatecii „Norbert Deteye” Brașov, consilier artistic al Comitetului Internaţional Român al Artelor Olimpice, preşedinte al Fundaţiei româno-japoneze „Nipponica”- filiala Brașov, membru fondator al Centrului de Pregătire şi Formare a Resurselor Umane Brașov, membru în Consiliului de conducere al „Vacanţelor Muzicale” de la Piatra Neamţ, membru fondator al Forului Naţional al Instituţiilor de învăţământ superior artistic din România, membru la Young Pianist Foundation-Haga, Olanda (2000). Activitatea sa didactică a fost răsplătită cu peste 40 de premii şi diplome la diverse concursuri naţionale şi internaţionale. Elevii şi studenţii săi au susţinut peste 200 de concerte cu toate filarmonicele din ţară, sub baghetele unor reputaţi dirijori, atât în ţară, cât şi din Bulgaria, S.U.A., Rusia, Austria, Japonia, Germania etc. În străinătate au fost susţinute peste 110 recitaluri şi concerte în Italia, Germania, Spania, Austria, Olanda, Japonia, Franţa, S.U.A., Belgia, Anglia, Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria. A fost preocupată de arta interpretării la pian și de instruirea și educația pianiștilor supradotați, cunoscută fiind ca profesoara unor renumiți pianiști brașoveni ai ultimelor decenii: Mihaela Ursuleasa, Alina Bercu, Horia Mihail. De asemenea, activitatea sa pedagogică cuprinde realizarea a două discuri în Germania, videocasete în Japonia, înregistrări cardex şi numeroase interviuri radiofonice şi de televiziune la București, Brașov, Cluj, Târgu-Mureş, Arad, Constanţa, Ploieşti. De asemenea, a fost iniţiatorul şi responsabilul proiectului „MASTER COURSES Brașov-1995”, câştigător în cadrul programului „Caleidoscope”, organizat şi finanţat de Comisia Europeană de la Bruxelles şi, totodată, iniţiatorul şi responsabilul proiectului „ROHSPAG-MASTER COURSES 1997”, câştigător în cadrul programului „Caleidoscope”, organizat şi finanţat de Comisia Europeană de la Bruxelles, proiect desfăşurat în Germania, Spania, Ungaria şi România. Între 2004-2007 a fost directorul Filarmonicii brașovene, înlocuind în funcție pe Ovidiu Dan Chirilă și demisionând din funcție în urma unui conflict cu instrumentiștii. În ciuda contestărilor, în perioada directoratului, repertoriul interpretativ al filarmonicii s-a modernizat, cuprinzând piese de compozitori noi și atrăgând interpreți și dirijori de prestigiu, diferiți de cei anteriori. S-a dedicat Facultății de Muzică pe care a dotat-o cu instrumente și unde a cultivat o pepinieră de talente, a desfășurat cursuri de măiestrie, a acordat atenție muzicii de cameră, a stimulat interesul pentru meloterapie ce s-a dezvoltat în ultimul timp. A inițiat și susținut o serie de evenimente de performanță: Zilele Facultății de Muzică (2009), Centrul de excelență pentru tinerii muzicieni supradotați (2012), inaugurarea stagiunii muzicale a universității (2014), concerte speciale, Centrul muzical al universității etc. A fost decan al acestei facultăți între 1991-2001 şi 2009-2012, este director al Centrului Muzical al Universității Transilvania Brașov și al ARA (American-Romanian Academy for Arts and Sciences). Este câștigătoarea Trofeului Femina la categoria cultură în 2004.
Opera: – Volume: Gânduri despre pedagogia pianistică, Brașov, Ed. CIT, 2000; Pedalizarea – Ştiinţă şi artă a pianisticii contemporane, Brașov, Ed. CIT, 2000; Tradiție și modernism în meloterapie, Brașov, Univ. Trans., 2009, 156 p.; Considerații stilistice interpretative asupra repertoriului pianistic, Brașov, Univ. Trans., 2011, 219 p.;
Studii şi articole: susţinute în cadrul consfătuirilor cadrelor didactice: Rolul Microkosmos-ului de Bartok în studiul pianului, Brașov, 1981; Tuşeul pianistic la începători, Brașov, 1983 ; Alfred Cortot – Pianist şi profesor, Brașov, 1984; Importanţa gamelor în pedagogia pianistică, Brașov, 1984; Problemele profesorului de pian, Brașov, 1985; Gânduri despre tehnica pianistică – Aspecte fizice, fiziologice şi psihologice, Brașov, 1986; Modalităţi de stimulare a spiritului creator al elevilor, Brașov, 1986; Legături stilistice în compoziţiile pentru pian ale lui Robert şi Clara Schumann, Brașov, 1989;
Studii prezentate la sesiunea ştiinţifică a cadrelor universitare: Chopin – Pedagogul, Brașov, 1991; D. Lipatti – interpret, Brașov, 1992; Glenn Gould şi pedagogia pianistică, Brașov, 1992; Despre tuşeu, Brașov, 1993; Memorizarea şi performanţa pianistică, Brașov, 1993; Reprezentanţi de seamă ai şcolii pianistice româneşti, Brașov, 1994; Şcoala pianistică sovietică, Brașov, 1995; Contribuţii ale artei interpretative româneşti la dezvoltarea pianisticii europene, Brașov, 1996; Pianistica de performanţă în rândul copiilor supradotaţi, Brașov, 1996; Aspecte ale educaţiei copiilor supradotaţi, Brașov, 1997; Importanţa pregătirii psihologice în realizarea performanţei în cântul pianistic, Brașov, 1998, sesiunea ştiinţifică a cadrelor universitare din cadrul sărbătoririi a 50 de ani de la înfiinţarea Univ. „Transilvania” Brașov; Începuturile pedagogiei pianistice, Brașov, 1998; Compozitori – creatori de şcoli pianistice: Liszt şi Leschetizky, Brașov, 1999; Tipologia în pedagogia pianistică, Brașov, 1999; Pianoforte-ul ca instrument şi ca un nou timbru sonor în muzica secolului al XVIII-lea, Brașov, 2000; Pianul secolului al XIX-lea – regele instrumentelor, Brașov, 2000;
– Alte studii: Istoricul învăţământului muzical din ţara noastră, Brașov, Liceul de Artă, 1982; S. Rachmaninov, Concertul nr. l pentru pian şi orchestră, în Caietul program al Orchestrei Naţionale Radio, București, 1986; Principii inovatoare în pianistica modernă, Iaşi, 1988, Academia Română; Copii supradotaţi în pianistica românească, responsabilul contractului de cercetare cu Ministerul Învăţământului 1994-1995; Reprezentanţi ai pedagogiei pianistice moderne – sec. XX, Brașov, 1997, în vol. Eseuri de muzicologie; Sugestii pentru profesorul de pian, Brașov, 1997, în vol. Eseuri de muzicologie; Apariţia profesorului de pian, Brașov, 1998, Sesiunea ştiinţifică a cadrelor universitare din cadrul sărbătoririi a 50 de ani de la înfiinţarea Univ. „Transilvania” Brașov; Gânduri la aniversare, Brașov, 1998, în Braşovul muzical; Gânduri la o aniversare de prestigiu, Brașov, 1998, în Caietul program al Teatrului Liric Bv.; Gânduri pentru aniversarea Univ. „Transilvania” Brașov, Brașov, 1998, în Caietul program al Filarmonicii „Gh. Dima” Brașov; Maniere componistice moderne într-o legătură organică cu tradiţia muzicală europeană la Stravinski şi Bartok, Brașov, 1998, Simpozion internaţional de muzicologie;
– Conferinţe: Ignaz Moscheles – Pianist – Compozitor – Pedagog, Institut fur musicalische Ausbildung – Bayreuth, 1994, Germania; Pedagogia de performanţă – contribuţii personale, Facultatea de Muzică Detmold, Germania, 1995; Pedagogia interpretării, Institutul germano-român, Dortmund, Germania, 1995; Contribuţii ale artei interpretative româneşti la dezvoltarea pianisticii europene; Pianistica de performanţă în rândul copiilor supradotaţi, Ambasada Românã Bruxelles, Belgia, 1996; Sunetul pianului sau tuşeul pianistului, Centro musical Soinu Algorta, Spania, 1997; Tempo – în Sonata în si minor de F. Liszt. Interpretări celebre, Academia de Muzică „Liszt Ferenz”, Debrecen, Ungaria, 1997; Şcoala pianistică din Ţara Bascilor, Centro musical Soinu Algorta, Spania, 1999.
Referinţe: Rădulescu, E., Cu Stela Drăgulin despre succesele artei interpretative româneşti, în Astra, nr. 8, 1987; Ghelmez, P., S-a născut steaua unei mari pianiste – M. Ursuleasa, în Tribuna României, 1 ian. 1989; Rădulescu, E., Se (re)înfiripă şcoala muzicală a Brașovului (Facultatea de Muzică), în Gazeta de Transilvania, nr. 419, 9 mai 1991; Sava, I., Vartolomei, L., Muzică şi muzicieni, București, Ed. Romfel, 1992, p. 65; Vanau, Liviu, Cum să nu reuşeşti în viaţă, în Zori noi, Târgu Mureş, 2 feb. 1992; Drăgan, Ioana, Mai avem entuziasmul de a avea grijă de tineri, în Cuvântul Nou, 31 mart. 1992; Sava, I., Jurnal pe portativ, vol. I, București, Ed. Roza Vânturilor, 1994, p. 63-64; Catrina, C., Contribuţii documentare privind istoria învăţământului muzical din Brașov, Brașov, Univ. „Transilvania”, 1995, p. 11; Duschka, L., Comisia Europeană de la Bruxelles va finanţa Cursul Internaţional de Măiestrie Artistică, în Ziua, 14 aug. 1995; Imbert, Catherine, Piano no. 9, Paris, 1995, p. 111; Sava, I., Muzica în zgomotul lumii, București, Ed. Style, 1995, p. 60-63; Dragomir, Marius, Învăţământul muzical din Brașov, în Monitorul de Brașov, 20 oct. 1998; Andreica, Vasile, Stela Drăgulin, în Informaţia Zilei, Satu Mare, 26 ian. 1999; Cristea, Dumitru, Brașovul în constelaţia de aur a muzicii româneşti, în Cuget românesc, Brașov, 18-24 iun. 1999; Cristea, D., Braşoveni contemporani de excepţie – un interviu pentru istorie, în Cuget românesc, Brașov, 3-9 dec. 1999; Săvinescu, Vasile, De vorbă cu d-na prof. univ. dr. Stela Drăgulin, decan al Facultăţii de Muzică din Brașov, în Gazeta de nord-vest, Satu Mare, 7-9 feb. 1999; Florea, Anca, Doamna Stela Drăgulin a lansat un nou talent, în România Liberă, 27 iul. 2000; International Who’s Who in Music, Cambridge, Anglia; Dictionary of International Biography, Cambridge, Anglia; Dictionary of International Biography 28th Millennium – Edition; International Book of Honor, SUA; The World Who’s Who of Women, Cambridge, Anglia; Who’s who, IBC, Cambridge, Anglia; Who’s who in the Balkans, Metron Publications, Atena; Donose, Vasile, Stela Drăgulin, în Actualitatea muzicală, nr. 268, 1 mai 2001, p. 2.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.