DRAGOTĂ, Gheorghe Gh. (născut 2 aprilie 1951, satul Boholț, comuna Beclean, județul Brașov), istoric, muzeograf. A făcut clasele I-III în satul natal, IV-VIII în oraşul Agnita, județul Sibiu, şi studiile liceale: clasa a IX, în oraşul Agnita, clasele X-XII la Liceul Numărul 2 (actualul Doamna Stanca) din Făgăraş (1967-1970). În perioada 1970-1971 a fost student la Facultatea de istorie Bucureşti (cursuri fără frecvenţă) şi învăţător suplinitor în satul Boholţ, ulterior urmând studiile superioare la Facultatea de Istorie a Universității București (1971-1975). Între 1975-1980 a fost profesor de istorie-geografie în satul Doboieşti, comuna Pipirig, județul Neamţ, iar între 1980-1984 la Şcoala Generală din satul Crihalma, comuna Comăna, județul Brașov. Începând cu 1 iulie 1984 a fost transferat la Muzeul Ţării Făgăraşului ca muzeograf. În vederea completării pregătirii sale profesionale şi adecvării la specificul muncii şi la cerinţele ei noi a frecventat cursuri de perfecţionare: Bazele muzeologiei (1987-1989). După revoluţie, din 1992 ocupă prin concurs funcţia de director al muzeului, continuând activitatea de valorificare a patrimoniului cultural al Muzeului Ţării Făgăraşului. În această funcţie a reuşit să impună Muzeul Ţării Făgăraşului în conştiinţa unui public larg prin promovarea unei politici de marketing cultural axată pe contactul intens cu mass-media, organizarea de conferinţe, colocvii, seminarii, simpozioane, aniversări etc. Rezultatul a fost cunoaşterea istoriei locale în legătură cu marile teme centrale şi îmbinarea manifestărilor ştiinţifice cu cele de popularizare, sporind potenţialul turistic al zonei. Concret, azi Făgăraşul este inclus în programul E. C. O. S., proiectul D. A. T. E. (Democraţia şi amenajarea teritorială în Europa), alături de oraşe din Belgia, Spania, Slovacia, Muzeul Ţării Făgăraşului situându-se la nivelul unei oferte muzeale naţionale moderne. A primit numeroase distincţii pentru activitatea sa, printre care Diploma de merit pentru activitatea expoziţională şi de cercetare din 2002 a Muzeului Ţării Făgăraşului acordată de Comitetul Naţional Român I.C.O.M. în 2003, Medalia jubiliară Credinţă – Muncă – Onoare decernată de Fundaţia culturală „Negru Vodă” Fgăgăraș în 2004, Diploma jubiliară şi Medalia cu prilejul Centenarului Astrei în 2005.
Opera:Studii şi lucrări ştiinţifice: Masca română de bronz de la Cincşor(județul Brașov), în SCIVA, 38, 3, 1987, p. 276-280; O valoroasădescoperire arheologică în Ţara Făgăraşului, în Tribuna, Cluj, 42, 20 oct. 1988, p. 7; Descoperiri arheologice în Ţara Făgăraşului, în Făgăraş – 700 de ani 1291-1991. Pagini de istorie, București, Ed. Arta Grafică, 1991, p. 17-37; Masca romană de paradă, de la Cincşor, în Atlas Magazin, nr. 6 (11), 1996, p. 7; Sondajul de salvare de la Beclean, județul Brașov (1987), în Cumidava, XX, 1996, p. 5-9 (în colaborare cu Costea, Florea, Frățean, Ioan); Spade medievale din colecţia Muzeului Ţării Făgăraşului, în Anuarul Institului de Cercetări Socio-Umane, Sibiu, III, 1996, p. 67-74 (în colaborare); Cupa romană de la Dumbrăviţa, în AMN, 34, I, 1997, p. 575-579, (în colaborare); Muzeulsătesc – realitate şi perspectivă, în RM, 3, 1997, p. 75; Tezaurul monetar de la Părău, sec. XIV-XVII, Făgăraş, 1998 (în colaborare cu Frățean, Ioan);
Articole ştiinţifice în presă – Ţara Făgăraşului şi MareaUnire, în Ţara Făgărașului, 17, 1-7 dec. 1992, p. 1; Ceata de feciori din ŢaraFăgăraşului, în Ţara Făgărașului, 35, 19-25 dec. 1993, p. 2 şi 36, 25-31 dec. 1993, p. 2; Participarea făgărăşenilor la MareaUnire, în Ţara Făgărașului (supliment festiv), 1 dec. 1993, p. 1; Prezenţa lui Mihai Viteazul în cronica Cetăţii Făgăraşului, în Ţara Făgărașului, 24 (42), 3-9 oct. 1993, p. 4; Ctitorii brâncoveneşti din Ţara Făgăraşului, în Ţara Făgărașului, III, 13, 28 oct.-3 nov. 1994, p. 3; 1 Decembrie 1918 – împlinirea idealurilor tuturor românilor, în Ţara Făgărașului, III, 17 (74), 26 nov.-2 dec. 1994, p. 4; MihaiViteazul şi Făgăraşul, în Ţara Făgărașului, 15, 12 – 18 nov. 1994, p. 4; Preocupări privind punerea în valoare a Cetăţii Făgăraşului, în Ţara Făgărașului, III, 3 (60), 14-20 aug. 1994, p. 4; Adevărul despre Dracula, în Transilvania Expres, 542, 17-18 iun. 1995, p. 3 şi Monitorul de Făgăraș, 2, 29 oct. 1998, p. 6; Capodopere de artă romană în Dacia, în Gazeta de Transilvania, 1716, 9 nov. 1995, p. 4; Castelul brâncovenesc dela Sâmbăta de Sus, în Transilvania Expres, 537, 12 iun. 1995, p. 3 şi în a, b, c făgărăşean, 7, 1995, p. 2; Cine a fostenigmaticul Negru-Vodă?, în Ţara Făgărașului, 22, 1996, p. 4; Masca romană de la Cincşor– o piesă de excepţie, în Transilvania Expres, 451, 1995, p. 3 şi în Ţara Făgărașului, 1, 1996, p. 2; Prima fortificaţie datează din sec. XII, în Bună Ziua Făgăraș, 3, 1996, p. 3; Tezaurul monetar de la Părău(sec. XIV-XVII), în Ţara Făgărașului, 4, 7 şi 10, 1996, p. 4 şi în Transilvania Expres, 747, 1996, p. 3; Contribuţia făgărăşenilor la dobândireaIndependenţei de stat a României, în Ţara Făgărașului, 18, 1997, p. 2; Făgăraşul şi MareaUnire, în CR, 242, 1997, p. 7; 90 de ani de la naştereasculptorului făgărăşean V. Fulicea, în Ţara Făgăraşului, 31, 1997, p. 3; Contribuţia făgărăşenilor la înfăptuirea marii uniri, în Monitorul de Făgăraș, 6, 1998, p. 11; Badea Cârţan – 150 ani de la naştere, în Ţara Făgărașului, 2, 22-28 ian. 1999, p. 4; Cea mai de seamă sărbătoare creştină, în Monitorul de Făgăraș, 62, 22-28 dec. 1999, p. 5; Muzeul Ţării Făgăraşului, ghid, Făgăraş, 2000, 14 p. (coordonator, alte ediţii 2004, 2007); The fortress of Fagaras – symbol of everlasting existence, Fagaras, 2000, 14 p.; Cetatea Făgărașului, în Magazin Istoric, nr. 10, (2008), p. 71-74; Biserici fortificate săsești, în România pitorească, nr. 448, apr. 2009, p. 9; Ocrotirea patrimoniului cultural al Țării Făgărașului, în România pitorească, nr. 5, (2009), p. 10; Fecioara de fier din Cetatea Făgărașului, în România pitorească, ian. – febr. 2010, p. 10-11.
Referinţe: Seven Seas. The Magazine for the Members of the elite, 21, apr. 1990, Tokio, p. 218-219; Bucarest matin, 17 sept. 1996, p. 7; Moldoveanu, Maria, Franc, Valeriu Ioan, Marketing şi cultură, București, Ed. Expert, 1997, p. 201-204; Făgăraş, se fortresse, son musée, în SOL Tourisme, La Louviere, Belgia, 1 mart. 1998, p. 6; Rotar, Vifor, Povestea din spatele măștii, în Obiectiv, nr. 375, 14 febr. 2003, p. 11; Grecu, Ioan, Funariu, Ioan, Baki Nicoară, Lucia, Personalități din Țara Făgărașului (1800 – prezent), Făgăraș, Mesagerul de Făgăraș, 2009, p. 88-89.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.