DOMOKOS, Géza (născut 18 mai 1928, Brașov – decedat 27 iunie 2007, Târgu Mureș), ziarist, editor, scriitor, secretar al Uniunii Scriitorilor. A absolvit liceul la Sfântu Gheorghe (1948), după care urmează un an la Facultatea de Filologie din Cluj, transferându-se apoi la Institutul Maxim Gorki din Moscova (1949-1954). A fost reporter special la Előre (1954-1956), redactor şef la Pionír (1956-1957), Ifjúmunkás(1957-1961), activist de partid (1965-1968), redactor şef adjunct la Előre, până în 1969, director al Editura Kriterion de la înfiinţarea acesteia (1969) până în 1990. A fost membru al Biroului Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist (1956-1966), consilier la Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă, apoi membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român (1969-1984). Din 1971 a fost vicepreședintele Consiliului Național al Radio-Televiziunii. Debutează în presa maghiară din oraşul Sfântu Gheorghe. A scris volume de însemnări de călătorie: Cel mai frumos mesaj (1953), A patra amintire (1961), reportaje, scenarii de film, articole, însemnări radiofonice, eseuri şi a realizat traduceri din literatura universală. În 2 martie 1972, la constituirea Asociaţiei scriitorilor din București, este ales secretar adjunct. A scris articole şi reportaje pentru Utunk, ,Igaz Szó, Új élet, Korunk. A tradus din operele literaturii ruse şi sovietice, pe Şolohov, Aksionov, Rozov, Arbuzov, Vampilov, Gogol, Turgheniev, Gorki, Leonov, Babel. A prefaţat ediţii din Gorki şi Cehov în limba maghiară, punând accent pe criteriul psihologic şi sociologic în definirea autorilor. Articolele şi reportajele sale poartă pecetea acurateţii şi conştiinciozităţii specifice lui, dar dincolo de scrierile sale este important rolul său jucat în anii când a fost directorul Editurii Kriterion, în cunoaşterea şi apropierea literaturii diferitelor minorități din România: sârbi, ucrainieni, germani, evrei, maghiari. Bariera creată de limbile străine a fost diminuată prin traduceri, care s-au dovedit poduri între diferitele popoare. Rolul acestor ediţii s-a văzut şi în prezentarea operelor literare cititorilor de limba română. După 1989 este membru fondator şi primul preşedinte al UDMR, de la constituirea acestei organizaţii (25 decembrie 1989). A condus această formaţiune politică până la Congresul de la Brașov din 15-17 ianuarie 1993. A fost reprezentant al UDMR în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (9 februarie – 11 mai 1990) şi deputat de Covasna în Parlamentul României, în legislatura (9 iunie 1992-14 octombrie 1992). Scriitor ce detestă înfloritura barocă (Rácz Győző), a făcut eforturi pentru a apărea cărţile altora, în detrimentul celor ale sale. A lansat la Kriterion mulţi scriitori de valoare, multe cărţi fiind traduse şi în limba română și a încercat, pe cât i-a fost cu putinţă, ca aceste mici insule ale libertăţii să rămână autonome. Autor a trei volume de memorialistică. A fost decorat cu Ordinul național Serviciul credincios, în grad de ofițer, în anul 2000, pentru promovarea culturii și pentru talentul său literar cu ordinul Steaua României, în grad de ofițer (2004). O statuie a sa a fost dezvelită la Zagon, iar în memoria sa se acordă un premiu literar.
Opera: A legszebb üzenet. Útijegyzetek (Cel mai frumos mesaj. Însemnări de călătorie), București, Ed. tineretului (Ifjúsági Könyvkiadó), 1953, 72 p.; A negyedik emlék Feljegyzések Békásról (A patra amintire. Însemnări din Bicaz), București, Kriterion, 1969, 108 p.; Visazaemlékezések, vol. I (1989-1992) (Memorii), Miercurea Ciuc, Ed. Pallas-Akadémia, 1996-1998, 347 p.; Filmografie: Ca scenarist: Sentinţa (1970), în colab. cu Csóori Sándor, Kósa Ferenc, Nicolae Ţic; De bună voie şi nesilit de nimeni (1974); Brașovul în mărturii sentimentale: Ţara Bârsei, în Astra, nr. 1, mart. 1978, p. 15.
Referinţe: Magyar Irodalmi Lexikon, I, Budapesta, Akadémiai Kiadó, 1963, p. 263; Şerbănescu, Tia, O parte integrantă a culturii noastre. Convorbiri cu scriitorul Domokos Géza, directorul Editurii Kriterion, în România Liberă, 1970, nr. 7991; Autobiografie, în Brassoi Lapok, nr. 4, 30 ian. 1971, p. 7; Kántor Lajos, Láng Gusztáv, Romániai magyar irodalom 1945-1970 (Lit. maghiară din România 1945 – 1970), București, Kriterion, 1971, passim; Beke György, Domokos Géza, în Beke, György, Tolmács nélkül, București, Kriterion, 1972, p. 462-479; Jancsó, Elemér, Kortársaim, (Contemporanii mei), București, Kriterion, 1976, p. 306; Kovács János, A funkcionális könyv térhódítása. Beszélgetés Domokos Gézával, în Könyvtár, 1977/1; Beke György, Közélkép: Domokos Géza, în Brassoi Lapok, nr. 19, 13 mai 1978, p. 5; Beszélgetés az ötvenéves Domokos Gézával. Kérdez Forró László, în Útunk, 1978/20; Domokos Géza, în A Hét Evkönyve, 1978, p. 147; Gálfalvi Zsolt, Képzelt beszélgetés Domokos Gézával, în A Hét, 1978/20; Popa, Marian, Dicţionar de literatură română contemporană, București, Albatros, ed. a 3-a, p. 219; Rácz Győző, Statornicia unui crez, în Tribuna, nr. 21, 25 mai 1978, p. 3; Sălcudeanu, Petru, La o jumătate de veac, în Tribuna, nr. 21, 25 mai 1978, p. 3; Bihari Mária, Domokos Géza. 4 kérdés Domokos Gézához, a Kriterion Könyvkiadó igazgatójához, în Dolgozó Nő, 35, nr. 2, febr. 1979, p. 14; Costea,D., D.G.. Patrimoniul cultural se îmbogăţeşte prin aportul creator al tuturor fiilor patriei. Convorbire cu Domokos Géza, directorul Editurii Kriterion, în Scânteia, 49, nr. 11612, 22 dec. 1979, p. 1-5; Dicţionar de lit. rom., coordonator Dinu Păcurariu, București, Univers, 1979, p. 144; Domokos Géza la 50 de ani, în Dodu-Bălan, Ion, Constelaţii diurne, București, Albatros, 1979, p. 240-241; Kovács János, Domokos Géza. A szakirányúság, sokszínűség, nyitott térhódítása. Beszélgetés Domokos Géza -val, a tízéves Kriterion Könyvkiadó igazgatójával, în Művelődés, 32, nr. 12, dec. 1979, Supliment Könyvtáros, nr. 4, p. 2-5, 32; Lit. rom. Dicţionar cronologic, București, EŞE, 1979, p. 681, 763; Domokos Géza, Scriitorul şi realitatea lumii sale. Opinii, în Scânteia, 49, nr. 11707, 11 apr. 1980, p. 1, 4; O datorie de recunoştinţă… Scrisori de la fiii Brașovului, în Drum Nou, 37, nr. 11044, 27 iul. 1980, p. 1, 2; Rusu, Dicţionarul, în Brașovul Literar și Artistic, III, 1980, p. 66; Romániai magyar irodalmi lexikon, I, București, Kriterion, 1981, p. 416-417; Mózes Huba, Forrása régfakadt, București, Kriterion, 1985, p. 213, 276; Túlélő képek: 34 erdélyi író vallomása, 1989; Protagonişti ai vieţii publice, I, A-F, București, Rompres, 1994, p. 272; Rîpeanu, 1234 cineaşti, p. 119; [Domokos Géza la 70 de ani], în Helikon, 25 apr. 1998, p. 4; Romaniai Magyar Ki Kicsoda, Cluj, p. 157; Bíró Béla, Domokos Géza 70 éves, în Brassoi Lapok, 22 mai 1998, p. 5; Balogh József, Géza Domokos – cavalerul solidarităţii în Curentul, 29 mai 1998, p. 26; EMKK, p. 178-179; Negru, Radu, Domokos Géza, sărbătorit la împlinirea a 75 de ani, în Obiectiv, nr. 451, 19 mai 2003, p. 4; Markó, Béla, Domokos Géza (1928 – 2007): Főembert temetünk, în Uj magyar szó, nr. 129, 6 iul. 2007, p. 4; Krajnik-Nágy, Károly, Brassói könyveseink, în Brassoi Lapok, an 21, nr. 1, 8 ian. 2009, p. 8; Ambrus Attila, Az emberarkúság szüksége, în Uj magyar szó, nr. 10, 15 ian. 2010, p. 5; Dávid Gyula, Az igazgató – emberközelből, în Uj magyar szó, nr. 238, 9 dec. 2011, p. 14.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.