DEPNER, Margarete (născută 22 martie 1885, Brașov – decedată 2 septembrie 1970), pictor, sculptor şi desenator. Margarete Depner se numără între intelectualii saşi transilvăneni care au studiat pictura şi printre puţinele femei care a urmat această carieră. Tatăl său a fost cel care a sprijinit-o atât moral, cât şi material ca să facă studii în domeniu. În Brașov a studiat pictura cu Friedrich Miess, Arthur Coulin şi Fritz Kimm. Încă din această perioadă se arată interesată şi de sculptură, care în a doua parte a vieţii va deveni chiar principala sa preocupare. Toţi aceşti trei pictori o vor ajuta, oferindu-i mai târziu posibilitatea de a avea un spaţiu propriu pentru pictat la München şi Berlin. A urmat studii de pictură, în particular, cu Ernst Kühlbrandt, care o va sfătui să-şi perfecţioneze studiile de pictură, Carl Dörschlag, Ludwig Friederich Schuller şi Heinrich Schunn. Ascultând sfatul celui din urmă, va pleca la Weimar pentru a-şi perfecţiona arta. Va lucra la Berlin câteva săptămâni în atelierul lui Joseph Thorak, apoi la Paris, în atelierul lui Gimond. Timp de un an va studia la Berlin desenul, în atelierul pictorului W. Jordan, care o iniţiază în arta desenării naturii, influenţa acestuia fiind sesizabilă mai târziu în tablourile pictoriţei. Un rol important în destinul său artistic a avut întâlnirea cu Käthe Kollwitz, mai în vârstă decât ea cu un deceniu şi jumătate. După anul petrecut la Berlin, va urma o perioadă de zece ani în care nu a mai pictat şi s-a dedicat exclusiv familiei. La 11 mai 1907 se căsătoreşte cu medicul Wilhelm Depner*, împreună cu care au avut o fiică Maja, căsătorită Philippi* şi alta, Thea, căsătorită cu Erwin Wittstock, apoi un fiu, Wilhelm. A început din nou să picteze, însă de expus, a expus foarte rar, doar la Cluj, mai târziu la Budapesta, unde în 1916 s-a refugiat cu familia sa. Aici, sub îndrumarea profesorului Réti, a realizat primele tablouri în ulei reprezentând peisaje şi portrete. Începând de acum se va dedica doar picturii. Portretele sale (Flötenspielendes, Mädchen, Lotte, Sich Abwehrende, Aufwärtsblickendes Mädchen, Die Träumende, Die Kauernde, Die Sinkende) reprezintă femei, bărbaţi şi chiar copii şi nuduri, tablourile sale constituind un adevărat elogiu al omului. Picturile exprimă viaţa lăuntrică a celor ce pozau, nu doar aspectul lor exterior, dovedind un simţ sigur şi fin pentru imaginile clasice şi graţia feminină. Este şi autoarea a numeroase tablouri de natură moartă. Din toata opera sa radiază o personalitate sigură pe ea. Desenele şi statuile sale poartă pecetea stilului clasic, deşi a fost contemporană cu noile -isme. Omul este în centrul creaţiei sale, în special oamenii tineri, lucrările fiind realizate în bronz, marmură şi teracotă. Arta ei trece peste căutări şi recreează armonia clasicistă, echilibrul sufletesc, liniştea şi o bogăţie spirituală, toate acestea într-o perioadă în care fascismul era tot mai prezent (Apáthi Géza). Operele sale exprimă o linie hotărâtă, clasică, disciplinată, dar şi cu putere de expresie emoţională. Din arta ei se desprinde dăruirea de care e capabilă doar o femeie. La dezvoltarea gustului său artistic contribuie mult şi numeroasele vizite întreprinse în marile muzee, în special după 1900. A fost influenţată în pictura sa, în mod deosebit, de pictorii: Barlach, Hans Arp, Kurt Schwitters, Oskar Schlemmer ş.a. Lucrările sale se constituie într-un punct de referinţă în arta transilvăneană, semnificând o renaştere a artei plastice ce înflorise în perioada Renaşterii şi a Barocului, dar intrase într-o perioadă de stagnare. În 1975 a fost vernisată la Brașov o expoziţie ce cuprinde aproape întreaga sa creaţie, în viaţa sa ea neexpunând mai multe lucrări, ci obişnuind să trimită numai câteva pânze. O parte din lucrările sale s-au pierdut în timpul celui de-al doilea război mondial. Prin arta ei a început o adevărată renaştere a sculpturii. Margarethe Depner este şi cea care în anul 1955 a modelat după vechiul original din secolul al XV-lea statuia Fecioarei Maria cu Pruncul de la Biserica Neagră din Brașov, amplasată pe contrafortul din faţa Casei Sfatului abia în anul 1983.
Referinţe: Apáthi Géza, [Depner Margarete], în Brassoi Lapok, 22 nov. 1975, p. 4; Wittstock, Manfred, Realismus als Auftrag, în Neuer Weg, 27, nr. 8030 din 6 mart. 1975; Wittstock, Manfred, Schönheit der humanen Werte, în Neuer Weg, 27, nr. 8254 din 26 nov. 1975; H.B., Margarete Depner, în Neue Kronstadter Zeitung, 31 mai 1985; Wittstock-Reich, Rohtraut, Erhabene Schönheit in gegenständlicher Form, în Neuer Weg, 23 mart. 1985, p. 3-4 (cu portret); Philippi, Maja, în vol. Siebenbürgische Familien im sozialen Wandel, Köln, Weimar, Wien, Böhlau Verlag, 1993, p. 28, 76, 86, 109, 124, 128, 130, 145 [studiu bogat în informaţii referitoare la destinul familiei Scherg din care provine şi Margarete Depner; soţii Depner (Margarete şi Wilhelm) apar şi ei menţionaţi în acest studiu, care se încheie şi cu un arbore genealogic al familiei Scherg (p. 141-152); studiul cuprinde şi câteva fotografii]; Lexikon, p. 98; Pavel, A., Pictura românească interbelică, 1996; Artiști brașoveni uitați (1700-1950), concept și coordonare catalog Radu Popica, Brașov, Muzeul de Artă Brașov, 2008; Ittu, Gudrun Liane, Gestalterin eines femininen Universums. Margarete Depner (1885-1970) – eine bedeutende Vertreterin der klassischen Moderne Siebenbürgens, în Allgemeine Deutsche Zeitung, an 18, nr. 4352, 19 mart. 2010, p. 6; Fischer, Lisa, Wiederentdeckt. Margarete Depner (1885-1970) – Meisterin des Porträts der Siebenbürgischen Klassischen Moderne, Wien, Köln, Weimar, Böhlau Verlag, 2011; Margarete Depner – eine Bilhäuerin in Siebenbürgen, vorgestellt von Joachim Wittstock und Rohstraut Wittstock, mit Photographien von Oskar Gerhard Netolickza und anderen, Hermannstadt, Hora Verlag, 2014, 340 p.; Iuga, Nora, Margarete Depner, o sculptoriță din Ardeal, în Observator cultural, nr. 523, 16 iul. 2015, p. 16-17.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.