DENSUȘIANU, Aron

DENSUȘIANU, Aron (născut 19 noiembrie 1837, Densuș, județul Hunedoara – decedat 2 septembrie 1900, Iași), istoric literar, poet și folclorist. Numele familiei era Pop, dar la școala din Blaj numele i-a fost schimbat pentru a fi deosebit în rândul numeroșilor elevi cu același nume de familie. Primele cunoștințe le-a deprins de la tatăl său, preot format la Blaj. A început școala în 1846 la Hațeg și a continuat-o la Blaj, din 1849. A urmat Academia de drept din Sibiu  între 1860-1864, unde l-a cunoscut pe Andrei Mureșanu. A colaborat la Foaie pentru Minte Inimă și Literatură și a condus revista Amicul școalei (Sibiu). În 1864 s-a stabilit ca avocat în Făgăraș unde a rămas până în 1875, când s-a mutat la Brașov. Împreună cu fratele său, Nicolae, cu Teofil Frâncu și Ion Lapedatu, a fondat ziarul Orientul latin la Brașov (1874-1875). Din 1877 a devenit membru corespondent al Academiei Române. În 1880 s-a mutat la București, iar în 1881 la Iași unde a devenit profesor de limba și literatura latină la universitate. Ajutat de fratele său și de fiul lui, Ovid Densușianu, a editat la Iași Revista critică literară. Ca filolog, era adeptul curentului latinist, iar ca istoric literar s-a situat pe poziții naționaliste. Este autorul unei epopei (Negriada), una dintre primele încercări de acest gen în literatura română, dar mai puțin reușită literar.

OperaCercetări literare, Iași, 1877, ediție nouă îngrijită, introducere, note și glosar de Georgeta Antonescu, Cluj, Dacia, 1983, 308 p.; Negriada, partea I, București, 1879, partea a II-a, 1884, ediție nouă prefață de Georgeta Antonescu, București, Minerva, 1988, XXIII + 262 p.; Să ne cunoaștem, ediția a II-a, 1879; Aventuri literare, București, 1881; Arta poetică a lui Orațiu. Text cu traducere, Iași, 1882; Din vocalismul latin și român, Iași, 1882; Istoria limbii și a literaturii române, Iași, 1885; Principiile constituțiunii maghiare, Iași, 1886; Hore oțelite. Poezii, 1892; Valea vieții. Poezii, Iași, 1892; Optum, tragedie, Iași, 1897.
ReferințeEnciclopedia Rom., II, p. 130;Georgescu, Ioan, Școlile din Blaj, în Boabe de grâu, IV, nr. 6, 1933, p. 340-342; Murărașu, D., Ist. lit. rom., București, 1946, p. 245: DER, II, p. 59; Ist. Rom., IV, p. 678, 681, 709; Vianu, Tudor, Studii de lit. rom., București, 1965, p. 149-151; Goga, Silvia, Din publicistica militantă transilvăneană: Orientul latin, în SUBB, s. philol., f. 1, 1966, p. 21-33; Antonescu, Georgeta, Un proiect de rezistență cultural-literară în Transilvania la 1886, în SUBB, s. philol., f. 1, 1969, p. 97-105; Dunăreanu, Elena, Colecția iconografică Scriitorii noștri, Sibiu, Bibl. Jud. ASTRA Sibiu, 1969; Manolescu, Florin, Poezia criticilor, București, Eminescu, 1971; Ilie Moruș, Cărturari Brașoveni (Sec. XV-XX). Ghid biobibliografic, p. 76; Antonescu, Georgeta, Aron Densușianu, Cluj, Dacia, 1974; Manolescu, Nicolae, Poetul și criticul, în Rom. lit., an 46, nr. 30, 19 nov. 1997, p. 1; Rusu, Dorina N., Membrii Acad. Rom. 1866-2003. Dicţionar, București, EŞE, EAR, 2003, p. 251; Neamțu, Gelu, Procese politice de presă antiromânești din epoca dualismului austro-ungar 1868-1890. Alte studii din istoria presei, Cluj, Dragoș Vodă, 2004; Lazăr, Ioachim, Aron Densușianu și înființarea ziarului „Orientul latin” de la Brașov, în Țara Bârsei, anul 4, nr. 4, 2005, p. 14-23.
Fişă întocmită de Ruxandra Moaşa Nazare.