DEMETRIUS, Vasile (născut 1octombrie 1878, Brașov – decedat 15 martie 1942, București), poet, prozator, traducător. S-a născut în Șcheii Brașovului, într-o familie de oameni muncitori: tatăl său, Dumitru Ogea, era sobar, mama sa Elisabeta, din familia Bratu-Stinghe. Până la vârsta de 6 ani a fost crescut la Brașov de bunica maternă, apoi a fost dus la București în grija părinților. A fost înscris la școală cu numele de Vasile Dumitrescu. A urmat liceul Sf. Sava unde i-a avut colegi pe Gala Galaction, N. D. Cocea, I. G. Duca. Dar nu a terminat liceul, fiind un autodidact în mare măsură. Ca adolescent, a frecventat clubul socialist. A avut diverse slujbe: muncitor într-o fabrică textilă, ajutor de măcelar, librar pentru C. Sfetea, corector la ziarul Naționalul, chimist la fabrica Chitila, profesor suplinitor în satul Vintilă Vodă din județul Buzău, administrator de moșie în județul Ialomița, funcționar civil la Ministerul Domeniilor, fondator și director al colecțiilor de carte Căminul (1916) și Biblioteca pentru toți (1923). Numele de Demetrius i-a fost dat de către Gala Galaction, nașul său literar. Recomandat de acesta, a debutat în literatură în 1898 cu versuri în ziarul Adevărul al lui Constantin Mille. Tot cu ajutorul lui Galaction a publicat și în Literatură și artă română. A colaborat cu multe publicații ale timpului, cu poezie și proză, precum Viața socială, Dimineața, Facla, Flacăra, Linia dreaptă, Luceafărul, Rampa, Sburătorul, Scena, Viitorul etc. Căsătorit cu Antigona, născută Rabinovici, evreică botezată, a avut o familie numeroasă și a trăit luptând cu greutățile materiale. Una dintre fiicele lui a fost Lucia Demetrius, pe care a inspirat-o și încurajat-o în încercările ei literare. A scris mai multe volume de poezii, este autor de nuvele, schițe și mai multe romane, printre care Tinerețea Cassandrei (1913), apoi trilogia numită Cronica țării de la 1900 până la declarația de război a României, alcătuită din Orașul bucuriei (1920), Domnul colonel (1921), Domnul deputat (1921). Lucrările sale dezvăluie rolul dizolvant al capitalismului pentru societatea tradițională și relațiile umane de tip vechi. A întreținut relații cu mulți scriitori ai vremii, de pildă cu Tudor Arghezi, Panait Istrati, Felix Aderca, Aron Cotruș, ceea ce a influențat orientările sale. A tradus din W. Shakespeare, Charles Dickens, Guy de Maupassant, Honoré de Balzac, Dmitri Merejkovscki, Blasco Ibánez, Stendhal, Paul Bourget, W. A. Hoffman, Hippolyte Taine, Wiliam Somerset Maugham, Louis Bromfield. A fost premiat de Academia Română în 1916 și de Societatea Scriitorilor Români în 1928 pentru romanul Monahul Damian. Era un pasionat cititor, iubitor de teatru, stimulând pe tineri și scriind prolific.
Opera: Versuri, Buzău, 1901; Trepte rupte, București, 1906; Puterea farmecelor și alte nuvele, București, 1913; Tinerețea Casandrei, București, 1913; Sonete, București, 1914; Canarul mizantropului, București, 1916; Cântăreața, București, 1916; Școala profesională „Arhiereul Gherasim”, București, 1916; Motanul ucigaș, București, 1918; Dragoste neîmpărtășită, București, 1919; Orașul bucuriei, București, 1920; Păcatul rabinului, București, 1920; Strigoiul, București, 1920; Domnul colonel, București, 1920; Domnul deputat, București, 1921; Matei Dumbărău, București, 1921; Paradisul rușinos, București, 1921; Pentru părerea lumii, București, 1921; Vagabondul, București, 1922; Unchiul Năstase și nepotul său Petre Nicodim, București, 1923; Fecioarele, București, 1925; Nuvele alese, Arad, 1925; Norocul cucoanei Frosa, București, 1926; Vieți zdrobite, București, 1926; Monahul Damian, București, 1928, ediția a doua îngrijită și prefață de Corneliu Popescu, București, 1991; Cocorii, București, 1942; Ediții: Versuri alese, București, 1943; Nuvele, prefață de I. Manole, București, 1952; Scrieri alese, îngrijită și prefață de Margareta Feraru, I-II, București, 1967; Poezii, ediție îngrijită și prefață de Emil Manu, București, 1984.
Referințe: Lovinescu, E., Ist. lit. rom. contemp., III, București, 1927, p. 245-248; Baltazar, Camil, Contemporan cu ei. Amintiri și portrete, București, Ed. pentru literatură, 1962; DER, II, p. 51; Micu, D., Ist. Lit. Rom., II, 1900-1918, București, 1965, p. 100-101; Vianu, Tudor, Studii de literatură română, București, 1965, p. 471, 518, 680; Ilie Moruș, Cărturari Brașoveni, p. 74-75; Sasu, Aurel, Dicționarul biografic al literaturii române, I, Pitești, Paralela 45, 2004, p. 473-474; Săndulescu, Al., Între bunăcredință și conformism (I), în Rom. lit., nr. 6, 2006; Bogdan-Duică, G., Zavalide, C., Dicționar autobiografic de personalități literare, ediție îngrijită de Mircea Popa și Liana Cristea, Alba Iulia, Aeternitas, 2007.
Fişă întocmită de Ruxandra Moaşa Nazare.