DARIU, Ioan (născut 20 (23?) iulie 1855, Peştera, comuna Bran, Brașov – mort 26 aprilie 1931, Brașov), pedagog, publicist, autor de manuale şcolare. În 1864 începe şcoala primară în satul natal, pe care o urmează până în 1867. Văzând că are rezultate bune, părinţii l-au dat în 1868 la şcoala din Bran, pe care a absolvit-o în 1870. Apoi urmează liceul Andrei Şaguna din Brașov, unde a absolvit cele patru clase inferioare. Neputând continua studiile la liceu, a urmat în schimb şcoala normală, la sfatul profesorului său Ioan Lapedatu. S-a angajat în 1875 ca învăţător în comuna Sita Buzăului. Deoarece i se plătea un salariu neregulat şi dorind să fie mai aproape de Brașov, a venit în 1876 ca învăţător în Satulung, la Biserica Sfinții Arhangheli. După un an, când a murit profesorul I. Lapedatu, îşi pierde speranţa de a-şi continua studiile la şcoli înalte şi pleacă la Sibiu, unde îşi dă examenul de „calificaţiune învăţătoricească pentru şcoalele capitale”. Din 1886 a fost învăţător la şcoala centrală din Brașov, unde a rămas până la pensionare. Tot acum este ales învăţător de către Eforia şcolilor centrale. Împreună cu Şt. Iosif, directorul liceului Şaguna, a întemeiat revista pedagogică şi culturală Şcoala şi familia (la 4 aprilie 1886 apare primul număr). Aceasta va apărea până la 1 iulie 1889 şi într-o nouă serie între 1903-1904, de această dată chiar sub conducerea lui Ioan Dariu. În paginile acesteia se regăsesc multe articole semnate de Ioan Dariu ce se referă la subiecte privind educaţia copiilor, limba vorbită în şcoală. Această publicaţie a fost organ al Reuniunii învăţătorilor români din districtul al X-lea, directorul ei până în 1887 fiind Şt. Iosif, iar redactor responsabil Ioan Dariu, în aceeaşi perioadă. De la 1/13 mai 1888 Ioan Dariu a fost redactor şi editor de la 1/14 februarie 1903. A publicat însă şi în alte ziare ale timpului ca: Şcoala română, Şcoala Practică, Transilvania, Gazeta de Transilvania, Biserica şi şcoala, Noua bibliotecă română, Amicul familiei, Învăţătorul, Educatorul. A fost şi redactor al revistei Convorbiri pedagogice, în perioada când aceasta a apărut la Brașov (1 mai – 1 decembrie 1888). În această perioadă revista cuprindea rubricile: Cronica contemporană, Revista pedagogică din ziare, Curier bibliografic, Din viaţa întrunirilor învăţătoreşti. Pentru meritele sale a ajuns director al Şcolii Centrale române ortodoxe Ioan Popasu. Ca preocupări, pe lângă activitatea didactică propriu-zisă, s-a implicat în redactarea a numeroase manuale şcolare, scriind şi articole ce abordau probleme de pedagogie şi metodică, dându-şi cu părerea şi în chestiuni literare. Fără a umbla pe la şcoli înalte şi neposedând studii academice, a încercat să dea cât mai multe cărţi didactice, ce încercau să acopere un gol în acea perioadă. Chiar dacă această productivitate ridicată nu era dintre cele mai riguroase şi de o înaltă ţinută, cărţile au fost utile în epocă, iar autorul acestora, deşi acuzat de unii că ar fi doar un compilator, s-a bucurat şi de aprecieri. Dintre toate aceste lucrări ale sale, cartea de citire, ce-l are coautor pe A. Bârseanu, s-a bucurat de o largă circulaţie în epocă, fiind cel mai răspândit manual în şcolile româneşti din Transilvania. Interesul său s-a îndreptat şi spre folclor, considerând că cea mai bună educaţie morală şi literară dată copiilor poate fi făcută prin basme, povestiri şi poezii populare. A cules şi publicat în Gazeta de Transilvania basmele şi povestirile auzite în Săcele, proverbele, legendele şi zicătorile de aici. A semnat şi un studiu despre motivul codrului în folclor. Multe dintre manualele sale au fost alcătuite în colaborare cu alţi profesori, iar lucrarea sa cea mai importantă, care prezintă şi astăzi interes, este Lexicon de citate şi sentinţe din literatura universală a timpurilor vechi şi noui. În 1916 s-a retras cu armata română în Moldova şi apoi în Rusia. Cu acest prilej s-au pierdut şi multe din manuscrisele sale. După terminarea războiului, a fost pensionat, dar a cerut să lucreze şi a fost numit subrevizor şcolar la Revizoratul Judeţului Brașov, unde a activat şase ani. A fost distins de regele Ferdinand cu Ordinul Coroana României în grad de cavaler (1925). În întreaga s-a activitate de 42 de ani a făcut lucruri necesare pentru învăţământul românesc de atunci. O stradă din Brașov îi poartă numele.
Opera: Arion sau Culegere de cânturi naţionale spre întrebuinţarea tinerimii de ambe sexe, Brașov, 1881, 186 p.; Aritmetică, Brașov, 1881, 91 p.; Idealul învăţătorului român, Brașov, 1883, 47 p.; Arion sau Culegere de cânturi naţionale de stea şi colinde, ed. a II-a, Brașov, 1885, 249 p.; Gramatica limbei româneşti pentru anul al III-lea de şcoală, Brașov, 1886, 48 p.; Pentru anul al III-lea şi al IV-lea de şcoală; ed. a II-a, Brașov, 1890, 80 p.; ed. a III-a, Brașov, 1892; ed. a IV-a ( 189….?); G. Lazăr, în Şcoala şi familia, Brașov, 1886, I, p. 49-51; Patru fraţi, Brașov, 1886, 8 p.; Brașov, 1901, 8 p.; Ariciul şi vulpea Fabulăde P. Ispirescu (prelucrare), Brașov, 1887, 8 p.; Doi fraţi şi două surori, (Convorbire), Brașov, 1887, 8 p.; Brașov, 1901, 8 p.; Micul rugător (188…? ), 48 p.; Elemente de fizică, Brașov, 1888, 82 p.; ed. a II-a, Brașov, 1892, 84 p.; ed. a III-a, Brașov, 1897, 96 p.; ed. a IV-a, Brașov, 1902, 96 p.; ed. a V-a, Brașov, 94 p.; Geografia patriei şi elemente din geografia universală, Brașov, 1888, 80 p.; ed. nouă, revăzută şi îndreptată, Brașov, 1891, 88 p.; ed. a III-a, Brașov, 1893, 96 p.; ed a IV-a, Brașov, 1896, 96 p.; Ed. a V-a, Brașov, 1899, 89 p.; ed. a VI-a, Bv., 1901, 96 p.; ed. a VII-a, Brașov, 1904, 106 p.; ed. a VIII-a, Brașov, 1907, 105 p.; ed. a IX-a, 1912, apărută în colaborare cu D. Lupan, 58 p.; Istoria patriei şi elemente din istoria universală, Brașov, 1888, 80 p.; ed. a II-a, Brașov, 1891, 80 p.; ed. a III-a, Brașov, 1895, 87 p.; ed. a IV-a, Brașov, 1898, 78 p.; ed. a V-a, Brașov, 1901, 78 p.; ed. a VI-a, Brașov, 1906, 89 p.; ed a VII-a, Brașov; Carte de felicitări, Brașov, 1890, 54 p.; Banca de scólă, Brașov, 1895, 20 p.; Gramatica limbei româneşti pentru anul al 5-lea şi al 6-lea de scólă, Brașov, 1895, 112 p.; ed. a IV-a, 1899; Interpretarea cestiunei „Icóna scólei române” la finea sec. al XX-lea. Un album în biografii şi portrete alconducătorilor scólei şi ai membrilor corpului învăţătorescu român, Brașov, 1896, 28 p.; Curs practic de limbă maghiară. Partea I. Pentru anul I-iŭ şi al II-lea de şcólă, Sibiu, 1897, 52 p.; Partea a II-a. Pentru anul al III-lea şi al IV-lea de şcolă, Sibiu, 1899, 96 p.; Partea a II-a, Sibiu, 1901, 95 p.; Disciplina cu devotamentul şi iubirea în serviciul educaţiunii, Sibiu, 1899, 34 p.; Micul cântăreţ în biserică sau Răspunsurile de la Sf. Liturghie, ed. a II-a, Brașov, 1899, 50 p.; Brașov, 1900, 50 p.; Carte de cântece, Brașov, 1900, 168 p.; Carte de cântece diverse, Brașov, 1900, 252 p.; Cuvent funebrurostit la înmormântarea fostului director şi înveţător pensionat: G. Bellissimus întemplată la 8(21) octomvrie 1900, Brașov, 1900, 19 p.; În zile grele, Brașov, 1900, 7 p.; Recompensele şi pedepsele în scola poporală (studiu pedagogic), Brașov, 1900, 61 p.; Geografia comitatului „Brassó” (pentru anul al III-lea), Brassó, 1901, 48 p.; Gramatica limbei româneşti (pentru anul al 3-lea şi al 4-lea de şcoală), ed. a V-a, Brassó, 1902, 78 p.; Datoriile copiilor sau istorioare religioase şi morale, Brassó, 1903 (în colab. cu George Ludu); Carte de aritmetică. Partea I, Brașov, 1909, 35 p.; Elemente de istoria românilor pentru şcoalele primare, 1920; Modele pentru caligrafia română; Carte pentru deprinderi în caligrafie; În colaborare: Aritmetică pentru începători din anul al II-lea, Brașov, 1879; Din anul al III-lea, Brașov, 1880; Din anul I şi II de şcoală, partea I şi II, ed. a II-a, Brașov, 1882-1886; Din anul al II-lea de şcolă, ed. a III-a, Brașov, 1892, (în colab. cu Domeţiu Dogariu); Abecedar sau Antâia carte de cetirepentru anul I, Brașov, 1887, 79 p., (în colab. cu A. Bârseanu şi A. Vlaicu); ed. a II-a, Brașov, 1890, 79 p.; ed. a III-a, Brașov, 1893, 79 p.; ed. a VI-a, Brașov, 1898, 79 p.; ed. a VIII-a, Brassó, 1906, 79 p.; ed. a IX-a, Brassó – Brașov, 1910, 80 p.; Abecedar (pentru învăţarea limbii maghiare), Brașov, 1890, (în colab. cu Fr. Koós); Istoria biblică a vechiului şi noului testament, Brașov, 1891, 1893, 1899, (în colab. cu G. Ludu); Elemente de geometrie, Brașov, 1892, ed. a II-a, Brașov, 1899, ed. a III-a, Brașov, 1905, 48 p. (în colab cu D. Dogariu); A doua Carte de cetire (anul al II-lea), Brașov, 1899, 109 p.; ed. a VI-a , Brassó, 1900, 109 p.; ed. a IX-a, Brassó, 1907, 111 p.; A treia carte de cetire, (pentru anul al III-lea şi al IV-lea), Brașov, 1895, 384 p.; ed. a II-a, Brașov, 1902; Istorioare biblice din noul şi vechiul testament (anul II de studii), Brașov, 1899, 1903; (anul III-IV de studii), ed. a IV-a, Brașov, 1900; ed. a VI-a, Brassó, 1909 (în colab. cu G. Ludu); Istorioare religioase morale (pentru anul I de şcoală), Brașov, 1899 (în colab. cu G. Ludu); Istorie naturală, Brassó, 1903, 128 p. (în colab. cu D. Dogariu); Deprinderi de stil şi compoziţiune, partea I pentru anul II şi III de şcoală, Brașov, 1905, 42 p. (în colab cu D. Lupan); Curs practic de Limba Maghiară partea I pentru anul I pentru şcoalele primare, Brașov, 1908, 24 p. (în colab cu Erödi János); Partea a III-a pentru anul III, Brassó, 1908, 96 p.; Partea a IV pentru anul IV, Brassó, 1909, 92 p.; Geografia patriei, ed. a IX-a, Partea întâi pentru clasa a IV–a primară, Brassó, 1912, 58 p. (în colab cu D. Lupan) (primele opt ediţii anterioare au fost publicate de I. Dariu singur); Geografia jud. Brașov, pentru clasa a II şi a III primară, Brașov, 1922, 47 p.;
Manuscrise pierdute: Viaţa şi obiceiurile românilor săceleni, acasă, la munte şi la câmp; Educaţiunea naţională în familie şi în şcoală; „Istoria învăţământului intuitiv” şi aplicarea lui; Calea spre înavuţire; „Aurea dicta”, colecţiune de citate latineşti; „Fragmente din istoria şcoalelor româneşti din Ardeal”.
Referinţe: Stoica, P., I. Dariu, în Convorbiri pedagogice, nr. 9 sept. 1887, p. 185-189; Revista literară XIII, în Gazeta de Transilvania, 137, 1888, p. 21; Diaconovici, Enciclopedia, II, p. 104; Adamescu, Dicţionarul, p. 1600; Ghibu, O., Şcoala românească din Transilvania şi Ungaria, București, 1915, p. 57-58, 61; EM, p. 370; Ioan Dariu, în Şcoala şi familia, I, nr. 1, 1931, p. 1-9 (sunt redate cuvântări ţinute la înmormântarea sa, două poezii ce-i aparţin, o enumerare a principalelor sale lucrări şi un portret din anii maturităţii); Predescu, Cugetarea, p. 256; Popeangă. Vasile, Presa pedagogică din Transilvania (1860-1918), București, 1966, p. 171-183; Mateescu, Coralia, Şcoala şi familia, în Drum Nou, 10 ian. 1971, p. 2; Ţopan, Gr., Revista Şcoala şi familia. Indice bibliografic, Biblioteca judeţeană Brașov; Ilie Moruș, Cărturari Brașoveni (Sec. XV-XX). Ghid biobibliografic, p. 73-74; Popeangă, V., Şcoala românească din Transilvania în perioada 1867-1918 şi lupta sa pentru unire, București, EDP, 1974, p. 57; Rusu, M. N., Ioan Dariu, în Brașovul Literar și Artistic, nr. IV, 1980, p. 64; Datcu, Iordan, Folcloriştii români, în Memoriile Secţiei de ştiinţe filologice, literatură şi arte a Academiei, București, 1987, 9, p. 63-72; Gabriel Ștrempel, Bibliografia Românească Modernă (1831-1918), București, vol. II, p. 20-24; Pagini dintr-o arhivă inedită, Ediţie îngrijită, Studiu introductiv şi note de Antonie Plămădeală, București, Minerva, 1984, 436 p.; Plămădeală, Antonie, Românii din Transilvania sub teroarea regimului dualist austro-ungar 1867-2-1918. După documente, acte și corespondențe rămase de la Elie Miron Cristea, ediția a doua, București, Ed.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.