CSEREI Mihály (născut 1667/1668/1669?, Racu Ciuc, județul Harghita – decedat 22 aprilie 1756, Aita Mare, județul Harghita), cronicar şi om politic. S-a născut într-o familie de secui originari din Aita Mare. Tatăl său era reformat, mama romano-catolică, iar el a fost botezat în cultul reformat. Copilăria a petrecut-o la castelul Făgăraş, unde tatăl său era căpitan. Între 1678-1685 a studiat la colegiul din Odorheiul Secuiesc, între 1685-1686 a fost în serviciul cancelarului Transilvaniei Mihály Teleki. În 1690 participa la bătălia de la Zărneşti unde austriecii sunt înfrânţi de trupele muntene ale lui Constantin Brâncoveanu unite cu ale pretendentului Thököly. Cserei pribegeşte în Ţara Românească, perioadă despre care relatează în cronica sa. Întorcându-se în Transilvania, în 1692 a devenit secretarul personal al unchiului său Apor István, dregătorul finanţelor şi vămilor ardelene. În timpul răscoalei curuţilor, Cserei Mihály se retrage cu familia la Brașov, unde se adăposteşte mai mulţi ani. Dupa înfrângerea răscoalei, a fost activ politic, fiind numit jude regal în scaunul secuiesc Ciuc (1707-1710), apoi funcţionar superior al Guberniului transilvan. Totuși, din cauza neplăcerilor provocate de autorităţile habsburgice, în 1721 se retrage la moşia sa din Aita Mare, unde şi-a petrecut ultimele decenii de viaţă, dedicându-se familiei şi scrisului. A corespondat cu personalităţi ale culturii maghiare, cu Bod Péter şi Apor Péter. A murit şi a fost îngropat la Aita Mare. Este autorul unei cronici, Historia, capodopera sa, scrisă la Brașov, între 1709-1712?, în care relatează istoria Transilvaniei între 1661-1712. Deşi scrisă într-un spirit conservator, cronica sa este o lucrare de seamă a istoriografiei maghiare. Lucrarea cuprinde informaţii despre războaiele din Ungaria şi Transilvania, luptele şi intrigile politice, evenimente personale şi dezastre naturale, multe ştiri despre români. A criticat pe curuţi, motivat şi personal de jefuirea bunurilor sale, este rezervat faţă de austrieci, fiind adeptul unei Transilvanii independente, declarându-se împotriva unirii ei cu Austria sau Ungaria şi apreciind statutul ei sub turci. Chiar dacă uneori cronologia sa nu este sigură, iar deseori autorul este părtinitor, opera este scrisă într-un stil literar expresiv, care a rezistat timpului prin valoarea sa, făcându-se abstracţie de unele repetiţii si figuri de stil specifice. Lucrarea sa a cunoscut o mare popularitate, circulând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. A fost editată pentru prima dată de Kazinczy Gábor în 1852, în serialul Uj Nemzeti Könyvtár la Pesta, iar o nouă ediţie cu bogate note a fost publicată în 1983 sub îngrijirea lui Imre Bánkuti. Pe lângă jurnale şi scurte notiţe, Cserei a redactat la Brașov şi o lucrare de filosofie istorică intitulată Compendium theologicum et politicum. Cserei Mihály este unul dintre istoricii maghiari de seamă ai epocii baroce în Transilvania. Memoria sa este păstrată şi în denumirea unei şcoli şi a unei străzi din zona natală.
Opera: Nagyajtai Cserei Mihály Históriája, A szerzo eredeti Kéziratából Kazinczy Gábor által, Pest, 1852; Erdély históriája [1661-1711], S. a. r., a bevezetot és a jegyzeteket irta Bánkuti Imre, Budapesta, 1983 (Bibliotheca Historica).
Referinte: DER, p. 846; M. I. L., I, p. 210; Szinnyei, II, p. 291-295; Abafi Lajos, Adalékok Cs. M. életéhez, în Figyelo, XIX, 1885, p. 270; Lukinich, Imre, Cserei Mihály és Históriája, în Erd. Muz., XI, 1894, p. 429; XII, 1895, p. 388, 429, 493, 546; Banczik Samu, Nagyajtai és miklosvári Cserei Mihály, Cluj, 1905; Schlandt, Heinrich, Cserei Mihály, în Quellen, VI, p. XIX-XX; Pagini din trecutul diplomaţiei româneşti, București, 1936, p. 171; Crăciun, Repertoriu, p. 353-359; Ist. Rom., III, p. 221, 224, 244; M. I. T., II, p. 433-435.
Fişă întocmită de Ruxandra Moaşa Nazare.