CRĂCIUN, Gheorghe (născut 8 mai 1950, comuna Tohanu Vechi, județul Brașov – mort 30 ianuarie 2007, comuna Tohanu Vechi, județul Brașov), prozator. A urmat Şcoala Generală din Tohanu Vechi (1957-1965), Liceul Teoretic Zărneşti (1965-1966), Liceul numărul 1 Sighişoara (1966-1969) şi a absolvit Facultatea de Filologie a Universității București (1969-1973), specialitatea română-engleză. La Filologia bucureşteană s-a apropiat de grupul de avangardă Noii, care, între 1971-1973 a scos o revistă în manuscris, purtând acelaşi nume. Printre redactorii săi îl aflăm şi pe Gheorghe Crăciun, alături de Mircea Nedelciu şi Gh. Iova. În acelaşi timp frecventează şi cenaclul Junimea, condus de Ov. Crohmălniceanu. Debutează în revista Luceafărul, numărul 9, 28 februarie 1970, cu poeziile Feria Secunda, Feria quarta, Feria quinta. Printre primele sale scrieri se numără un ciclu de poeme tranzitive, apărut în revista Argeş şi prezentat de Matei Călinescu. A debutat editorial în 1982 cu romanul Acte originale, copii legalizate. Gheorghe Crăciun declara „începuturile mele de scriitor sunt nişte începuturi de poet, iar poetul acesta a învăţat să scrie mânuindu-i pe alţii. (…) e vorba în ultimă instanţă de a şti pe de o parte cât din existenţa ta poate să încapă în cuvinte (…). Am început prin a fi poet şi am devenit prozator dintr-un motiv oarecum paradoxal: tocmai poezia a fost aceea care mi-a arătat că formele ei sunt insuficiente pentru ceea ce simţeam nevoia să spun”. A fost profesor de engleză-franceză la Şcoala generală Nereju, județul Vrancea (1973-1974), profesor de limba şi literatura română la Şcoala Generală numărul 1 Zărneşti (1974-1989), bibliograf la Biblioteca Județeană Brașov (1990), consilier şef la Inspectoratul pentru Cultură Brașov (1990), redactor-şef adjunct al revistei Interval(1990-1992), redactor-şef al aceleiaşi reviste (1993). Din 1990 a predat la nou înființata Facultate de Litere a Universității Transilvania din Brașov. În 2002 a susținut doctoratul în litere la Universitatea București cu teza Dimensiunea tranzitivă a poeziei moderniste și postmoderne din România. În 1991 a fost vicepreşedinte al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România – A.S.P.R.O. (1994-1995), redactor al editurii Paralela 45 din 1994. A început cu poezie, s-a afirmat cu proză, după 1990 a abordat şi publicistica de atitudine, iar pe tărâm universitar s-a dedicat teoriei literaturii. Ca reprezentant al generaţiei optzeciste, Gheorghe Crăciun se revendică mai puţin spiritului ei în ultimii ani, apropiindu-se treptat de postmodernism. Într-o recenzie referitoare la unul din volumele sale, Cornel Moraru îl consideră pe autor: „un prozator original, inteligent, dotat cu o mare capacitate de autoanaliză, curajos în opţiunile sale şi ferm pe poziţiile câştigate”. Colaborează la numeroase publicaţii periodice: Vatra, Viaţa Românească, Astra, România Literară, Caiete Critice, Dialog, Opinia Studenţească, Orizont, Forum Studenţesc, Familia, Arca, Argeş, Luceafărul, Calende, Braşovul literar şi artistic, Tribuna, Steaua, Apostrof, Euphorion, Interval, Ateneu, Zburătorul, Contrapunct, Convorbiri literare, Mioriţa, Paralela 45, Revue Roumaine, Cahiers roumains d’études litteraires, Euresis, Basarabia(Republica Moldova), Missives(Franţa), Litterae (Canada), Les Temps modernes(Franţa), Lumina(Iugoslavia), Dnevnik(Iugoslavia) ş.a. A obţinut premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor în 1983, premiul pentru proză al revistei Viaţa Românească în 1984, premiul Octav Șuluțiu al revistei Familia în 1988, premiul Paula pentru eseu, în Brașov, 1992, premiul Cartea anului al Salonului Naţional de Carte, în Cluj, 1994, premiul Eminescu pentru proză, Suceava, 1999, premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, în 1994 și 2003, premiul Asociației Scriitorilor Profesioniști din România pentru cea mai bună carte de critică a anului în 1997 și 2002, premiul revistei Cuvântul pentru exegeză critică în 2002, premiul Pierre-François Caillé decernat de Asociația franceză a traducătorilor pentru cea mai bună traducere a anului 2001, romanul Composition aux paralleles inegales; nominalizat cu aceeași carte la Premiul Uniunii Latine, premiul Uniunii Scriitorilor din România și al revistei Cuvântul pentru proză în 2004. Începând din 1998, semnătura sa apare foarte des şi în publicistică, în special în paginile cotidianului Monitorul de Brașov, unde abordează atât fenomenul cultural, cât şi viaţa cetăţii. Un deosebit de interesant autoportret îl realizează Gheorghe Crăciun într-un interviu: „…recunosc, există în mine o irezistibilă vocaţie a grupului…Cred că în statutul scriitorului, trebuie să existe tot timpul o margine de incertitudine şi o margine de profesionalism nedus până la capăt… El nu se poate închide într-o formulă corporatistă ca meşteşugarii evului mediu. Îşi riscă tocmai libertatea de a scrie ca un om viu…În lumea de astăzi scriitorul nu mai poate fi nici un tribun, nici un moralist, nici un mesianic de tip romantic…. Modelul meu de scriitor este Radu Petrescu”. Opera sa face obiectul Seriei de autor „Gheorghe Crăciun” a editurii Cartea Românească. În memoria sa o sală a Universității Transilvania din Brașov îi poartă numele, au fost organizate colocvii și conferințe literare consacrate operei sale, școli de vară și concursuri.
Opera: Literatură: Acte originale; Copii legalizate: variaţiuni pe o temă în contralumină, București, Ed. Cartea Rom., 1982, 264 p., ediția a II-a îngrijită de Carmen Mușat și Oana Crăciun, prefață de Carmen Mușat, București, Cartea Rom., 2014, 216 p.; Compunere cu paralele inegale (roman), București, Ed. Cartea Rom., 1988, 311 p.; ediția a II-a, prefață de Dan-Silviu Boerescu, București, Alfa, 1999, 368 p., ediția a III-a, îngrijită de Carmen Mușat și Oana Crăciun, prefață de Mircea Martin, București, Cartea Rom., 2015, 536 p.; Frumoasa fără corp, București, Cartea Românească, 1993, 364 p., ediția a II-a, revăzută, însoțită de un dosar de receptare critică, prefață de Carmen Mușat, București, Art, 2007, 415 p.; Mecanica fluidului, Chișinău, Cartier, 2003, 160 p., altă ediție 2015; Pupa russa, cu o pagină introductivă de Mircea Horia Simioneascu, București, Humanitas, 2004, 400 p., ediția a II-a, augmentată, studiu introductiv de Caius Dobrescu, addenda, cu desenele autorului și prefață de Carmen Mușat, București, Art, 2007, 480 p.; Trupul știe mai mult. Fals tratat la Pupa russa (1993-2000), Pitești, Paralela 45, 2006, 248 p.; Femei albastre, Iași, Polirom, 2013, 264 p.; Doi într-o carte (fără a-l mai socoti pe autorul ei). Fragmente cu Radu Petrescu și Mircea Nedelciu, ediție îngrijită de Carmen Mușat și Oana Crăciun, prefață de Carmen Mușat, Iași, București, Polirom, Cartea Rom., 2003, 2016, 312 p.; Imagini, litere și documente de călătorie, ediție îngrijită de Carmen Mușat și Oana Crăciun, prefață de Carmen Mușat, Iași, București, Polirom, Cartea Rom., 2016, 320 p.;
Critică și eseistică: Structuri deschise, vol. I., Studii şi articole, Brașov, Univ. Trans., 1996, 173 p.; Cu garda deschisă, Iş., Institutul European, 1997, 220 p.; Introducere în teoria literaturii, Brașov, Magister, 1997, ediția a II-a, Chișinău, Cartier, 2003, 176 p.; Teoria literaturii: curs pentru anul I, Brașov, Univ. Trans., 1997, 200 p.; Dimensiuni tranzitive în poezia modernă, Piteşti, Ed. Paralela 45, 1998, 426 p.; Încăutarea referinţei, Piteşti, Ed. Paralela 45, 1998, 252 p.; Reducerea la scară, Pitești, Paralela 45, 1999, 190 p.; Aisbergul poeziei moderne, cu un argument al autorului, postfață de Mircea Martin, Pitești, Paralela 45, 2002, 554 p.; Teatrul de operațiuni, Pitești, Paralela 45, 2006; Pactul somatografic, Pitești, Paralela 45, 2009; Viciile lumii postmoderne, prefață de Carmen Mușat, București, Tracus Arte, 2011, 116 p.; Scriitorul și Puterea sau despre puterea scriitorului, ediție îngrijită de Carmen Mușat și Oana Crăciun, prefață de Caius Dobrescu, Cartea Rom., 2015. 520 p.; Pulsul prozei, ediție îngrijită de Carmen Mușat și Oana Crăciun, prefață de Carmen Mușat, Iași, Polirom, 2018, 383 p.;
Antologii: Competiţia continuă-generaţia ’80 în texte teoretice, Piteşti, Ed. Vlasie, 1999;
Volume în colaborare: Liviu Rebreanu după un veac, vol. coordonat de M. Zaciu, Cluj, Ed. Dacia, 1985; Dicţionar de personaje literare-Repere didactice, coord. de prof. dr. Constanţa Bărboi şi prof. Iustina Itu, Brașov, Soc. de Ştiinţe Filologice, 1987, 303 p.; Dicţionar de proză românească: Repere didactice, coord. de Iustina Itu, Brașov, Centrul Editorial Coresi, Soc. de Ştiinţe filologice, 1990, 327 p. (în colab. cu Livia Coantă şi Cornelia Bularca); Ist. didactică a lit. rom., coordonator, Brașov, Ed. Magister, 1997, 488 p.; În cercul labirint: Studenţii filologi ai Univ. „Trans.” – Brașov la Colocviul Naţional „M. Eminescu”: Comunicări ştiinţifice, Iași, 1995, 1996, 1997, culegere coordonată împreună cu A. Bodiu* şi O. Moceanu*, Brașov, Dealul Melcilor, 1997, 216 p.; Dicţionar de personaje literare, coord. de Florin Şindrilaru, Piteşti, Paralela 45, 1998, 292 p. [autori A. Bodiu, Romulus Bucur, Livia Coantă Nicolai]; Experimentul literar românesc postbelic, Piteşti, Paralela 45, 1998, 272 p. (în colab. cu Monica Spiridon, Ion Bogdan Lefter); Generaţia 80 în proză scurtă, Piteşti, Paralela 45, 1998, 610 p. (în colab. cu Viorel Marineasa); Mari teme. Dicționar – antologie de texte pentru clasa a IX-a, vol. 1. Adolescența, joc și joacă. Literatura și celelalte arte, coordonatori Florin Șindrilaru, Gh. Crăciun, Ramona Lapoviță Jugureanu, Pitești, Paralela 45, 2000, 298 p., vol 2. Iubirea, confruntări etice și civice. Personalități, modele, exemple, 256., vol 3. Scene din viața de ieri și de azi. Aventură, călătorie, lumi fantastice, 252 p., ediția a II-a în 2002.; Istoria literaturii române pentru elevi și profesori, coordonator, Chișinău, Cartier, 2004, 962 p. [autori A. Bodiu, Romulus Bucur, Livia Coantă Nicolai]; Limba și literatura română pentru bacalaureat și admitere, vol. 1. Autori canonici, personaje literare, 592 p., vol 2. Noțiuni fundamentale de teorie literară, îndrumări metodologice, propuneri, soluții, 520 p., Pitești, Paralela 45, 2004 (în colab. cu N. Manolescu, N. Moț, Fl. Șindrilaru), alte ediții 2005, 2006; Dicționar de personaje literare din proza și dramaturgia românească pentru elevii claselor IX-XII, coordonator Florin Șindrilaru, Pitești, Paralela 45, 2005, 368 p.; Articole: Două vize (proză), în Contrapunct, an I, nr. 52, 21 dec. 1990, p. 12; O femeie de carne, o femeie de fum (proză), în RL, nr. 46, 15 nov. 1990, p. 14-15; Dafnis şi Cloe sau epură pentru logos (jurnal), [ţinut între 24 sept. 1985 şi 2 oct. 1985, în care apar şi numeroase referinţe legate de Brașov], în Viaţa românească, nr. 3, mart. 1998, p. 39 – 49;
Este tradus în următoarele volume: Experiment in Romanian Post-War Literature, translated into English by Della Marcus, Ruxandra-Ioana Patrichi and David Hill, Pitești, Paralela 45, 1999; Images & texts. Images et textes, with an introduction by Ion Bogdan Lefter, Pitești, Paralela 45, 2000, 118 p.; Composition aux parallèles inégales, Paris, Maurice Nadeau, 2001, traducere în limba franceză de Odile Serre; La poupée russe, fragment de început al romanului Pupa russa, traducere în limba franceză de Odile Serre, în Les Belles Étrangères: Douze écrivains roumains, Paris, 2005, p. 73-88; La poupée russe, traduit du roumain par Gabrielle Danoux, Paris, Maurice Nadeau, 2017, 452 p.;
Prezent în antologii: Temă la alegere, în Desant ’83, București, Ed. Cartea Rom., 1983; The Phantom Church and Others Stories from Romania, University of Pittsburgh, 1996; Romanian Fiction of the ’80s and ’90s, 1999;
Traduceri: Serge Fauchereau; Deplasări/Déplacements,ediţie bilingvă, Piteşti, Ed. Paralela 45, 1996, 75 p.; Alexis Nouss, Modernitatea, trad. din limba franc. de Viorica Popescu şi Gheorghe Crăciun, Piteşti, Paralela 45, 2000, 120 p.
Referinţe: Brumaru, A.I., Principiul textului, în Astra, nr. 2, feb. 1983, p. 5; Bugariu, Voicu, Proza antijurnalistică, în Luceafărul, nr. 18, 7 mai 1983, p. 2; Desant ’83; Lettre international, primăvara, 1999 (articol biografic); Gogea, Vasile, Alfabetizareasimţurilor, în Astra, nr. 6, iun. 1983, p. 11; Mihăieş, M., [Gheorghe Crăciun], în Orizont, nr. 12, 25 mai 1983, p. 2; Nedelciu, M., în Viaţa Românească, nr. 4, 1983; Săplăcan, Radu, [Gheorghe Crăciun], în Tribuna, nr. 26, 30 iun. 1983, p. 4; Steinhardt, N., [Gheorghe Crăciun], în Steaua, nr. 8, aug. 1983, p. 58; Grigore, Paul, [Gheorghe Crăciun], în Astra, 19, nr. 9, sep. 1984, p. 8, 9; Manea, N., Pe contur, 1984; Moraru, C., Textul şi realitatea, București, Ed. Eminescu, 1984, p. 226-229; Cosma, Anton, Tineri romancieri, în Scânteia, nr. 23, 9 iun. 1985, p. 4; Dafir, Adrian, Despre textualism, în Săptămâna, 21 mart. 1986, p. 3; [Gheorghe Crăciun], interviu, în Tribuna, nr. 28, 9 iul. 1987, p. 5; Holban, Ioan, Profiluri epice contemporane, București, Cartea Rom., 1987, p. 406-409; Rotaru, Ion, O istorie a literaturii române, vol. 3, București, Minerva, 1987, p. 943; Boerescu, Dan Silviu, Textualism şi asimetrie, în Scînteia tineretului, supliment literar şi artistic, nr. 27, 9 iul. 1988, p. 5; [Caricatură Gheorghe Crăciun], în Scânteia tineretului, supliment literar şi artistic, nr. 33, 20 aug. 1988, p. 4; Crohmălniceanu, O. S., în Viaţa Românească, nr. 7, 1988; Manolescu, N., în RL, nr. 13, 1988; Mihăieş, M., Ultimul roman textualist, în Orizont, nr. 16, 22 apr. 1988, p. 2; Podoabă, Virgil, [Gheorghe Crăciun], în Familia, nr. 7, iul. 1988, p. 5, 14; [Gheorghe Crăciun], în Tribuna României, nr. 391, 1 iul. 1989, p. 8; Simion, Eugen, O poetică a textualismului românesc, în Scânteia tineretului, supliment literar şi artistic, nr. 50, 16 dec. 1989, p. 9; Simion, Eugen, Scriitori români de azi, IV, 1989; Ţeposu, Radu G., Prozatorul Gheorghe Crăciun, în Amfiteatru, nr. 7, iul. 1989, p. 10; Dobrescu, Caius, în Contrapunct, nr. 13, 1990; Stoie, Andreea, Pentru unnou tip de proză. Adnotări la „Compunere cu paralele inegale” de Gheorghe Crăciun, în Foaie pentru minte, inimă şi literatură, Brașov, 29 apr. 1990, p. 1; Vlad, Ion, Lectura prozei, 1991; Petrescu, Radu, Scrisori, în Contrapunct, 19-25 iun. 1992, p. 3; [Gheorghe Crăciun], în Mesager, 8 iul. 1993, p. 3; Dragolea, Mihai, în Vatra, nr. 12, 1993; [Profil Gheorghe Crăciun], în Transilvania Expres, nr. 5, 13 sept. 1993, p. 2; Radu, Tania, Siberia fără glorie, în Cotidianul, supliment cultural, 15 nov. 1993, p. 3; Ţeposu, R. G., Istoria tragică şi grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, 1993; Ţion, Al., Nevoia deconfesiune: Gheorghe Crăciun, în Astra, nr. 5, 1993, p. 11; Borbély, Şt., în Apostrof, nr. 10-11-12, 1994; Pârvulescu, Ioana, Portret de grup cu Gheorghe Crăciun, în RL, 14-20 dec. 1994, p. 4; Protopopescu, Al., în Contrapunct, nr. 9, 1994; Ionescu, Al. Th., Aventura prozei scurte în anii ’80, 1995; Moraru, C., Himera din „vedenia scrisului”, în Vatra, nr. 9, 1995, p. 45-47; Moraru, C., La chimère de la „vision de l’écriture”: Gheorghe Crăciun, în Euresis. Cahiers roumains d’études littéraires, nr. 1-2, 1995, p. 275-277; Podoabă, V., A te întîlni cu proza lui Gheorghe Crăciun, în Vatra, nr. 9, 1995, p. 47-49; Vlad, Al., În cuva cu acizi, în Vatra, nr. 9, 1995, p. 42-44; Crăciun, Gheorghe, Experimentele unui deceniu (1980-1990), în Paralela ’45, nr. 2, 1996, p. 101-115; [Gheorghe Crăciun], interviu, în Tomis, nr. 4, apr. 1997, p. 4; [Gheorghe Crăciun], în Vatra, nr. 10, 1997, p. 20-23; Ghilimescu, Ștefan Ion, Senzația vieții și viața iluziei în roman, în Figuri ale romanului. Studii de critică literară, Târgoviște, Domino, 1997, p. 53-58; Ivăncescu, Ruxandra, O carte necesară, în Vatra, nr. 10, 1997, p. 22, 23; Ţion, Al., Gheorghe Crăciun – prozatorul frustat de noua poziţie de teoretician, în Transilvania Expres, 10 mart. 1997, p. 3; Ţion, Al., Gheorghe Crăciun în presa culturală franceză, în Transilvania Expres, 17 mart. 1997, p. 3; [Gheorghe Crăciun], în Ateneu, Bacău, nr. 9, sep. 1998, p. 3, [interviu cu numeroase detalii despre primii ani de studii, lecturile care l-au format, anii de studenţie şi activitatea sa]; Zaciu, Dicţionarul, p. 701; English, Loredana, Gheorghe Crăciun aobţinut premiul ASPRO la critică şi eseu, în Transilvania Expres, 13 iun. 1998, p. 13; Crăciun, Gheorghe, Confesiunile unui resemnat, în Interval, nr. 5-6, 1998, p. 9; Pop, Doru, Sport intelectual sauliteratură, în Steaua, ian. 1998, p. 38-39; Ştef, Traian, Pentru conştiinţamodelelor, în Familia, nr. 10, oct. 1998, p. 31–33; [Gheorghe Crăciun, interviu], în Familia, nr. 11-12, nov.-dec., 1999, p. 30-38: Bodiu, A., Un artist cu vocaţia construcţiei, în Monitorul de Brașov, 5791, 10 mai 2000; Ursa, Mihaela, Gheorghe Crăciun: monografie, antologie comentată, receptare critică, Brașov, Aula, 2000, 96 p.; Stănescu, Bogdan Alexandru, Cât din tot curge?, în Luceafărul, an 12, 2 apr. 2003, p. 5; Podoabă, Virgil,. Metamorfozele punctului. În jurul experienței revelatoare, Pitești, Paralela 45, 2004; Grigurcu, Gh., Poezie și antologie, în Rom. Lit., nr. 21, 1 iun. 2007, p. 12; Terian, Adrian, Body language, în Ziarul financiar, nr. 2099, 23 mart. 2007, p. 2; Cernat, Paul, Autenticism modern, autenticism postmodern. Emil Cioran și Gheorghe Crăciun, în Revista 22, nr. 29, 17 iul. 2012, p. 3; Trupul și litera. Explorări critice în biografia și opera lui Gheorghe Crăciun, coordonatori Andrei Bodiu și Georgeta Moarcăș, Cluj, Casa Cărții de Știință, 2012; Lefter, Ion Bogdan, Talent și tenacitate. Un crochiu biografico-stilistic: Gheorghe Crăciun, în Rom. Lit., nr. 25-26, 21 iun. 2013, p. 20-21; Dinițoiu, Alina, Puterea de a te lăsa fascinat, în Observator cultural, nr. 852, 15 dec. 2016, p. 13; Dobrescu, Caius, Veriga lipsă. La 30 ianuarie s-au ămplinit 10 ani de la moartea scriitorului Gheorghe Crăciun, în Observator cultural, nr. 858, 2 febr. 2016, p. 7; Popescu, Raul, Poezia tranzitivă în viziunea lui Gheorghe Crăciun, în Observator cultural, nr. 601, 7 dec. 2017, p. 8; Mușat, Carmen, Teoria și critica prozei, în Observator cultural, nr. 947, 15 nov. 2018, p. 14.
Fişă întocmită de Elvira Oros şi Daniel Nazare.