COULIN, Arthur (născut 20 septembrie 1869, Sibiu – decedat 9 noiembrie 1912, Heidelberg), pictor. Copilăria a petrecut-o în Brașov, tatăl său, ca funcționar financiar austro-ungar, fusese transferat. După moartea timpurie a tatălui său, în 1881, mama sa se mută în orașul natal. În Sibiu a urmat Gimnaziul evanghelic unde a deprins lecții de desen cu Carl Dörschlag și a fost coleg cu Robert Wellmann, F. Schullerus și Octav Smigelschi. A expus în cadrul primei expoziții de artă din Sibiu în 1887. În 1888 susținea bacalaureatul și se înscria la Steirische Kunst und Kunstgewerbeschule din Graz. În 1889 s-a mutat la Academia de artă din München unde i-a avut profesori pe Gabriel Hackl și Ludwig von Loefftz. Și-a întrerupt studiile și din 1892 a lucrat într-un atelier fotografic din Budapesta, unde coloriza fotografiile. Participa la expozițiile din Budapesta și München și în 1899, pentru tabloul În fața samovarului, obținea o bursă care i-a permis să petreacă vara anului 1899 în tabăra și colonia de artă de la Baia Mare. O altă bursă i-a permis să călătorească în Italia și să lucreze câteva luni împreună cu Robert Wellmann în Cervara, în 1900. În 1901 se stabilea în Brașov, orașul natal al soției, Olga născută Fogarascher, cu care s-a cunoscut la Budapesta unde s-au căsătorit. Deschidea un atelier împreună cu pictorul Friedrich Miess. În 1903, înființa, impreună cu Adolf Meschendörfer și Ernst Kühlbrandt Societatea prietenilor artei în Brașov, iar în 1904 se număra printre fondatorii Asociației Sebastian Hahn din Sibiu. Între 1904-1905 colaborează cu Octav Smigelschi la pictarea Catedralei ortodoxe romane din Sibiu. În 1907, alături de Adolf Meschendörfer, fonda revista Die Karpathen. Participa la expozițiile Asociației Sebastian Hahn și la cele din Budapesta, publica în Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt și în revista Die Karpathen. A călătorit la München și Berlin între 1907-1908, iar din 1908 se stabilea la Roma. În vara lui 1912, grav bolnav, se reîntoarce la Brașov, iar în toamnă pleca la Heidelberg pentru tratament. A murit pe masa de operație. De-a lungul vieții, a participat la următoarele expoziții: Expoziția de primăvară a Asociației maghiare a artiștilor din Budapesta (1895, 1905-1912), a șaptea Expoziție internațională de artă din München (1897), a treia expoziție de artă din Sibiu (1900), expozițiile din Brașov, Sighișoara și Sibiu (1901), Expoziția internațională de grafică din Budapesta (1909), Marea Expoziție de artă din Berlin (1910), Expozițiile de artă, ediția de iarnă, de la Budapesta (1910, 1911), Expoziția asociației artiștilor germani de la Roma (1912). După moartea sa, expoziții comemorative și aniversare s-au organizat în Sibiu, Brașov, Budapesta în 1913, în Sibiu și Brașov (1932-1933), la Sibiu în 1969-1970 etc. În istoria picturii transilvănene, Arthur Coulin s-a afirmat ca un înnoitor, fiind adeptul unui naturalism discret și delicat (cum considera Karin Bertalan), cu o sensibilitate cromatică aparte. Alături de Friedrich Miess și Ernst Kühlbrandt, Arthur Coulin a devenit mentorul noii generații de artiști brașoveni.
Referințe: Expoziţia comemorativă Arthur Coulin (catalog de expoziție), Muzeul Brukenthal Sibiu, 1969; Krasser, Harald, Arthur Coulin, București, Meridiane, 1970; Lexikon, p. 91-92; Hienz, Schriftsteller-Lexikon, p. 401-406 (cu bibliografie bogată din timpul vieții artistului, după moarte cu momentele comemorative 1912, 1932, 1970); Artişti braşoveni uitaţi 1700-1950, concept Radu Popica, Muzeul de Artă Brașov, 2008.
Fișă întocmită de Ruxandra Moașa Nazare.