COSTEA, Florea (născut 5 iunie 1937, comuna Troianul, județul Teleorman – mort 31 ianuarie 2019, Brașov), arheolog, istoric. În 1952 a absolvit şcoala de 7 clase din comuna natală, apoi a urmat Liceul teoretic din Roşiorii de Vede, pe care l-a terminat în 1955. Se înscrie la Facultatea de Istorie-Filosofie din Cluj, anii studenţiei fiind marcaţi de trista experienţă a persecuţiilor politice ce au urmat revoluţiei maghiare. În urma participării la demonstraţiile studenţeşti din ianuarie 1959 de la Cluj, este exmatriculat din facultate (1959-1960) şi trimis la muncă forţată pe şantierul Fabricii de zahăr de la Luduş. Încheie studiile superioare în 1962, cu specialitatea Istorie Veche şi Arheologie, susţinându-şi licenţa cu o disertaţie despre Civilizaţia dacică în sud-estul Transilvaniei. Printre profesori i-a avut pe Constantin Daicoviciu și David Prodan. După absolvire, timp de un an este profesor suplinitor în localitatea natală. Din 8 mai 1962 și-a desfășurat activitatea la Muzeul Regional Brașov, acum Muzeul Județean de Istorie, unde ocupă treptat funcţiile de îndrumător, muzeograf, muzeograf principal, şef de secţie, director şi cercetător. La 5 noiembrie 1979 obţine titlul de doctor în istorie la Universitatea din Cluj. Și-a legat numele de acest muzeu, pe care l-a slujit peste 45 de ani. După 1990, a fost timp de aproape 2 ani, directorul muzeului. La 8 februarie 1995, în urma unui concurs, devine cercetător ştiinţific principal I. S-a pensionat în 2001, dar a lucrat cu contracte temporare până în 2009 și ca voluntar până în 2013. A participat la campanii de săpături arheologice și a avut responsabilitatea cercetărilor arheologice din judeţ. A făcut săpături arheologice la Brașov, Pietrele lui Solomon, Valea Cetății, Comana, Crizbav, Făgăraș, Feldioara, Racoș-Augustin, Tipia Ormenișului, Rupea etc. Dintre descoperirile arheologice importante, trebuie menționat ansamblul fortificațiilor dacice de la Augustin – Ormeniș, cunoscute și sub denumirea de cetățile dacice de la Racoș. Alături de arheologul și profesorul Ioan Glodariu, de la Universitatea Cluj, Florea Costea a săpat 35 de ani la Augustin – Ormeniș, un complex de civilizație dacică. După 1989, a scos două repertorii arheologice ale județului Brașov. Şi prin strădaniile sale două culturi din epoca bronzului şi începutul epocii fierului au intrat în literatura mondială de specialitate cu nume braşovene: Dealul Melcilor (Schneckenberg) şi Noua. Este membru fondator sau asociat al mai multor institute (Cluj-Napoca), precum şi al unor societăţi de cercetare arheologică din ţară şi străinătate (Heidelberg). Nu s-a limitat doar la specializarea sa, ci a întreprins săpături și la cetatea Râșnov și la Șinca, la ansamblul monahal. Într-un interviu mărturisea că singura luptă o poartă cu „timpul şi cu mine însumi: amândoi trecem prea repede şi numai unul este repetabil”. În 2004 Președenția României i-a acordat ordinul Meritul cultural, alături de C. Băjenaru, Vasile Oltean și Florentin Olteanu. La împlinirea a 80 de ani, a fost editat un volum omagial de studii, iar în memoria sa în vara lui 2019 au fost organizate mai multe evenimente la Racoș.
Opera: Volume: Arme din colecţia Muzeului regional Braşov, Brașov, 1967; Brașov. Album istorico-turistic, Brașov, 1977; Repertoriul arheologic al Judeţului Brașov, vol. I, 1995; vol. II, 1996, Brașov, C2 Design, 2004, 287 p.; Sfârşitul provinciei Dacia, o diminuare sau o creştere a populaţiei? Realităţi sud-est transilvane, Cluj Napoca, 1997; Süd-Ost Siebenbürgen im vorrömischen mehrsystem Daziens, Germania, 1997; Dacii din sud-estul Transilvaniei înaintea și în timpul stăpânirii romane. Contribuții la etnogeneza și continuitatea românilor, Brașov, C2 Design, 2002, 400 p.; Augustin – Tipia Ormenișului, județul Brașov – monografie arheologică, vol. I, Brașov, C2 Design, 2006, 228 p.; Centrul religios pandacic de la Augustin, județul Brașov, ediție bilingvă româno-engleză, Brașov, Univ. Trans., 2007, 128 p., ediția a II-a, traducere în limba engleză Liviu Călin, Luise Dracopol, Brașov, Foton, 2018, 138 p.;
Lucrări predate editurilor sau aflate sub tipar: Biserica Sf. Nicolae din Râşnov. Etape de construire şi stiluri de arhitectură (în mss.); Cultura materială a dacilor din Bazinul Oltului transilvan în La Tene şi în timpul stăpânirii romane,480 p., în două vol. (în mss.); Foaie pentru minte, inimă şi literatură sub redacţia lui Iacob Mureşianu, 66 p. (în mss.); Fortificaţiile dacice de la Racoş în sistemul defensiv al Daciei (în mss.);
Volume în colaborare: Ghidul Muzeului de Istorie Brașov, 1972, 1983, 39 p.; Comana de Jos. Aşezările de epocă dacică şi prefeudală, Făgăraş, 1980, 133 p. (monografie arheologică realizată împreună cu I. Glodariu şi I. Ciupea); Judeţul Brașov (monografie), Brașov, 1985, (a redactat partea de istorie veche ); Gazeta Transilvaniei 150 de ani de la apariţie, Cumidava XXI, coordonatori Florea Costea, Mircea Gherman, Brașov, Muzeul de Istorie Brașov, 1997; Civilizaţie şi continuitate românească în Ţara Bârsei. Din cele mai vechi timpuri până spre amurgul Evului mediu, Brașov, Ed. Orientul Latin, 1999, în colab. cu Fl. Salvan; Academicienii Brașovului (sec. XIX-XX), Arad, Ramira, 2000 (în colab. cu Liviu Mărghitan, Radu Ștefănescu); Cetatea ţărănească a Râşnovului în sistem defensiv medieval al Ţării Bârsei, Brașov, Muzeul Judeţean de Istorie, 2000, 38 p., versiune bilingvă (în colab. cu Dorina Negulici); Racoș – Piatra Detunată, județul Brașov, monografie arheologică, vol. I. Epoca bronzului, Cultura Wietenberg, Brașov, Muzeul Judeţean de Istorie, 2015, 353 p. (în colab. cu Valeriu Sîrbu, Lucica Savu, Angelica Bălos ș.a.);
Articole de popularizare: Aşezarea dacică de la Şinca Veche, în Drum Nou, nr. 10415, 16 iul. 1978, p. 2; Aşezările daciceşi româneşti de la Comăna de Jos, I-III, în Drum Nou, 37, nr. 10910, 21 feb. 1980, p. 2; nr. 10916, 28 feb. 1980, p. 2; nr. 10928, 13 mai 1980, p. 3; [Cetăţi dacice din perioada lui Burebista, în jud. Braşov], în Brassoi Lapok, 12, nr. 17, 26 apr. 1980, p. 2; Cetăţi dacice din judeţul Braşov în vremea lui Burebista (III), în Drum Nou, 37, nr. 10975, 8 mai 1980, p. 2; Civilizaţia daco-geţilor, Expoziţia arheologică interjudeţeană (sala Capitol-Brașov, 1980), în Drum Nou, 37, nr. 11014, 22 iun. 1980, p. 2; Ocrotirea vestigiilor istoriei, Un act de înalt patriotism, în Drum Nou, 37, nr. 11119, 23 oct. 1980, p. 1, 2; O depunere rituală de vase la Racoşul de Jos, judeţul Braşov. Încercare de descifrare a posibilelor simboluri din ornamentica olăriei dacice (I), în Astra, s.n., nr. 4, apr. 2000, p. 38-41, nr. 5, mai 2000, p. 41-42, nr. 6, iun. 2000, p. 49-87;
Studii: Date despre strângerea censului în satele domeniului Bran în anii 1556-1560, în CMV, II, 1968, p. 97-101; Obiecte metalice descoperite în cetatea de pe Măgura Codlei, în CMV, II, 1968, p. 79-90; Sabia judelui Bv-.ului, în Rev. Muzeelor, I, 1968; Date despre strângerea censului pe domeniul Branului între anii 1561-1575, în CMV, III, 1969, p. 143-152; Aşezarea dacică de la Râşnov, în CMV, IV, 1970, p. 17-48; Săpăturile efectuate de Muzeul Judeţean Bv. în anul 1970, în CMV, IV, 1970, p. 635-642; O nouă descoperire arheologică la Râşnov, în Cumidava, V, 1971, p. 737-743; Sondajul arheologic de la Feldioara-Brașov, în Cumidava, V, 1971, p. 25 – 44; O nouă descoperire arheologică în Ţara Bârsei, aşezarea daco-romană de la Râşnov, în Cumidava, VI, 1973, p. 17-22; Dacii în Ţara Bârsei, în Aluta, VI-VII, 1974-1975, p. 17-25; Prezenţe romane în sud-estul Transilvania, în Sargetia, XI-XII, 1974-1975, p. 277-284; Aşezarea (SĂPĂTURI) daco-romană de la Rîşnov-Blocuri, în Cumidava, VIII, 1975, p. 65-86; Persistenţa elementului autohton în sud-estul Transilvania în timpul stăpânirii romane, în Cumidava, IX/1, 1976, p. 15-23; Aşezarea dacică de la Şinca Veche, jud. Brașov, în Drum Nou, nr. 10415, 16 iul. 1978, p. 2; Cercetări perieghetice în judeţul Brașov, 1978, în Cumidava, XII/1, 1979-1980, p. 383-391 (în colab. cu Radu Ştefănescu); Noi descoperiri arheologice în Ţara Făgăraşului, în Cumidava, XII/1, 1979-1980, p. 17-22 (în colab. cu Ion Ciupea); Vetre dacice şi urme daco-romane în judeţul Brașov, în Îndrumătorul bisericesc, Sibiu, 1980, p. 100-104; Aşezarea dacică de la Copăcel com. Hîrseni, jud. Brașov, în AMP, V, 1981, p. 169-173; Cu privire la imitarea vaselor greceşti şi romane în sud-estul Transilvaniei, în Studii clasice, Cluj, 1981, p. 127-145; Aşezarea dacică de la Copăcel(com Hârseni), jud Brașov, în AMN, XXIV-XXV, 1987-1988, p. 97-118; Cercetările arheologice de la Râşnov-Cetate, campaniile din anii 1970-1980, în Cumidava, XIV, 1989, p. 41-66; Cetatea Rîşnovului; Die Rosenauer Burg. La citadelle de Rîşnov, în Cumidava, XIV, 1989, p. 464-481 (în 1973 apăruse în 15 mii de exemplare, cu titlul de Ghid turistic, cunoscând şi reeditări ulterioare); Săpăturile arheologice de salvare de la Cincşor şi Voila, jud. Brașov (campaniile 1987-1988), în Cumidava, XIV, 1989, p. 491-519; Sanctuarul dacic de la Racoş, în Ţara Bârsei, I, s. n., 1991, p. 7-10; Aşezarea dacică de la Copăcel, com. Hârseni, jud. Brașov, raport de săpături pe anul 1983, în Materiale şi cercetări arheologice, partea I, București, EA, 1992, p. 141-143; Fortificaţii dacice din sud-estul Transilvania, în Marisia, XV-XXII, 1985-1992, Târgu Mureş, 1992, p. 55-68; Felix Lesseur, un apărător al luptei românilor din Transilvania pentru libertate şi unitate naţională, în Cumidava, XV-XIX, 1990-1994, p. 113-125; Sondajele arheologice de salvare în Felmer, com. Şoarş, jud. Brașov, în Cumidava, XV-XIX, 1990-1994, p. 316-320; Sud-estul Transilvaniei în timpul stăpânirii romane, în Cumidava, XV-XIX, 1990-1994, p. 36-56; Fortificaţia dacică de la Crizbav, jud. Brașov, în Sargetia, XXV, 1994; Construcţii civile ale dacilor de la Râşnov-Cetate, în AMN, 1995; Fortificaţia dacică de la Brașov – Pietrele lui Solomon (Între Chetri), în Cumidava, XX, 1996, p. 71-86; Foaie pentru minte, inimă şi literatură sub redacţia lui Iacob Mureşianu, în Cumidava, XXI, 1997, p. 73-94; Aşezarea dacică de la Şinca Veche, jud. Brașov, în Cumidava, XXII-XXIV, 1998-2000, p. 7-11; Ein vor kurzem in Racoşul de Jos, Kreis Braşov (Kronstadt) gefundenerkeltischer Gewandnagel, în Cumidava, XXII-XXIV, 1998-2000, p. 3-6; Construcţiile sacre de la Augustin – Tipia Ormenişului şi câteva din posibilele lor interpretări, în Cumidava, vol XXV, 2002, p. 26-41; Bisericile rupestre din Complexul monahal de la Șinca Veche, în Cumidava, vol. XXVIII, 2005, p. 47-91; Curt Liviu Munthiu (29 aprilie 1928 – 29 noiembrie 2006), în Cumidava, vol. XXIX, 2006, p. 317-320; Un ‘motiv decorativ’ neântâlnit până în prezent pe ceramica dacică, în Cumidava, vol. XXIX, 2006, p. 76-81; Așezarea Petrești de la Hălmeag, comuna Șercaia, județul Brașov, în Cumidava, vol. 30, 2007, p. 11-16; O brăţară din perioada migraţiilor descoperită în cetatea feudală de pe Măgura Codlei, judeţul Braşov, în Cumidava, vol. 30, 2007, p. 41-45;
În colaborare: Aşezarea dacică de la Şercaia(jud. Brașov), în Cumidava, XIII, 2, 1983, p. 9-42 (în colab. cu I. Glodariu); Un topor de aramă cu braţele în cruce descoperit la Drumul Carului(com. Moeciu, Brașov), în Cumidava, XIV, 1989, p. 5-9 (în colab. cu Stelian Coşuleţ); Sanctuarul circular al cetăţii dacice de la Racoş, în Ephemeris Napocensis, I, Cluj-Napoca, 1991, p. 21-40 (în colab. cu I. Glodariu); Aşezarea daco-romană de la Şercaia-Balus, în Marisia, 23, Târgu Mureş, 1995 (în colab. cu Ioan Ciupea); Cercetările arheologice de la Racoş (Piatra Detunata), Campania 1995 (epoca dacică), în Cumidava, XX, 1996, p. 41-64 (în colab. cu Angelica Bălos); Săpăturile arheologice de la Racoş – ,,Piatra Detunată”, Campania 1995 (Hallstatt), în Cumidava, XX, 1996, p. 27-40 (în colab. cu Angelica Bălos); Sondajul de salvare de la Beclean, jud. Brașov (1987), în Cumidava, XX, 1996, p. 5-16 (în colab. cu Gh. Dragotă, Ioan Frătean); Corrigenda, în Cumidava, vol. XXVI, 2003, p. 23-25 (în colab. cu Angelica Bălos); „O marcă de olar”(?) descoperită în fortificaţia dacică de la Racoş – Piatra Detunată, jud. Braşov, în Cumidava, vol. XXVI, 2003, p. 11-13 (în colab. cu Lucica Scurtu); Daci şi celţi în sud-estul Transilvaniei, în Cumidava, vol. XXIX, 2006, p. 51-75 (în colab. cu Viorica Crișan); Un topor Schneckenberg descoperit la Râşnov-cetate, în Cumidava, vol. XXIX, 2006, p. 28-33 (în colab. cu Adrian Andrei Rusu).
Referinţe: Drotleff, Dieter, Zeugnisse der Geschichte mit Historiken im Gespräch, Cluj, Dacia, 1988, p. 59-62, 85; [Florea Costea],interviu, în Bună Ziua Brașov, 1 dec. 1998, p. 3; Studia. In honorem Florea Costea, editori Radu Ștefănescu, Ionel Bauman, Lucica Savu, Brașov, C2Design, 2007; Studia In Honorem. Florea Costea la a 80-a aniversare, volum îngrijit de Paul Pavel, Ovidiu Savu, Brașov, Foton, 2019.
Fişă întocmită de Elvira Oros şi Daniel Nazare.