COLB, Lucas, (născut 1680, Brașov – mort 1 noeimbrie 1753, Brașov) istoric, arhivist, preot. Înainte de a împlini 5 ani, îşi pierde tatăl (Georg Colb). După absolvirea gimnaziului din oraşul natal, în toamna anului 1706 a plecat să-şi continue studiile la Universitatea din Jena, unde va rămâne mai mulţi ani. Se reîntoarce în oraşul natal, unde la 6 martie 1716 este numit lector la gimnaziul braşovean. Rămâne în această funcţie până la 14 noiembrie 1719, când este chemat preot la Măieruş (județul Brașov), însă din cauza epidemiei de ciumă s-a refugiat la Codlea. Se va reîntoarce la Măieruş, iar din 27 ianuarie 1734 este ales preot la Râşnov, fiind instalat în funcţie în ziua de 17 februarie a aceluiaşi an. Deşi era preot la Măieruş, a fost numit şi sindicus al Capitlului Ţara Bârsei. A fost apoi ales deputat sinodal şi mandatar în Tabla Judecătorească Regală. Lucas Colb a câştigat stima şi aprecierea contemporanilor, nu numai prin calităţile probate în funcţiile pe care le-a ocupat, ci şi prin volumele de istorie şi drept ce-i dovedesc bogatele cunoştinţe. Capitlul a fost unul din cei care i-au recunoscut aceste merite, astfel încât în aprilie 1747 a fost ales membru în Decanat, demnitate căreia i se va consacra până la moarte. A lăsat o singură fiică, Anna Catharina, care s-a căsătorit cu lectorul Daniel Fronius*. Aceasta va pune în corul din stânga altarului bisericii din Râşnov o inscripţie dedicată tatălui său, deasupra căreia se găseşte şi portretul lui Lucas Colb, având următorul conţinut: „P.M. Monumentum Viro Venerabili Clarissimo, Doctissimo Lucae Colbio Ven. Capituli Barcensis Decano septenni, Rosoniensium, Patri, Pastori, Patrono, Cujus cineres hic conditas lugent, flent, dolent cives, propinqui, amici. Nat. 1680. Denat 1753 quiescat – pos. Dan Fronius et Anna Fronius Silia” Lucrarea sa, Codex Privilegiorum, cuprinde privilegiile, mandatele şi rezoluţiile saşilor şi ale bisericii evanghelice din Transilvania până la moartea împăratului Leopold I. Din acest manuscris, istoricul Benkő va scoate la Viena, în 1781, o lucrare în două volume ce tratează probleme legate de vechea episcopie a Milcoviei, fără a-l cita însă pe Lucas Colb între sursele folosite. Benkő va merge mai departe cu cercetările, depăşindu-l ca informaţie pe predecesorul său. De aceeaşi problematică se va ocupa şi Sulzer, care pune de asemenea în circulaţie informaţii noi referitoare la acest subiect.
Opera: De salutis nostrae causis, Coronae, 1704;
Păstrate în manuscris: Acta Capitularia Barcensia, 3 vol., in folio; Auszug aus den im bürgerl. Capitels-Archiv aufbewahrten Annalibus Ecclesiasticis 1520-1735; Codex privilegiorum Capituli Coronensis, in folio, 437 p. Acestei lucrări i se adaugă o Addito Compendio Actorum Synodalium ab. a 1545-1730, 200 p; Collectiones Privilegiorum Clero-Saxonico in Transilvania concessorum, una cum actis Synodorum inde ab. ab. a. 1545 usque 1726, inclusive celebratarum, binis item indicibur rerum in loc Volumine contentarum alphabeticis, 4 Tomuri, 1237 p.; Das Recht des Burzenländischen Kapitels, weltliche Zeugen gerichtlich vorzuladen, dessen Gerichts-Kompetenz über Organisten, und das jus episcopale desselben; Unter den Dissert. M. Marci Fronii unterm Titel Tusculanae Hettesdenses, Coronae, 1704. 4 to – handelt die 4. De salutis nostre causis, 30 p.
Referințe: Trausch, Schriftstellerlexikon, I, p. 226-229; Szinnyei, Magyar, vol. II, p. 90-91 (menţionează următoarele lucrări: Allg. Deutsche Biographie IV, p. 397; Zimmermann, Handschriftliche Urkunden-Sammlungen, Hermannstadt, 1884, 10, I); Friedrich Schuller, Schriftsteller Lexikon, vol I, p. 226, vol. IV, p. 74 [sunt citate şi alte surse].
Fişă întocmită de Elvira Oros şi Daniel Nazare.