CODREA, Gheorghe (născut 1874, Drăguş, județul Brașov – mort ?, Făgăraș), învăţător. După trei ani şi şcoală în satul natal, a fost înscris în clasa I la noua şcoală din satul Sâmbăta de Jos, învăţător Niolae Albani, trecând după Crăciun în clasa a II-a. A urmat şcoala normală din Deva. A fost învăţător la Şcoala comunală Boşorod, lângă Haţeg, iar în 1897 a fost numit învăţător la şcoala de stat din Ucea de Sus, Făgăraş, unde a predat singur timp de 13 ani. Activ, a înfiinţat o stupină, o pepinieră de pomi, a ţinut conferinţe ţăranilor, îndumându-i cum să îşi administreze gospodăriile şi a fondat cooperative săteşti la Viştea de Jos, Drăguş, Arpaş şi Porumbacul de Jos. În 1910 a fost chemat la conducerea şcolii primare de stat din Făgăraș. În 1916, în refugiu, a fost învăţător în comuna Găeşti, județul Vaslui. Împreună cu Onisifor Ghibu, a participat la organizarea primelor cursuri în limba română pentru învăţători în Basarabia, fiind ales revizor şcolar al ţinutului Chişinău şi membru al Comisiei moldoveneşti care se ocupa de educaţie în Basarabia. În septembrie 1918 este trimis la Bălţi pentru a organiza şcolile primare, în 4 ianuarie 1919 este numit revizor şcolar la Făgăraș, după ce a urmat cursuri universitare de perfecţionare la Cluj, organizate de Consiliul Dirigent. Scopul lui a fost creşterea numărului de învăţători în şcoli, reducând şcolile cu un singur învăţător de la 45 la 12. A susţinut perfecţionarea învăţătorilor, prin pregătirea continuă, cursuri şi publicaţii, fondând revista Învăţământul primar. Este autor de manuale şcolare. Tot în scop didactic, recomanda învăţătorilor să aibă stupi şi o grădină model cu legume şi pomi fructiferi. Împreună cu colaboratorii săi, a reuşit să reorganizeze învăţământul primar din fostul judeţ Făgăraş. Ca urmare a rezultatelor obţinute, a fost numit inspector şcolar.
Opera: Metodul fonomimic aplicat la învăţarea cetitului, Făgăraș, 1908, 95 p. (în colab. cu Gh. B. Boeriu); Abecedar pentru clasa I. Făgăraș, 1910 (în colab. cu Gh. B. Boeriu); Geografia judeţului Făgăraş, pentru clasa III primară. Făgăraș, 1922, 55 p., 1924, 66 p.; Istoricul învăţământului poporal din Ţara Făgăraşului, cu deosebită atenţie la desvoltarea lui în cei 12 ani urmaţi dupoă război, Făgăraș, 1933, 110 p.
Referinţe: Gabriel Ștrempel, Bibliografia Românească Modernă (1831 – 1918), București, vol. I, p. 735; Grecu, Ioan, Funariu, Ioan, Baki Nicoară, Lucia, Personalități din Țara Făgărașului (1800 – prezent), Făgăraș, Mesagerul de Făgăraș, 2009, p. 63-64.
Fişă întocmită de Ruxandra Moaşa Nazare.