CODRE, Florin (născut 18 aprilie 1943, Brașov), sculptor. A făcut şcoala elementară la Brașov, iar între 1958-1970 a urmat şi absolvit Şcoala medie de arte plastice şi Institutul de arte plastice „N. Grigorescu” București. Printre profesorii săi s-au numărat Şt. Constantinescu (secţia artă monumentală) şi Boris Caragea (secţia sculptură). În 1970 se stabileşte în Brașov şi participă la expoziţiile judeţene şi la Expoziţia bienală din București. În acelaşi an obţine bursa de creaţie a Uniunii Artiştilor Plastici, iar în 1971 participă şi execută lucrarea Omagiu lui Tudor în Tabăra de sculptură „Măgura”. Prima expoziţie personală la București în 1972. I s-a decernat Premiul Tineretului pentru sculptură de două ori, iar în 1975 primeşte premiul Uniunii Artiștilor Plastici pentru sculptură. Sculptura sa în piatră şi lemn dovedeşte o aspiraţie spre monumental cu profunde implicaţii simbolice. Formele sculpturale au concizie geometrică şi se înscriu firesc în spaţiile pe care îl evocă, în planul subiectiv al sensibilităţii şi îl ordonează, metaforic, în planurile obiective ale comportamentului colectiv. Receptiv la metodologia populară el încearcă să o traducă în termeni stilistici ai unei vizualităţi plastice fără nici o undă de literalizare. Astfel în portretul lui Tudor Vladimirescu, realizat în piatră la muzeul în aer liber de la Măgura, reuşeşte să-i evoce figura, conferind o monumentalitate simbolică unui simplu detaliu emblematic. În general compoziţiile sale pot fi considerate replici mitologice la avansurile uniformizatoare ale tehnicii (Barbosa, Dicţionarul, p. 121). Eftimie Modâlcă aprecia că Florin Codre „este un autentic căutător, nemulţumit de soluţiile anterioare, vrea mereu ceva nou… ca idee, nou ca formă”, impunându-se prin sculpturile sale „cu rudimentara şi sobra lor structură, cioplituri largi şi drepte, austere ca un expresionism al formelor pure” (Dinu Vasiu). Pietrele au măreţia şi grandoarea ciopliturilor ţărăneşti în lemn sau în piatră, cu o evocare legendară sau mitică. „Sculpturile lui … au o graţioasă modulaţie; deosebit de reuşite sunt lucrările în lemn ale artistului, inspiraţia acestuia fiind folclorul, tematica arhaică. Florin Codre este tentat de monumental; realizează o artă de frontieră în care sculptura propriu zisă nu constituie decât scheletul unor mari ansambluri estetice, totalizatoare” (A. I. Brumaru). A realizat statuile ecvestre ale lui Avram Iancu (1978, instalată la Târgu Mureș), Carol I (2008 la Călărași, 2010 la București). A câștigat concursul pentru ridicarea unei statui a regelui Ferdinand. În 2007 Ministerul Culturii a încredințat, în urma unui concurs, lui Florin Codre realizarea Monumentului Marii Uniri ce urma să fie amplasat la Arad la 1 decembrie 2012. Sculptorul a comandat executarea lucrării într-un atelier din China, dar livrarea nu s-a făcut fiindcă în timpul unei manipulări, o piesă s-a spart și a trebuit refăcută. S-a amânat inaugurarea până în 2013, dar livrarea nu s-a făcut și Ministerul a intentat proces. În 2014 litigiul a fost anchetat și de DNA. Tribunalul a decis în 2015 obligația sculptorului de a livra monumentul. Monumentul a fost adus de sculptor în România, dar s-au ivit probleme în privința locului amplasării lui în Arad. Florin Codre a regizat în 1990 Șobolanii roșii, primul film românesc din inițiativă privată. Cetățean de onoare al municipiului Călărași în 2008, numit membru în Consiliul Institutului Cultural Român de către Senatul României, la propunerea PSD. Pasionat de cascadorie și creșterea cailor de rasă.
Referinţe: Pop, Anca, Expoziţia Verona Bălaş şi Florin Codre, în Astra, dec. 1971, p. 11; [Florin Codre], în Astra, aug. 1972, p. 12; Brumaru, A. I., [Florin Codre], în Astra, nr. 1, 2, 1992, p. 19; Căliman, Călin, [Florin Codre], în Contemporanul, nr. 2, 10 ian. 1992, p. 5; [Florin Codre], interviu, în Astra, nr. 5, 1993, p. 13; Florin Codre, un recunoscut sculptor brașovean, în Transilvania Expres, an 7, nr. 1949, 22 ian. 2000, p. 10; Olteanu, Raluca, Sculptor brașovean, dat în judecată de Ministerul Culturiipentru 10 milioane de lei, în Transilvania Expres, an 19, nr. 6156, 6 nov. 2013, p. 7; Crețu, Claudia, Scandal pe Monumentul Unirii pierdut în China, în Adevărul, nr. 7116, 28 apr. 2014, p. 12; Capelos, Maria, “Suntem o nație de risipitori, risipim tot”, în România Liberă, nr. 7613, 5 mai 2016, p. 11; Caiet de expoziţie, 1971, Biblioteca Județeană Brașov, Colecţii Speciale.
Fişă întocmită de Elvira Oros şi Daniel Nazare.