CLINCIU, Ioan (născut 15 iunie 1864, Bran – Poartă, județul Brașov – mort 1943), pedagog și istoric. Studiile primare le-a urmat în comuna natală, iar cele liceale la Brașov. A fost sprijinit de Ilarion Pușcariu* care a obținut o bursă pentru el. În semn de recunoștință, a înființat mai târziu în Bran o casă de cultură pentru profesori și elevi merituoși. După absolvirea liceului, a obținut o bursă la Școala Normală Superioară din București. Urmează apoi Facultatea de litere şi filosofie la Universitatea din București, absolvind în 1887, cu teza de licenţă Despre asociaţiunea ideilor. A fost profesor de istorie la Ploieşti, iar din aprilie 1889 la Liceul Gheorghe Lazăr din București. Printre elevii săi se numără Constantin C. Giurescu. A rămas în învăţământ până la 1 septembrie 1931, când s-a pensionat. În 1892 a înființat un liceu particular pentru băieți, Institutul Clinciu-Popa, împreună cu cumnatul și colegul său, Popa Lisseanu. În 1912 este numit inspector general. S-a remarcat în mod deosebit prin publicarea mai multor cărţi didactice, primind chiar premiul Academiei Române. A scris şi studii de istorie, între care unele se referă la trecutul Ţării Bârsei. Este autorul unei lucrări în care face o incursiune în civilizaţia europeană, oprindu-se asupra diversităţii raselor, a fuzionării şi a împărţirii lor, urmărind transformarea instituţiilor, religiilor şi a limbilor, în final aplicând aceste principii la istoria neamului nostru. În ce priveşte conceptul de civilizaţie, este un adept al filozofului englez Henry Thomas Bukle, precum şi al lui Edward B. Tylor. Dintre profesorii săi, a colaborat cu Gr. Tocilescu la editarea operelor lui Gh. Șincai, cu V. A. Urechea la studiul despre Miron Costin, l-a ajutat pe B. P. Hasdeu la studiul despre folclorul brănean și a colaborat cu Victor Papacostea în elaborarea manualelor de istorie pentru învățământul liceal. A fost preşedinte al Asociaţiei generale a profesorilor secundari din România şi al Societăţii „Transilvania”, membru fondator ASTRA și membru al societății Carpații. A desfăşurat şi o remarcabilă activitate politică, fiind ales senator de Făgăraş între 25 iunie 1926 – 6 iunie 1927 şi 17 iulie 1927- 10 noiembrie 1928, precum şi vicepreşedinte al Senatului României între 22 decembrie 1928 – 30 aprilie 1931.
Opera: Despre asociaţiunea ideilor, Tesa pentru licenţă [susţinută la 23 dec. 1887], București, 1887, 87 p.; Atlas istoric. Anexă la Istoria Universală pentru clasa I secundară. Partea I. Lumea vechie., Bucurști, 1892, 4 h. colorate (în colab. cu G. Coman); Istoria universală pentru clasa I secundară. Partea I. Lumea veche, ed. I, 1892, 180 p.; şi ed. a II-a, 1896 au fost publicate în colaborare cu G. Coman ed. a III-a, București, 1900, 160 p.; Istoria universală pentru clasa a II-a secundară. Partea a II-a, București, 1893, 172 p.; ed. a III-a, București, 1900, 170 p.; Consideraţiuni istorice asupra evoluţiunii popórelor şi aplicaţiunea lor la naţiunea noastră, București, 1899, 141 p.; Manual de istorie universală pentru clasa I-a secundară. Partea I, ed. a IV-a, București, 1902, 160 p.; ed. a V-a, București, 1903, 180 p.; Manual de istoria universală pentru cl. II-a secundară. Partea II, ed. IV, București, 1902, 170 p.; Observaţiuni asupra învăţământului particular, București, Minerva, 1907, 47 p.; Politica şcolară într-un regim democratic, București, 1930, 43 p.; Din trecutul societăţii Trans., 1867-1939, București, Bucovina [1939], 216 p.; Schwarzburg de lângă Codlea. În ungureşte Feketehalom atribuit fără nici un temei cavalerilor teutoni, extras din Buletinul Muzeului Militar Naţional, an. 2, nr. 3-4, București, 1939, 22 p.;
În colab.: Atlas istoric. Anexă la Istoria Universală pentru clasa I secundară. Partea I. Lumea vechie., București, 1892, 4 h. colorate (în colab. cu G. Coman); Istoria universală, pentru clasa I secundară. Partea I. Lumea veche, București, 1892, 180 p.; ed. II, București, 1896, 196 p. (în colab. cu G. Coman); Istoria universală pentru clasa III secundară. Partea III (Lumea contemporană), București, 1902, 185 p.; ed. a II-a, București, 1903, 232 p.; ed. a III-a, București, 1909, 222 p.; ed. a IV-a, București, 1913, 208 p.; ed. a V-a, București, 1915, 228 p. (în colab. cu M. Dimitrescu); Manual de istoria universală pentru cl. V-a, București, 1903; ed. II, 1906; ed. a III-a, 1912; ed. a IV-a, 1918, 376 p. (în colab. cu M. Dumitrescu); Manual de istorie universală pentru cl. II-a secundară. Partea II [Evul mediu. Evul modern], ed. V, 1904, 190 p. (în colab. cu M. Dumitrescu, primele ediţii au apărut numai sub numele lui Ioan Clinciu); ed. a VI-a, București, 1909, 184 p.; ed. a VII-a, București, 1913, 183 p.; ed. a VIII-a, București 1916, 192 p.; ediţia a IX, București, 1919, 194 p. (în colab.); Manual de istoria universală pentru clasa I secundară (împreună cu M. Dimitrescu, lucrare premiată de Acad. Rom.), ed. a VI-a, București, 1909, 158 p.; ed. a VII-a, București, 1918, 157 p.; ed. a XII-a, București, 1928, 172 p.; Manual de istorie universală modernă şi contemporană pentru clasa a treia secundară, ediţia a VII-a, București, 1921, 241 p.; ediţia a IX, 1924, 264 p.; ediţia a X, 1925, 264 p.; Istoria antică pentru clasa a 4 secundară, București, 1929-1930, 279 p. (în colab.); Istoria veche şi istoria medievală pentru clasa I secundară, București, 1930, 188 p. (în colab cu V. Papacostea);
Referinţe: [I.C.], în Monografia liceului Gh. Lazăr din București 1860-1935. Cu prilejul împlinirii a 75 de ani dela înfiinţarea lui, București, 1935, p. 545-546; Moisil, Români, p. 20; Predescu, Enciclopedia, p. 202; O viaţă în slujba şcolii secundare, în Volum omagial. În slujba şcolii şi neamului 1902-1942, 1943 (Cercul Profesorilor Secundari din București); Popeangă, V., Şcoala românească din Tranilvania în perioada. 1867-1918 şi lupta sa pentru unire, București, EDP, 1974, p. 129; Giurescu, C. C., Amintiri, București, Sport Turism, 1976; Gabriel Ștrempel, Bibliografia Românească Modernă, vol. I, p. 724; Zamfirescu, Ion, Oameni pe care i-am cunoscut, București, Ed. Eminescu, 1988, p. 328-329; Stoian, Emil, Participarea brănenilor la Marea Unire, în Cumidava, vol XXVI, 2003, p. 160-168; Stoian, Emil, Portrete din Bran, în manuscris [fişa lui Ioan Clinciu cuprinde numeroase detalii referitoare la biografia sa; sunt citate mai multe lucrări aflate în manuscris, între care un curriculum vitae elaborat în 1936 şi aflat astăzi în posesia unei strănepoate, precum şi un articol, păstrat în manuscris, elaborat de dr. Mioara Avram]; Pippidi, Andrei, Alt profesor, altă casă, în Dilema veche, nr. 231, 17 iul. 2008, p. 8; https://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Clinciu – accesat 12 mai 2020.
Fişă întocmită de Elvira Oros şi Daniel Nazare.