CIURCU, I. Ioan (zis Nache) (născut 15 mai 1857 ? – mort 24 martie 1925), editor, librar, folclorist. Este fratele mai mic al lui Nicolae I. Ciurcu. Căsătorit cu Maria Popescu din Zlatna. După absolvirea şcolii primare româneşti şi a şcolii reale săseşti, asemeni fratelui său, se iniţiază în cursuri de contabilitate şi comerţ, iar între 1876 şi 1880 face practică la o casă comercială din Ploieşti. În 1896 aduce de la Viena una dintre cele mai moderne maşini pentru tipografie, după moartea fratelui său continuând activitatea editurii, tipografiei şi librăriei Ciurcu. Prin intermediul acestora, Ioan Ciurcu îl face cunoscut la Brașov pe Karl Marx, pentru prima dată în limba română. În Biblioteca Lumen se publică în continuare cele şase colecţii consacrate, ajungându-se după câteva decenii de activitate, în jurul lui 1900, să fie editate nu mai puţin de şapte milioane de exemplare, iar un catalog din 1910 conţinea 1.300 de titluri publicate de Editura Ciurcu. Probabil că spre 1914 cifra de şapte milioane de cărţi s-a dublat (Ion Ioniţă). Un însemnat număr de cărţi ale Editurii Ciurcu s-a aflat şi printre cele 76.000 de exemplare confiscate în 1903 de la domiciliul lui Badea Cârţan. După începutul primului război mondial, Editura Ciurcu întâmpină unele greutăţi. Se face simţită prezenţa cenzurii, iar Ioan Ciurcu este închis la Cluj în 1917, timp de nouă luni. După 1919 tipografia Ciurcu îşi încetează existenţa, iar Ioan Ciurcu îşi va desfăşura activitatea prin alte tipografii, până la sfârşitul vieţii. Totuşi cărţile cu emblema „Ştiinţă şi Progres” vor continua să apară până în 1925, dar sub teascurile altor tipografii. Încetarea existenţei tipografiei se poate explica prin situaţia creată după Unirea din 1918, care deschidea un câmp mai larg de activitate pentru cei dornici de a întemeia tipografii şi edituri. În tipografia Ciurcu s-au tipărit anuare şcolare şi ale unor societăţi braşovene, calendare, conferinţe, precum şi următoarele periodice: Şcoala şi Familia, seria a II-a, 1903-1904; Deşteptarea, între 1905-1916, până la mutarea redacţiei la Budapesta; Gazeta de Transilvania în 1910; Ardealul în 1912; Prietenia, 1919; Îndemnuri, 1914 ş.a. Între cărţile valoroase tipărite aici amintim: Andrei Bârseanu, Istoria Şcoalelor… (1902), volumele de Documente privitoare la trecutul românilor din Schei, publicate de Sterie Stinghe şi un volum din colecţia Quellen. După moartea sa, activitatea librăriei şi a editurii a continuat sub conducerea unor urmaşi. Ioan Ciurcu a fost şi membru al Casinei Române între 1900/1903?-1921.
Opera: Culegere de diferite cântece, Brassó, 1910, 217 p. (cu portretul editorului); Versuri alese. Poezii poporale, Brassó, 1913, 168 p. (sunt cuprinşi 43 de autori de poezii populare, de dragoste, cătăneşti şi religioase-morale).
Referinţe: v. şi referinţele de la Ciurcu I. Nicolae; Gazeta de Transilvania (necrolog), nr. 34, 1925, p. 6; Colan, I., După 50 de ani. Librăria Ciurcu la Brașov, în Ţara Bârsei, nr. 6, 1930, p. 547-550; Băltescu, M., Tradiţii editoriale la Brașov, în Drum Nou, 30 mart. 1967, p. 2; Micu, Emil, Semnificaţiile expoziţiei Ciurcu, în Drum Nou, 15 nov. 1968, p. 2; Moruş, Ilie, Ed. C. din Brașov., în RB, nr. 4, apr. 1969, p. 217-218; Cărturari Brașoveni (sec XV – XX), Ghid biobibliografic, p. 60-61; Ciurea, I., „Biblioteca copiilor”, editată de Ciurcu la Brașov, în Astra, nr. 2, 22 feb. 1972, p. 14; Puşcariu, Sextil, Braşovul de altădată, p. 168, 254; Ştefan, I. M., Ciurcu – cărturari şi inventatori, în Magazin Istoric, 18, nr. 10, oct. 1984, p. 22-28; Ioniţă, Ion, Casa de Editură şi Librărie Nicolae şi Ioan Ciurcu din Brașov, București, 1985, (lucrare de licenţă). În lucrarea lui Ion Ioniţă, între p. 36 – 41, este cuprinsă o listă bibliografică a principalelor lucrări apărute în cadrul acestei edituri, investigaţia oprindu-se la 1914. Baciu, Ştefan, Librăria Ciurcu, în Dialog, nr. 3 (8), feb. 1992, p. 7; Petraru, Şt., Librăria şi Editura Ciurcu de la Brașov – 115, în CR, 28 iul. 1995, p. 3; Petraru, Şt., Ioan I. Ciurcu – 140, în CR, nr. 228, 22 aug. 1997, p. 4 (cu portr.); Puşcariu, Sextil, Spiţa unui neam, p. 170, 356; Lupu, Emilian, Frații Ciurcu – librari și editori, în Dealul Melcilor, nr. 11, sept. 2007, p. 116.
Fişă întocmită de Elvira Oros şi Daniel Nazare.