CIORTEA, Tudor (născut 28 noiembrie 1903, Brașov – mort 13 octombrie 1982, București), muzician, compozitor. Studiile secundare le-a început la Brașov (1910-1917), la Liceul Andrei Şaguna, unde l-a avut profesor de muzică pe Gh. Dima*. A urmat 3 clase şi la Liceul german Honterus, unde profesor de muzică i-a fost Rudolf Lassel*. Mare admirator al acestuia, Tudor Ciortea era ascultător fidel al concertelor lui de orgă de la Biserica Neagră. Ultimele clase de liceu le urmează la Cluj (1921-1922), după care frecventează Academia de Înalte Studii Comerciale de aici, fondată şi condusă până în 1929 de tatăl său, Aurel Ciortea, în calitate de rector. Urmează şi studii de specialitate economică la Şcoala Superioară de Comerţ din Anvers (Belgia), pe care le abandonează pentru a se înscrie la Facultatea de Drept din Bruxelles, unde îşi va lua diploma la secţia socio-economică (1926). Din micile economii de student îşi plătea lecţii de contrapunct cu Joseph Jongan. Secretele muzicii le descifrează cu adevărat la Paris (1927-1928), unde se va perfecţiona la Şcoala Normală de Muzică. Întors în ţară, îşi echivalează studiile muzicale la Conservatorul din București (1929-1930). O însoţeşte pe soţia sa, care obţine o bursă de studii în Germania timp de un an, prilej cu care audiază cursurile de filosofie susţinute de Nikolae Hartmann şi Martin Heidegger. Sprijinit de C. Brăiloiu, a lucrat la Secţia Muzicală a Ministerului Artelor, apoi a fost subdirector la Secţia Culturală de pe lângă Direcţia Presei din Ministerul de Externe (1944-1948). Din raţiuni de economie bugetară este nevoit să părăsească ultimul post. Un an mai târziu, destinul său cunoaşte o cotitură decisivă (1949). Devine profesor de armonie la Conservatorul din București, iar în 1950 la o disciplină abia introdusă: forme muzicale (1950-1973). Între 1963-1968 a fost şi vicepreşedinte al Uniunii compozitorilor. Pe plan artistic s-a manifestat, exceptând câteva piese, la 40 de ani, după ce a strâns un vast capital de informaţii şi de impresii. Era o fire sensibilă, de poet, cum însuşi dezvăluie în articolul confesiv publicat în Astra, nr. 8 din 1978 (Brașov). Perioada de început a creaţiei sale a fost influenţată de folclorul românesc, la fel ca la majoritatea creatorilor din epocă. În acest sens, un rol decisiv l-au avut contactul cu lumea satului, în vacanţele petrecute la bunicii săi din Cojocna, judeţul Cluj, precum şi contactul direct cu etnomuzicologul C. Brăiloiu. Transformările în stilurile muzicale, orientate spre universalitate, manifestate în ţările din Sud-Estul Europei după o perioadă naţională, îl influenţează şi pe Tudor Ciortea. În ultima parte a vieţii adoptă parţial tehnicile moderne (dodecafonia, serialismul, punctualismul). A susţinut numeroase conferinţe, prelegeri, concerte – lecţii, emisiuni de radio şi televiziune, comunicări ştiinţifice la simpozioane, la care se adaugă un număr mare de articole, cronici şi recenzii, publicate în: Muzica, Studii de Muzicologie, Sfarmă Piatră, Buletinul cultural al Ministerului Propagandei, Ţara noastră, Jurnalul, Curentul literar, Dacia (Cluj), Astra (Brașov), Transilvania (Sibiu), Orizont (Timişoara), Tribuna (Cluj), România Literară, Contemporanul ş.a. Pentru activitatea lui artistică a fost distins cu Menţiunea I la Premiul de Compoziţie G. Enescu (1946), cu Premiul Academiei Române (1964), Titlul de Maestru Emerit al Artei (1964), Premiile Uniunii Compozitorilor (1969, 1974, 1976) şi Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor (1981), Tudor Ciortea numărându-se printre acei oameni ce transmit sentimentul durabilului. Aniversat în 1997.
Opera: Muzică vocal simfonică: 3 Istorioare despre vînt, 1963; Cununa soarelui, 1972; Imnele Trans., 1977; Muzică simfonică: Trei piese simfonice, 1948; Suită maramureşeană, 1949; Passacaglia şi Toccata pt. orchestră, 1957; Concert pentru orchestră de coarde, 1958; Suită simfonică, 1964; Variaţiuni pe o temă de colind pt. pian şi orchestră, 1969; Concert pentru clarinet şi orchestră, 1972; Simfonieta silvana, 1980; Creangănia – Amintiri din copilărie, 1980; Două piese simfonice pentru film;
Muzică de cameră: Sonată pt. vioară şi pian în stil rapsodic românesc, 1946; Sonată pentru violoncel şi pian, 1946; Trio pentru vioară, violoncel şi pian, 1949; Cvartet de coarde nr.1, în sol minor, 1952; Rondo pentru vioară şi pian, 1953; Cvartet de coarde nr.2, în Fa major, 1954; Baladă pentru violoncel şi pian, 1955; Cvintet de coarde şi pian, 1957; Sonată pentru flaut şi pian, 1959; Cîntec de seară, 1961; Octet pentru suflători, violă, violoncel şi pian, „Din isprăvile lui Păcală”, 1961 (revizuit în 1966); Canzone şi Burlesca pentru corn şi pian, 1962; Sonată pentru clarinet şi pian, 1962; Sonată pentru trompetă şi pian, 1964; Canzone villanesca, 1966; Suită pe teme populare din Bihor, 1969; Cvintet pt. clarinet, vioară, violă, violoncel şi pian, 1970; Cvintet pentru suflători de alamă, 1970; Partita nr. 1 pentru orgă pe o temă populară, 1973; Partita nr. 2 pentru orgă pe o temă populară, 1973; Scherzino, 1973; Cvartet de coarde nr. 3, 1975; Distikhon, 1975; Elegie pt. Orgă, 1975; Partita nr. 2 pentru Orgă, 1976; Cvartet de coarde nr. 4, 1977; Duo pentru flaut şi chitară, 1977; Variaţiuni pe tema unui marş al junilor braşoveni, 1977; Trichromie pentru violă solo, 1978; Cântec pentru 4 violoncele, 1979; Cvartet de coarde nr. 5, 1980; Cvartet de coarde nr. 6, 1981; Sextet pentru suflători, violoncel şi contrabas, 1982;
muzică instrumentală pentru pian: Joc, 1927; Trei piese pentru pian, 1934; Preludiu pentru pian, 1943; Suită pe teme bănăţene, 1947; Suită pe teme târnăvene, 1948; Sonata nr. 1 pentru pian, 1949; Sonata nr. 2 pt. pian, 1953; Poveste, elegie şi capriciu, 1955; Nocturnă pentru pian, 1959; Sonata nr. 3 pentru pian, 1959; Romanţă pentru Pian, 1960; Sonatină pentru Pian, 1960; Trei piese mici pentru Pian, 1960; Suită pentru copii pe teme populare, 1961; De-ale copiilor, 1967; 4 Cântece maramureşene pentru Pian, 1967;
Muzică corală: Patru balade galbene, 1963; Şapte strigături şi o mustrare, 1967; Rondo baladesc, 1973; Prohodul Domnului pentru cor mixt; Treipiese pentru cor de copil, 1978; Şase madrigale, 1978; Două madrigale, 1978; Colind pentru copii; Pleacă Lina la fântână;
Muzică vocală: Două lieduri pentru voce şi pian, 1927; Trei lieduri pe versuri de L. Blaga, Dumitru Ciurezu şi V Voiculescu, 1941; Şapte lieduri pe versuri de M. Eminescu, 1951; Din lumea copiilor, 1955; Baladă pt. bariton şi pian, 1956; Duet pt. tenor şi bariton cu acompaniament de pian, 1956; Şapte mineri, 1956; Trei ghicitori pt. voce şi pian, 1956; Însingurare, 1957; Coşarul alb, 1957; Trei lieduri pe versuri de Li-Tai-Pe (poet chinez din sec.VIII), 1957; Cântece pt. secera lunii, 1958; Cântecul cavalerului, 1958; Cântecul stelelor, 1958; Cinci lieduri „Din lirica universală”, 1958; Flori, frumoase flori, 1958; Poem-madrigal, 1958; La cosit, 1959; Iubesc această lume, 1959; Legendă, 1959; Cerul Africii, 1961; Miracol, 1961; Ofrandă, 1961; 3 Duete pentru soprană, mezzosoprană şi pian, 1963; Şase cântece nipone, 1963-1964; Lieduri pentru voce şi pian (1964); 3 Istorioare despre vânt, 1964; Către greier, 1965; Cântec în doi, 1968; Pasărea necunoscută, 1968; Balada fiului pierdut, 1969; Culori, 1969; Cinci lieduri pe versuri de Rainer Maria Rilke, 1970; Iubesc, 1973; Umbra, 1974; 4 Poeme pe versuri de M. Sorescu, 1976; Patru cântece de cireşar, 1978; Lieduri, 1977; 8 Madrigale pe melodii ale luthiştilor spanioli din sec. XV-XVI, 1978;
Muzicologie – volume: Cvartetele de Beethoven, București, Ed Muzicală, 1968, 307 p.;
Muzicologie – studii: Muzica instrumentală de cameră, București, 1962 (1963?), 19 p.; Sonata a III-a pentru vioară şi pian (sic) de G. Enescu, în Muzica, 5, nr. 5, 1955; Un maestru al cântecului românesc. Însemnări cu prilejul concertului de cântece de M. Jora, în Muzica, 7, nr. 1, 1957; Bv.-ul muzical, tradiţie şi perspective, în Astra, I, nr. 1, 1966, p. 7, 12; La III-e Sonate pour piano et violon et quelques principes de créations de la musique de chambre de G. Enesco, în Stud. Muzicol., București, nr. 4, 1968; Criterii vechi şi noi în interpretarea creaţiei beethoveniene, în Muzica, 20, nr. 12, 1970; Ciortea, T., Seva românească a operei lui Gh. Dima, în Sava I., Teritorii muzicale româneşti, București, Ed. Eminescu, 1980, p. 49-53; Quelques appréciations concernant le style de la Sonata Torso pour piano et violon de G. Enesco (1911), în Enesciana IV, București, Ed. Muzicală, 1985.
Referinţe: Articole lexicografice: Sartori, Claudio, Alberto, Riccardo, Enciclopedia della musica, Milano, 1963, vol. I (A-C); Szabolcsi B.- Toth A., Zenei Lexicon, Budapesta, 1965, vol. 1; Cosma, V., Muzicologi şi compozitori români Mic lexicon, București, Ed. Muzicală, 1965; Bratin, J., Calendarul muzicii universale, București, Ed. Muzicală, 1966; Seeger, H., Musiklexicon, vol. 1-2, Leipzig, 1966; Gatti, Guido M., Basso, A., La Musica Dizionario, I (A-K), Torino, 1968; Cosma, V., Muzicieni rom. Lexicon,București, Ed. Muzicală, 1970; Katona S. I., Az Új Élet Lexikona, în Új Élet, București, nr. 33, 1970; Riemann, Hugo, Musiklexikon. Ergänzungsband. Personenteil, 1972, vol. I (A-K), 1975 (vol. II); MDE, p. 1199; Alexandrescu, Romeo, Tudor Ciortea, în Astra, nr. 4, apr. 1974, p. 7; Frank, P., Altmann, W., Kurzgefaßtes Tonkünsteler – Lexikon, vol. 1(A-K), 1974; Vinton, J., Dictionary of. 20 Century-Music, London, 1974; Kay, E., International Who’s Who in Music and Musicians Directory, Cambridge, 1975; Sohlmans Musiklexicon, vol. 2, Stockholm, 1975; Who’s who in the World, Ed. IV, Chicago, Illinois, 1977; Baker’s Biographical Dictionary of Music, Londra, 1978; Pedigo, A., International Encyclopedia of Violin-Keyboard Sonatas and Composers Biographies, 1979; Sava, I., Vartolomei, L., Dicţionar de muzică, București, EŞE, 1979; Cosma, V., Tudor Ciortea, în The New Grove Dictionary of Music and Musicians, Londra, 1980; Seeger, H., Musiklexicon-Personen A-Z, în VEB Deutscher Verlag für Musik, Leipzig, 1981; Who’s Who in the World, Sixth Edition, 1983; Smolka, J., Malá Encyclopedie Hudby, Praga, 1983; Sava, Istoria, p. 323, 441, 444, 451, 470, 472; Cosma, Muzicieni din România, p. 323-332 [cu o bogată bibliografie pe care şi noi am citat-o în parte]; articole bio-bibliografice: Dobrogeanu, I, Recenzii. Suita pe teme târnovene de Ciortea Tudor, în Muzica, 1, nr. 34, 1951; Noi creaţii româneşti. Cvartetul pt. coarde de Ciortea Tudor, în Muzica, 5, nr. 3, 1955; C.V., Concerte-spectacole. Concertul pt. orchestră de Tudor Ciortea, în primă audiţie, în Muzica, nr. 10, nr. 1, 1960; Creaţii româneşti. Octet pt. suflători, două viole şi pian de Tudor Ciortea, în Muzica, 12, nr. 7, 1962; Porfetye, Andrei, [Tudor Ciortea], în Muzica, nr. 5-6, 1964, p. 19-28 (cu portr.); C. M., Prime audiţii româneşti Tudor Ciortea: Passacaglia şi Toccata, în Contemporanul, nr. 52 (1002), 24 dec. 1965; Berger, W., Recenzie „Cvartetele de Beethoven” de Tudor Ciortea, în Muzica, 18, nr. 6, 1968; Gr. C., Ciortea Tudor, Quartetele de Beethoven, în Contemporanul, nr. 18, 3 mai 1968; Donea-Zinveliu, G., Ciortea Tudor: Cvartetele de Beethoven, în Astra, 3, nr. 5 (24), 1968; Dogaru, A., Ciortea Tudor, Primul atribut al accesibilităţii este valoarea, în Rom. Lit., 4, nr. 47 (163), 18 nov. 1971; Drăgulescu, Th., Variaţiuni, pt. pian şi orchestră de Tudor Ciortea, în Muzica, 21, nr. 3 (220), 1971; Hoffman, A., Sonate de Brahms. Ciortea – primă audiţie, în Contemporanul, nr. 5 (1264), 29 ian. 1971; Dogaru, A, Preludiu la Festivalul de Muzică de Cameră Brașov ’72. Interviu cu Tudor Ciortea, în Astra, 7, nr. 6 (73), 1972; Moldovan, M., Tudor Ciortea la 70 de ani, în Rom. Lit., nr. 49, 6 dec. 1973; Idem, Creaţii. Tudor Ciortea „Cununa soarelui”, Baladă pt. cor mixt, 6 instrumente şi percuţie, în Muzica, 23, nr. 3 (244), 1973; Popovici, D, Apolinicul Tudor Ciortea, în Contemporanul, București, nr. 49 (1412), 30 nov. 1973; Ştefănescu, I., Aniversări Tudor Ciortea, în Muzica, 23, nr. 12 (253), 1973; Alexandrescu, R., Ciortea Tudor, în Astra, nr. IV, apr. 1974, p. 7; Anger Schuller, Horst, Zwischen Tradition und Innovation în Karpatenrundschau, 18, 12 iul. 1974, p. 4-5; Pandelescu, J. V., Concertul pt. clarinet de Tudor Ciortea, în Muzica, nr. 7, 1974; Eindruckvoles leichtes Spiel, în Österreichischer Kurier, 25 iun. 1976; Lendvay Eva, Záróakordok a VII Brassói Kamerazene-Fesztiválon, în Brassoi Lapok, 10 iul. 1976; Muzica, nr. 2, 1977; Krajnik-Nagy, Károly, Három nyelven a Cenk alatt. Ciortea Tudor (interviu), în Brassoi Lapok, 18 nov. 1978, p. 2, 7; Vancea, Zeno, Muzicieni români Ciortea Tudor, în Muzica, 27, nr. 2 (293), 1978; W[ittstock], W., Meister der intimer Form Ciortea Tudor Wurde 75., în Karpatenrundschau, 8 dec. 1978; Constantinescu, Gr., Aniversări. Compozitorii Mansi Barberis şi Ciortea Tudor, în Tribuna Română, 8, nr. 156, 1 mai 1979; [Dogaru, Anton], Viaţa muzicală Medalioane aniversare: Ciortea Tudor…, în Muzica, 29, nr. 5-6, 1979; Bentoiu, Pascal, Însemnări despre creaţia lui Ciortea Tudor, în Muzica, 31, nr. 4 (342), 1981; Diaconescu, T., Cu Ciortea Tudor, în Rom. Lit., 14, nr. 5, 29 ian. 1981; Bentoiu, P., Nouvelles musicalles de Roumanie. Ciortea Tudor. Portrait, în Muzica, 32, nr. 3 (354), 1982; Elian, E., The Composers’ Union Great Prize for 1981, în Romanian News, București, 11 iun. 1982; Grigoriu, T., Ciortea Tudor, în Rom. Lit., 15, nr. 43, 21 oct. 1982; Idem, Ciortea Tudor, în Muzica, 32, nr. 12 (363), 1982; Popovici, D., Ciortea Tudor, în Săptămâna, nr. 621, 29 oct. 1982; Zinveliu, Gemma, Muzician şi dascăl de neuitat, în Astra, 17, nr. 9 (134), 1982; Popovici, Doru, Un transilvan …, în Săptămâna, nr. 49 (678), 9 dec. 1983, p. 6; Raţiu, A., Portret cameral Ciortea Tudor, în Muzica, 34, nr. 1 (376), 1984; Cvartetele beethoveniene în viziunea lui W. Berger şi Ciortea Tudor, în Sava, I., Prietenii muzicii, București, Ed. Albatros, 1986; Sava, I., Supravieţuirea lui Tudor Ciortea, în Tribuna, nr. 5, 30 ian. 1986, p. 9; Dumitrescu, Iancu, Rânduri şi spaţii, în Săptămâna, nr. 31, 31 iul. 1987, p. 6; Sava, I., 1001 audiţii. Fişe. Conspecte. Eseuri, București, Ed. Muzicală, 1987, p. 255-258; Rădulescu, E., S-au deschis uşile larg şi la „casa” Tudor Ciortea, în Gazeta de Transilvania, nr. 48, 18 feb. 1990, p. 2; Idem, Medalion Tudor Ciortea, în Gazeta de Transilvania, nr. 569, 31 oct. 1991, p. 2; Cosma, L. O., Universul muzicii româneşti. Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1920-1995), București, Ed. Muzicală a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, 1995, vezi indice; Răsvan, Constantin, Mari muzicieni braşoveni, în Foaie pentru minte, inimă şi literatură (supliment Gazeta de Transilvania), 6 oct. 1997, p. 1; Vârlan, Petre-Marcel, Tudor Ciortea – efigie culturală braşoveană, în Transilvania Expres, 28 nov. 1997, p. 3; Catrina, C., Evocare Tudor Ciortea, în Actualitatea muzicală, iun. 1998, p. 7; Constantinescu, Gr., Oglindirile unei vieţi. Tudor Ciortea, București, Acad. de Muzică, 1998, 188 p.; Trocan, Lelia, Cârţu, Emil, Enciclopedie de muzică universală, București, Ed. Enciclopedică, 2000, p. 53.
Fişă întocmită de Elvira Oros şi Daniel Nazare.