CERNEA, Gheorghe (născut 29 decembrie 1898, București – mort 29 martie 1965, Paloş – Rupea, județul Brașov), folclorist. A frecventat şcoala primară din Paloş, clasele I-II, apoi pe cea săsească din Rupea, clasele III-IV, după care urmează cursul inferior la Liceul Andrei Şaguna. Se înscrie la Şcoala Comercială Superioară din Brașov, însă dificultăţile datorate izbucnirii războiului îl fac să întrerupă cursurile după absolvirea clasei I. Îşi încheie studiile la sfârşitul războiului, urmând timp de trei ani cursurile de vară pentru învăţători din Sălişte şi Deva. În acelaşi timp este învăţător suplinitor la Platoneşti (1919-1920), apoi la Bârsău – Ilia, județul Hunedoara (1920-1921), la Cobor şi Roadeş (1921-1922), iar între anii 1922-1925 urmează clasele a VII-a şi a VIII-a la Şcoala Normală din Sibiu. Între 1924-1925 este învăţător la Paloş, iar în 1925-1926 urmează Secţia pedagogică a Facultății de litere şi filosofie din București, absolvind tot acum şi cursurile Universității de vară N. Iorga de la Vălenii de Munte. Îmbolnăvindu-se şi fiind lipsit de mijloace materiale, e nevoit după câteva luni să se retragă. Se reîntoarce la Paloş, unde este din nou învăţător (1926-1928). În anul 1928 demisionează din învăţământ, consacrându-se de acum înainte culegerii folclorului. Cutreieră astfel Transilvania şi ţine numeroase conferinţe despre frumuseţea acesteia. Rodul acestor cercetări s-a cristalizat în aproape 10.000 de pagini de materiale folclorice, păstrate în aproximativ 70 de caiete, din care abia o parte au fost publicate în broşuri. În acelaşi timp a adunat peste
8.000 de obiecte de uz gospodăresc şi de artă populară din Paloş şi satele din jur, la care se adaugă peste 400 de icoane pe sticlă. De la el ne-a rămas un imens material de fişe şi însemnări privitoare la satele târnăvene, cărora intenţiona să le dedice o monografie, Sate târnăvene din ţinutul Rupea-Cohalm. A adunat date preţioase pentru o altă lucrare, Figuri târnăvene, în care a strâns materiale despre Aron Pumnul, Şt. O. Iosif, Ilarie Chendi, Ion Ursu ş.a. Culegerile îi apar mai întâi în volume de mici dimensiuni (Floricele din jurul Cohalmului, Poezii populare din Ardeal, Flori sibiene, Folclor), acesteafiind preţioase pentru cunoaşterea poeziei din sudul Transilvaniei. Cele mai importante culegeri îi apar în ultimii ani de viaţă (Poezii populare din sudul Ardealului-Târnave, Cântecele Rozaliei Cernea şi Nunta la Paloş, în seria FT). Culegerea Comori din Ardeal, apărută postum în seria FT, conţine diverse cântece şi colinde, poeziaobiceiurilor tradiţionale, strigături din judeţele Mureş, Hunedoara, Sibiu, Braşov, Alba, Harghita, valoroase fiind poeziile nupţiale şi cele de ritual funebru. Cântecele lirice, 166 la număr, au fost culese în majoritate de sora sa, cântăreaţa Rozalia Cernea. Gheorghe Cernea a cules şi scrisori în versuri de la soldaţii de pe front în primul război mondial din Rusia, Galiţia, Italia, scrisori cu veşti de moarte, de dor sau de speranţă. În 1937 a organizat la București un spectacol cu ,,Nunta ţărănească din Paloş”, pe care l-ar fi repetat şi la Praga dacă nu ar fi fost împiedicat de agresiunea hitleristă împotriva Cehoslovaciei. A organizat mai multe expoziţii etnografice (Sibiu, Făgăraş, Paloş), apreciate printre alţii şi de L. Rebreanu şi A. P. Bănuţ. Gheorghe Cernea a fost unul din marii iubitori de folclor din perioada interbelică, alături de alţi învăţători ce s-au dedicat acestei pasiuni (C. Rădulescu – Codin, Şt. Tuţescu, Al. Vasiliu, Ion Popescu, Gh. Fira ş.a.). Muzeul de Etnografie Brașov a organizat la Rupea Muzeul de Etnografie dedicat specificului etnografic al zonei și numit după acest folclorist.
Opera: Floricele din jurul Cohalmului, Poezii populare din Ardeal, București, 1929, 173 p.; Obiceiuri de nuntă din jud. Hunedoara, (comunele Bârsău, Bălata), București, 1929, 31 p., Cântece ardeleneşti (regiunea Cohalmului), Cluj, 1930, 32 p.; ed. a VII-a, Sibiu, 1943, 32 p.; Strigături şi chiuituri de joc din comuna Paloş (jud. Târnava Mare), Cluj, 1930, 32 p.; ed. a IV-a, 1934; Cântări de mort din regiunea Cohalmului – jud. Târnava Mare, București, 1931, 32 p.; ed. a II-a, 1934, 32 p.; Cântări religioase din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931, 32 p.; ed. a V-a, 1939, 31 p.; Cântece ardeleneşti din regiunea Cohalmului, Jud. Târnava Mare, București, 1931, 32 p.; ediţia a VI-a, Sibiu, 1941, 32 p.; Cântece ostăşeşti din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931, 32 p.; Colinde de Crăciun din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931, 16 p.; ediţia a VI, București, Litera, 1937, 16 p.; ediţia a VIII-a, 1939; Doine de dragoste din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, 1931, 32 p.; ed. a IX-a, 1944; Doine de jale din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931, 32 p.; ediţia a IV, 1938, 31 p.; ediţia a V-a, Sibiu, 1941, 31 p.; Doine de război (1914-1919) din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931, 32 p.; ediţia a VIII-a, Sb., 1941, 32 p.; Strigături de ospăţ din comuna Paloş (jud. Târnava Mare), București, 1931, 32 p.; Cântări religioase din comuna Paloş, jud. Târnava Mare, ed. a II-a, Făgăraş, 1934, 31 p.; Cu ochii mereu spre Tisa,Sibiu, 1939; Ardealul frânt în două. Un strigăt de durere şi de revoltă, Sibiu, 1940, 16 p.; De veghe la hotare. Cuvinte adresate ostașilor români de pe zonă, Sibiu, 1940, 15 p.; Strigături de joc din jud. Sibiu, Sibiu, 1940, ed. a III-a, 32 p.; Flori sibiene. Folklor, Sibiu, 1941, 88 p.; Biruinţa de la răsărit. Câteva cuvinte în legătură cu războiul nostru sfânt, Sibiu, 1942, 16 p.; Patriotism ardelean, Poezii populare. Poezii populare din anii de sbucium 1940-1944, Sibiu, 1945, 32 p.; Poezii populare din Sudul Ardealului – Târnave, Cântecele Rozaliei Cernea şi Nunta la Paloş, în seria FT, ed. îngr. şi pref. de D. Lazăr, București, EPL, 1962, vol. II, p. 5-96, 97-140, 141-196; postum, Comori din Ardeal, București, EPL, 1966, vol. IV, 531 p.; Floricele din jurul Cohalmului. Poezii populare din Ardeal, ediție îngrijită de prof. Anca Barbu, Brașov, Arania, 2000, 100 p.
Referinţe: Bârlea, Ovidiu, Gheorghe Cernea., în REF, an X, nr. 4, 1965, p. 423-424 (cu foto); Bârlea, Ovidiu, Istoria folcloristicii româneşti, București, Ed. Enciclopedică Română, 1974, p. 545-546; Datcu, Dicţionarul, p. 130-131 (cu bibliografie); Datcu, Dicţionarul etnologilor…, p. 156-157; Expoziţie Gheorghe Cernea, în Gazeta de Transilvania, 17 mai 1995, p. 5; [Gheorghe Cernea], în Cuget rom., 19 mai 1995, p. 4; Popa, I., Moştenirea lui I.C., în Gazeta de Transilvania, 20-21 mai 1995, p. 2; Gheorghe Cernea- etnograf şi folclorist, în Gazeta de Transilvania, 30 aug. 1995, p. 5; Teodorescu, Doina, Gheorghe Cernea, căutătorul şi păstrătorul comorilor spirituale din sudul Ardealului în perioada 1914-1965, în Anuar. Fundaţia pentru istoria Prahovei, Ploieşti, 1995, 7, p. 166-168; Teodoreanu, Alexandru Nicolae, Gheorghe Cernea 1898-1965, Ploiești, Ed. Fundației “Gheorghe Cernea”, 2003, 68 p.; Moise, Ilie, Repere pentru o etnologie din zona Brașovului, în ETNO.brasov.ro, nr. 6, 2012, p. 71-81.
Fişă întocmită de Elvira Oros şi Daniel Nazare.