CAZACU, Dimitrie D. (născut decembrie 1927, Tighina – decedat 22 mai 2013, Săcele, județul Brașov), profesor universitar, memorialist. S-a născut în Basarabia, într-o familie mixtă. Tatăl său era originar din Săcele, fost şagunist, de profesie avocat, stabilit din 1914 în regatul României şi înrolat în armata română în 1916. Războiul îl aducea dincolo de Prut în anul 1918, la Chişinău, unde a cunoscut pe viitoarea sa soţie, în momentul acela laborantă, cu care se căsătorea în decembrie acelaşi an. Noul cuplu s-a stabilit la Tighina, un oraş locuit de ruşi, evrei şi puţini români, important nod feroviar pentru comunicarea cu Chişinăul. Aici şi-a petrecut copilăria Dimitrie D. Cazacu, într-un loc în care se vorbea limba rusă pe care o deprindea din contactele zilnice cu tovarăşii de joacă, perfecţionând-o mai târziu în anii de studiu, muncă, exerciţiu şi traduceri. La rândul său, tatăl său era un bun cunoscător de limbi străine (germană, maghiară, latină), mama sa a învăţat repede limba română, vorbită cu un accent special, iar casa părinţilor lui era frecventată de avocaţi, funcţionari, ingineri, intelectuali cu o bună pregătire şi o largă cultură. Spiritul deschis şi preţuirea poliglosiei au caracterizat mediul familial şi şi-au pus amprenta asupra formării lui intelectuale. La vârsta senectuţii, într-un interviu, profesorul mărturisea că îl leagă de Basarabia „copilăria şi amintirea părinţilor”, dar şi că a avut o dublă copilărie, deoarece se împărţea între două provincii istorice româneşti: mare parte a anului trăia în Basarabia, iar vacanţele de vară le petrecea în Săcele. A rămas toată viaţa legat de aceste repere, Basarabia şi Săcele. Astfel, s-a implicat în susţinerea de evenimente culturale în Săcele, a pledat prin cuvânt şi scris pentru păstrarea tradiţiilor de aici şi valorificarea lor inteligentă, creativă şi pragmatică, fiind la curent cu evoluţiile economice, a fost director de onoare al publicaţiei „Plaiuri săcelene”, iar Basarabia a evocat-o mereu şi a practicat cele învăţate acolo toată viaţa, limba rusă fiindu-i reazem în cariera sa. A urmat şcoala elementară şi gimnaziul la Tighina, la liceul Ştefan cel Mare. Din cauza cedării Basarabiei, în 1940 a fost silit să se refugieze cu familia în Săcele şi a făcut un an de studii la liceul Andrei Şaguna în Braşov, după care s-a mutat din nou în 1941 când susţinea examenul de admitere în liceu la Chişinău. A făcut clasa a IX-a şi jumătate din clasa a X-a la Liceul B. P. Hasdeu din Chişinău. Dar în 1944, s-a mutat din nou la Braşov, fiind obligat de contextul istoric şi militar schimbat. În acel an, 1944, se afla într-o situaţie dificilă, fratele său Constantin fiind căzut prizonier în Rusia, iar tatăl decedat prematur. În 1946, Dimitrie D. Cazacu susţinea bacalaureatul la liceul brașovean Meşotă şi a studiat dreptul doi ani, urmând postum dorinţei tatălui său. Dar în 1948 abandona studiile juridice şi se înscria la facultatea de limba şi literatura rusă, încheind-o în 1952. A avut profesori din rândul intelectualităţii basarabene şi moscovite, care stăpâneau o limbă rusă curată şi elegantă, petersburgheză. Încă din 1949, preda limba rusă personalului Ambasadei maghiare şi a fost la un moment dat interpretul de limba rusă al lui Gh. Gheorghiu Dej într-o delegaţie economică. Absolvent al promoţiei 1952, devenea profesor la Liceul Andrei Şaguna unde a predat timp de 11 ani, până în 1962. Chemat încă din 1954 la Institutul de mecanică din Braşov, din care s-a dezvoltat politehnica mai târziu, a predat limba rusă pentru diverse domenii şi nivele tehnice la universitatea braşoveană între 1962-1994, când se pensiona. Tot la Braşov a ocupat postul de şef de catedră între 1965-1975, 1992-1994. A fost și membru al Senatului Universității Transilvania Brașov din 1992. Şi-a susţinut doctoratul în filologie în iulie 1980 la Facultatea de limbi străine de la Bucureşti, cu teza Categoria aspectului verbal în limba rusă și alte limbi slave, comentată în Lucrarea Lingvistică și istorie de mai târziu. Între 1963-1969 a fost numit director al Casei de cultură a studenţilor din Braşov, calitate în care a iniţiat contacte şi programe cu Academia Română şi cu oameni de cultură de prestigiu, a organizat evenimente de calitate, a creat o bibliotecă, formaţii muzicale, pe care le-a înzestrat cu cărţi şi instrumente muzicale, a promovat oameni de valoare. Activitatea sa a fost răsplătită cu decernarea ordinului Meritul cultural. A fost activ şi muncitor, disciplinat, priceput şi deschis, după pensionare rămânând la fel de dinamic. Astfel, a lucrat 5 ani la Liceul de artă din Sfântu Gheorghe şi a fost 11 ani angajat ca traducător al companiei Lukoil până în 2012. În 2007 a susţinut un curs opţional de limba rusă la liceul Andrei Şaguna, tinerii fiind doritori să cunoască o limbă de cultură, utilă în relaţiile internaţionale şi în economie tot mai mult. Pedagog desăvârşit, profesorul Dimitrie D. Cazacu a izbutit să câştige inima generaţiilor de elevi, toţi evocând cu plăcere figura profesorului ce a predat mereu lecţia de limbă (rusă şi română deopotrivă), dar şi lecţia de cultură a Rusiei, precum şi comportamentul civilizat şi respectuos faţă de semenii săi. Înzestrat cu o memorie proverbială, jovial şi cu umor, profesorul a împărtăşit mereu cunoştinţele sale în numeroase cuvântări şi interviuri, a fost darnic şi a avut cultul prieteniei cum rar se întâlneşte. Talentat literar, a scris mai multe volume de poezii, eseuri, memorii, evocări, reconstituind fapte şi evenimente din istoria recentă, trăită, depunând mărturie, fără nici un fel de partizanat şi exprimând mereu încrederea în valoarea culturii. Era realist, considera Rusia o mare putere, cu care românii trebuie să aibă relaţii pe care să încerce să le facă profitabile. Acesta a fost crezul său şi întotdeauna s-a manifestat ca un ambasador al culturii. Prin toate acestea, profesorul Dimitrie D. Cazacu s-a revendicat din Basarabia şi Săcele, prin spiritul său deschis şi colaborativ. A rămas în memoria elevilor săi, care au închinat profesorului, la 1 octombrie 2013, o placă comemorativă în incinta Liceului Andrei Șaguna.
Opera: Limba rusă pentru specialitatea tehnologia construcţiilor de maşini (subingineri), Brașov, Ed. Universităţii Transilvania, 1977, 63 p.; Limba rusă. Anul I. Ingineri, Brașov, Ed. Universităţii Transilvania, 1980, 92 p.; Rusa pentru matematicieni: partea I-II, Brașov, Ed. Univ. Transilvania, 1981, 89 p.; Rusa pentru studenţii facultăţilor de electrotehnică, Brașov, Ed. Univ. Transilvania, 1987, 130 p.; Jenantele adevăruri. Scrieri, nu chiar pe placul tuturor, Brașov, Ed. Dealul melcilor, 2004, 264 p.; O cărticică pentru seara de Crăciun, Omagiu nobilelor nostalgii, Brașov, Ed. Orator, 2004, 24 p.; Rătăcitor prin vremuri, nostalgii şi doruri. Versuri cu parfum de sertar, Brașov, Ed. Dealul melcilor, 2004, 80 p.; Rememorări necesare sau inevitabile întoarceri în timp, în convorbiri cu dr. Dan Gogonea, Braşov, Ed. Orator, 2005, 180 p.; Colegiul „Andrei Şaguna” la ceasul etericelor amintiri. Geneza unui prestigiu, [cuvânt înainte de dr. Dan Gogonea], Sf. Gheorghe, Ed. Charta, 2006, 305 p.; Lingvistică şi istorie, Brașov, Ed. Univ. Transilvania, 2007, 268 p.; Eminenţi universitari braşoveni: Ion Coşereanu, Mircea Cristea, Silviu Crişan, Victor Jinga, Radu Mărdărescu, Gheorghe Munteanu, Emil Negulescu, Nicolae Rucăreanu, Cornel Simionescu, Iosif Şilimon, Brașov, Ed. Univ. Transilvania, 2008, 117 p.; Şase ani de primăvară. Legenda unui suflet studenţesc, Brașov, Ed. Univ. Transilvania, 2008, 145 p.; Meditaţii în cheie lirică asupra conceptului de femeie, [Brașov], Ed. Univ. Transilvania, 2009, 80 p.; O carte pentru săcelenii mei, Brașov, Ed. Univ. Transilvania, 2012, 542 p.; Povestea „Ţapului botrân, dar hoţule mare” şi alte năzdrăvănii izvoditoare de zâmbete şi veselii, Brașov, Ed. Pastel, 2013, 69 p.
Referințe: Am extras majoritatea datelor biografice din volumul de interviuri Dimitrie D. Cazacu, Rememorări necesare sau inevitabile întoarceri în timp, în convorbiri cu dr. Dan Gogonea, Brașov, Ed. Orator, 2005, 180 p.; Osnaga, Bianca, Clasicul romantic, în Gazeta de Transilvania, an 168, nr. 4946, 28 cot. 2006, p. 1; Dimitrie Cazacu 80, în Astra, an 2, nr. 13, dec. 2007, p. 14; Dialogurile Gazetei de Transilvania: “Societății noastre îi lipsește sinceritatea” – interviu cu prof. Dimitrie Cazacu de Steluța Pestrea Suciu, în Gazeta de Transilvania, an 170, nr. 5531, 4 oct. 2004, p. 1 și nr. 5537, 11 oct. 2008, p. 3; La mormântul domnului profesor Dimitrie Cazacu, în Plaiuri Săcelene, nr. 76, trim. 2/2013, p. 3; Focșa, Sorin, In memoriam Dimitrie Cazacu, în Brașovul tău, nr. 1226 (30 sept. 2013), p. 1, 7.
Fișă întocmită de Ruxandra Moașa Nazare.