CATRINA, Constantin

CATRINA, Constantin (născut 6 noiembrie 1933, sat Ţiu, comuna Cernăteşti, județul Dolj – 28 mai 2013, Brașov), folclorist, muzicolog, compozitor, profesor. A urmat Seminarul teologic din Craiova (1945-1947), avându-i profesori pe Elefterie Marinescu la muzică bisericească şi pe Nicolae Nicolescu la muzică vocală. Îşi continuă pregătirea la Seminarul teologic din mănăstirea Mofleni, județul Dolj (1947-1950), apoi urmează şcoala de muzică din Craiova (1950-1952) şi Brașov (1952-1954). Devine student al Conservatorului din București (1960-1963) şi îşi completează studiile la Conservatorul Gheorghe Dima din Cluj (1969-1973). Şi-a început activitatea în comuna Homorod – Rupea (1956-1957), ca director de cămin cultural, după care a fost profesor de muzică la Liceul ,,Şt. O. Iosif” din Rupea – Brașov (1957-1967) şi la Şcoala Populară de Artă din Braşov (1968-1969). Îndeplineşte o serie de funcţii: metodist cu probleme de muzică, şef de secţie culturală a raionului Rupea (1956-1968), director al Casei de Creaţie, inspector şi apoi vicepreşedinte al CJCES Brașov (1968-1971, 1977-1990), director al Centrului Județean de Îndrumare a Creației Populare și Mișcării Artistice de Masă (CJÎCPMAM) Brașov (1971-1976). Este fondatorul arhivei de artă populară şi folclor din Brașov (1970). Din 1977 a devenit membru al Uniunii Compozitorilor din România, secţia muzicologie. De la 1 octombrie 1990 este profesor asociat la Facultatea de muzică Brașov, iar între 1994-1995 a lucrat şi la Muzeul de etnografie din localitate. Activitatea pe tărâm muzical a început-o ca dirijor de cor şi de fanfară la diverse formaţii de amatori din județul Brașov. A susţinut numeroase conferinţe, concerte-lecţii, comunicări ştiinţifice. Întreprinde studii şi călătorii de documentare în Franţa, Belgia, Cehoslovacia, Rusia, Turcia, Italia ş.a. A publicat peste 700 articole, studii, recenzii, cronici muzicale, note, însemnări de viaţă, în care semnează şi cu pseudonimul Constantin Ţiu, în reviste de specialitate locale şi naţionale: Astra, Brassoi Lapok, Cumidava, Drum Nou, Actualitatea muzicală, Aluta (Sfântu Gheorghe), Cuvântul Nou (Sfântu Gheorghe), Tribuna Sibiului, Muzica, Studii de muzicologie, Enesciana, Studii şi cercetări de istoria artei, Volk und Kultur, Albina, Revista bibliotecii, Limbă şi literatură, Îndrumătorul cultural, Cântarea României, Byzantion Romanicon (Iași) ş.a. A fost un atent și harnic observator al vieții muzicale, semnând numeroase recenzii, note, interviuri în presa cotidiană. În colaborare cu Ştefan Petraru a publicat dicţionarul tematic şi istoric Braşovul memorial (1976). A compus muzică corală, precum şi prelucrări folclorice ce au fost preluate în repertoriile formaţiilor corale profesioniste şi de amatori. Este autorul unor monografii muzicale, culegeri de folclor poetic şi muzical. În anul 1986 a obţinut Premiul Uniunii compozitorilor şi muzicologilor din România pentru volumul Studii şi documente de muzică românească. Pasionat culegător şi editor de folclor, fiind preocupat şi de etnologie. În 2000 a obţinut titlul de doctor în muzicologie. În 1998 este membru fondator al Centrului de Studii Bizantine din Iași și în 2005 devenea membru al Asociației de Științe Etnologice din România. Pentru activitatea sa perseverentă pe tărâmul muzicologiei a fost distins, printre altele, cu Ordinul Meritul cultural, clasa a V-a (1969) și clasa a III-a (1982), Diploma Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România pentru întreaga activitate dedicată artei muzicale românești (2005), Premiul Revistei ASTRA (2008).

Opera: volume şi ediţii îngrijite: Cântece de azi, culegere de folclor poetic din regiunea Brașov, Brașov, 1963, 176 p. (în colab. cu D. M. Bucur); Portul popular românesc de pe Târnave, Brașov, CCP – jud. Brașov, 1968, 284 p. (în colab. cu N. Dunăre); Localităţile Jud. Brașov, CPJ-Brașov, 1971 (în colab.); Semicentenarul corului din Crihalma – succes al muzicii corale într-un sat transilvănean, Brașov, CÎCPMAM – jud. Brașov, 1971; Cât-îi soarele de sus, Brașov, CÎCPMAM – jud. Brașov, 1972, ed. îngrijită de Catrina Constantin, prefaţă de Dan Deşliu; Brașov eroic, Brașov, CJCES, 1973, 68 p. (în colab. cu Şt. Petraru); Meşteri populari – artişti amatori, Brașov, CÎCPMAM – jud. Brașov, 1973, ed. îngrijită de Catrina Constantin, prefaţă Mihai Pop; Brașov-ul memorial, București, Ed. Sport – Turism, 1976 (în colab. cu Şt. Petraru); Brașov Monografie, București, Ed. Sport – Turism, 1976 (în colab.); Personalităţi ale culturii braşovene: G. Dima, Brașov, Biblioteca Județeană Brașov, 1977 (în colab. Lenuţa Repanovici); C. Porumbescu. O sută douăzeci şi cinci de ani de la naşterea compozitorului, Brașov, Filarmonica ,,G. Dima”, 1978; Popa, Silvia, Catrina Constantin, Folclor în Gazeta de Transilvania, cuvânt înainte de I. Datcu, Brașov, Biblioteca Județeană Brașov, 1978; Centre de prelucrare, București, Ed. Tehnică, 1980 (în colab. cu V. Moraru și C. Minciu); Drag mi-e cântecul şi jocul, ed. îngrijită de Catrina Constantin, prefaţă de Emil Comişel, Brașov, CÎCPMAM – jud. Brașov, 1982; Coruri, București, Ed. Muzicală, 1988; Studii şi documente de muzică românească, vol. I, București, Ed. Muzicală, 1986, vol. II, 1994; Culegere de cîntece şi melodii instrumentale de joc, Brașov, Universitatea Transilvania, Facultatea de Muzică, 1991; Muzeul de Etnografie Brașov Ghid, Brașov, Brastar, 1995, 115 p. (în colab. cu Ligia Fulga, Gabriela Chiru, Olivia Moraru ș.a); Contribuţii documentare privind învăţământul muzical din Brașov, Universitatea Transilvania – Facultatea de Muzică, 1996; Folclor muzical. Genuri şi repertorii. Fişe pentru studiu şi analize muzicale. Colecţie de cântece şi melodii instrumentale. Bibliografie. Discografie, Brașov, Universitatea Transilvania,1997; Fişe de Jurnal. Bibliografie, Brașov, 1998, 56 p.; Folclorul muzical, Brașov, Universitatea Brașov, 1999; Muzica de tradiție bizantină: Șcheii Brașovului, cuvânt înainte de arhid. prof. univ. Sebastian Barbu-Bucur, Brașov, Arania, 2001, 160 p.; Enciclopedia muzicii românești de la origini până în zilele noastre, vol. 1 (A-B), București, Arc 2000, 2005, 540 p., vol 2 (B), 424 p., 2007 (în colab. cu V. Cosma și Luminița Vartolomei); Muzică bizantină. Sebastian Barbu-Bucur – 75 de ani, ediție îngrijită și adnotată de prof. dr. Constantin Catrina, București, Semne, 2005, 220 p.; Personalități marcante ale muzicii brașovene: dirijorul Dinu Niculescu, Brașov, Editura Universității Transilvania, 2008, 132 p. (în colab. cu Liliana Iacobescu); Teculeștii din neam în neam, Sf. Gheorghe, Angustia, 2008, 364 p. (în colab. cu Luminița Cornea și Ioan Lăcătușu); Muzica și muzicienii Cetății, Râmnicu Vâlcea, Fântîna lui Manole, vol. 1, 2010, 252 p., vol. 2, 2012, 236 p.; Tezaur de etnografie și folclor în județele Covasna și Harghita, Sf. Gheorghe, Eurocarpatica, 2012, 488 p. (în colab. cu N. Bucur); Protopsalți și manuscrise muzicale de la Mănăstirea Cheia – Teleajen, București, Semne, 2013, 274 p. (în colab. cu Sebastian Barbu-Bucur); 10 miniaturi corale, Brașov, Mecatrin, 2013, 68 p.; Ipostaze ale muzicii de tradiție bizantină din România, București, Ed. Muzicală, 200 p.; studii: Contribuţii la studiul broderiilor româneşti din Rupea, în Revista Muzeelor, nr. 6, 1967, p. 563; Folclor poetic din regiunea Brașov şi Mureş, în Folclor poetic, vol. I, București, EŞ, 1967, p. 133-200; Aspecte ale alimentaţiei tradiţionale cu struguri (satul Ţiu – Dolj), în Revista Muzeelor, nr. 5, 1968, p. 22; Borda, dărdaica şi mulţămita – trei obiceiuri agrare din Feldioara (Ţara Bârsei), în Cumidava, II, 1968, p. 335-340; Arta populară şi folclorul, în Cumidava, III, 1969, p. 563; Poezia populară în ,,Gazeta Transilvaniei”, în Caiete de literatură, Brașov, vol. I, 1969, p. 63-66; Probleme de etnografie şi artă populară în dezbaterea revistei Trans., în Centenarul revistei Trans., Sibiu, Biblioteca Astra, 1969, p. 71; Contribuţii la cunoaşterea bibliotecii muzicale a Reuniunii de gimnastică şi cântări din Brașov, în Cumidava, IV, 1970, p. 485-501; Despre o veche bibliotecă muzicală braşoveană, în Astra, nr. 11, 1970, p. 12; Ornamentele iilor din subzona Târnava Mare (Rupea), în Revista Muzeelor, nr. 3, 1970, p. 265; Pivele de pe valea Comănelor – Ţara Oltului, în Aluta, II, 1970, p. 313 (în colab. cu Dan Idu şi Alexandru Buşilă); Strigătura ,,de joc” într-un sat din Transilvania, în Astra, nr. 7, 1970, p. 6; Arta cojocăritului în Ţara Oltului, în Cumidava, V, 1971, p. 607; Braşovul muzical în documente (I, II, III), în Astra, nr. 1, 1971, p. 12; nr. 5, 1971, p. 15; nr. 7, 1971, p. 15; Pivele de ulei de pe valea Comănelor – Ţara Oltului, în Revista Muzeelor, nr. 5, 1971, p. 437 (în colab. cu Alexandru Buşilă); Muzica psaltică românească în biblioteca muzeului din Şcheii Bv-ului, în SCIA, s. TMC, nr. 1, 1972, p. 37-42 (în colab. cu Mihai Manolache); Momente din viaţa muzicală a Brașovului, în SCIA, s. TMC, nr. 1, 1974, p. 85-97 (în colab. cu Mihai Manolache); Şcoală şi dascăli de psaltichie în Şcheii Brașovului, în Stud. Muzic., vol. X, București, Ed. Muzicală, 1974, p. 147-159 (în colab. cu Mihai Manolache); Trepte ale teatrului liric românesc din Transilvania, în Cumidava, IV, 1974-1975, p. 249-258; Expoziţia etnografică de la Sibiu (1905). Documente de arhivă, în RMM, nr. 2, 1975, p. 52-53; Pristinele – podoabe ale artei populare săseşti, în Apulum, XIII, 1975, p. 777-781; Arta populară şi folclorul, în Limbă şi literatură, vol. I, 1976, p. 141-146; G. Dima – ctitorul bibliotecilor muzicale româneşti din Brașov, în SCIA, s. TMC, nr. 1, 1976, p. 162-167; Arta cojocăritului pe Târnave, în Apulum, XV, 1977, p. 561-582; Cântecele transilvănenilor pentru independenţa naţională, în SCIA, s. TMC, t. 24, 1977, p. 142-152; Scrisori: E. Bucuţa – I.Muşlea, în RMM, nr. 2, 1977, p. 87-88; Momente ale vieţii cultural-artistice româneşti: ,,Doina” şi ,,Izvoraşul” în Transilvania, în Mehedinţi – istorie şi cultură, Drobeta Turnu Severin, 1978, p. 307-313; G. Dima: Scrisori din temniţă, în Marile evenimente istorice ale anilor 1848 şi 1918 şi muzica românească, București, Ed. Muzicală, 1979, p. 135-148; Cartea muzicală în muzeul primei şcoli româneşti din Şcheii Brașov-ului, în Stud. Muzic., vol. XV, București, Ed. Muzicală, 1980, p. 239-252; Cântecele independenţei în Transilvania, în Cumidava, XII, 1, 1980, p. 409-433; O gazetă muzicală braşoveană de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, în SCIA, s. TMC, t. 27, 1980, p. 146-148; Concertele lui Béla Bartók la Brașov şi Sf. Gheorghe, în Aluta, vol. XII-XIII, 1981, p. 189-205; Delly Szabó Géza, compozitor şi animator al mişcării corale muncitoreşti din Transilvania, în Stud. Muzic., vol. XVI, București, Ed. Muzicală, 1981, p. 306-316; Le Jubilé d’Enesco à Brașov en 1931, în Enesciana, II-III, București, EA, 1981, p. 115-118; Câteva semnificaţii ale motivelor astrale în arta populară românească din sudul Transilvaniei, în Apulum, XVIII, 1983, p. 591-592 (în colab. cu D. Mihăilescu); Semnificaţia documentar-istorică a unei partituri muzicale în manuscris: opereta ,,Crai nou” de C. Porumbescu, în Muzica, nr. 7, 1983, p. 17-20; Slujitori ai muzicii româneşti: A. P. Bănuţ, Aca de Barbu, Augustin Bena, T. Brediceanu, Ana Voileanu-Nicoară, în Astra, nr. 12, 1983, p. 3; Secvenţe muzicale din trecutul şcolii braşovene, în Almanahul Coresi ’84, Brașov, Asociaţia Scriitorilor, 1984, p. 72-73;Timotei Popovici la Brașov, în SCIA, s. TMC, București, t. 31, 1984, p. 92-95; Însemnări pe marginea unui manuscris din epoca de “românire’’ a muzicii bizantine, în SCIA, s. TMC, București, t. 32, 1985, p. 93-96; Privire asupra unui capitol de învăţământ muzical românesc la Brașov (1850-1918), în Stud. Muzic., vol. XIX, București, Ed. Muzicală, 1985, p. 214-236; Gheorghe Şoima – un suflet şi o credinţă pentru muzica meleagurilor străbune, în Tribuna, Sibiu, nr. 5, 1991, p. 5; Despre vechimea corului bisericii Sf. Nicolae din Şcheii Bv-ului, în Tribuna, Sibiu, nr. 27-30, 1992, p. 7; N. Petri sau consonanţele unui suflet de muzician, în Noua Gazetă Transilvană, Brașov, Biblioteca Județeană George Bariţiu, nr. 1, 1992, p. 3-4; Câteva ipostaze poetico-muzicale arhaice ale baladei Mioriţa, în Simpozionul Mioriţa, Câmpulung – Bucovina, ed. îngrijită de Ion Filipciuc, 1993, p. 104-107; Gh. N. Dumitrescu-Bistriţa, în REF, nr. 5, 1993, p. 545-555; Gh. N. Dumitrescu-Bistriţa – un nume de referinţă în folcloristica românesacă, în Izvoraşul, serie nouă, Rîmnicu Vîlcea, nr. 3, 1993, p. 1-5; Rev. Izvoraşul şi investigarea artei populare româneşti, în Revista Muzeelor, nr. 4, 1993, p. 60-62; Un ,,Irmologhion” din prima jumătate a secolului al XIX-lea, în Muzica, nr. 1, 1993, p. 113-122; Constantin Brăiloiu despre valoarea didactică a folclorului muzical românesc, în SCE, Sibiu, Inst. de cercetări Socio-Umane, t. VIII, 1994, p. 123-135; Despre o etapă de vârf a definirii folclorului muzical ca obiect de studiu în învăţământul românesc, în Centenarul C. Brăiloiu, București, Ed. Muzicală, 1994, p. 259-263; G. Ucenescu – psalt şi compozitor de muzică bizantină, în Tribuna, Sibiu, nr. 5-8, 1994, p. 3, 5; Câteva observaţii pe marginea jucăriilor muzicale întâlnite în folclorul românesc, în SCE, Sibiu, Inst. de cercetări Socio-Umane Sibiu, t. IX, 1995, p. 167-172; Colecţii şi biblioteci muzicale braşovene în secolul trecut, în 160 de ani de la înfiinţarea primei biblioteci la Brașov 1835-1995, Brașov, Biblioteca Județeană George Bariţiu, 1995, p. 94-100; Folclorul copiilor în viziunea Dr. Al. Bogdan, în vol. Bogdanii – o familie de cărturari, Brașov, Biblioteca Judeţeană G. Bariţiu, 1995, p. 155-162; Alexandru Zirra şi revista Izvoraşul, în Muzica, nr. 2, 1995, p. 139-145; Gh. N. Dumitrescu-Bistriţa şi revista Izvoraşul despre câţiva folclorişti transilvăneni, în SCE, Sibiu, Institutul de cercetări Socio-Umane Sibiu, t. X, 1996, p. 45-57; Mitropolitul A. Şaguna despre starea şi perspectiva muzicii religioase în Biserica Ortodoxă Română din Trans., în Tribuna, Sibiu, nr. 1-4, 1996, p. 7; Despre câteva repere privind învăţământul muzical de tradiţie bizantină din Şcheii Brașovului în sec. XVIII-XIX, în Byzantion Romanicom, vol. II, Iași, Acad. de Arte ,,George Enescu”, 1997, p. 113-125; Folcloriștii și folclorul muzical din județul Covasna. Privire istorică, în Angustia, vol. II, Sfântu Gheorghe, Centrul eclesiastic de documentare ,,Mitropolit N. Colan’’, 1997, p. 383-387; G. Dima în pagini de corespondenţă, în Muzica, nr. 4, 1997, p. 71-83; Reforma hrisantică şi receptarea ei în spaţiul religios şi cultural din Şcheii Brașov-ului, în SCIA, s. TMC, 44, 1997, p. 79-82; Un nume de referință în folcloristica românească: Alexandru Bogdan, în REF, tom 42, nr. 3-4, 1997, p. 279-285; Cîteva observaţii privind folclorul muzical din zona Branului, în Studii şi comunicări de etnologie, Sibiu, Institutul de cercetări socio-umane, tom. XII, 1998, p. 109-112; Enescu şi P. Richter. Pe marginea primei audiţii a Suitei ,,Carpatica’’, în G. Enescu şi muzica sec. XX, București Ed. Muzicală, 1998, p. 106-109; Evocare T. Ciortea, în Actualitatea muzicală, iun. 1998, p. 7; Însemnări pe marginea unor culegeri de folclor românesc din jud. Covasna. Privire istorică, în Angustia, vol. III, Sf.-Gheorghe, Centrul eclesiastic de documentare ,,Mitropolit N. Colan’’, 1998, p. 271-274; Momente şi monumente ale muzicii de tradiţie bizantină, în Byzantion Romanicon, vol. IV, Ed. Artes, 1998, p. 31-38; Muzica bizantină şi etnomuzicologia, în Actualitatea muzicală, ian. 1998, p. 2; Studii despre muzica românească, în Actualitatea muzicală, nov. 1998, p. 2; Doi ucenici ai lui A. Pann: Oprea Demetrescu şi G. Ucenescu, în Analele Univ. din Craiova, Seria teologie, nr. 4, 1999, p. 192-198; Ipostaze ale muzicii bizantine, în Actualitatea muzicală, nr. 223, iun/II, 1999, p. 1-2; Reverberaţii ale muzicii româneşti de tradiţie bizantină în cîteva centre culturale şi religioase din zona europeană – sec. al XIX-lea, în Byzantion Romanicon, vol. V, Iaşi, Ed. Artes, 1999, p. 25-36; Modelul ,,Psalmodiei’’ în zece ani de închinare şi de interpretare a muzicii româneşti de tradiţie bizantină, în Pagini din viaţa muzicianului Sebastian Barbu-Bucur. Scurtă monografie, București, Ed. Pic-Art Press et Design, 2000, p. 37-48; Sebastian Barbu-Bucur – la 70 de ani, în Muzica, nr. 1, 2000, p. 74-82; Fișe pentru un dicționar de etnomuzicologie, în ETNO.brasov.ro, nr. 2 (2004), p. 111-124; Muzica și muzicienii Brașovului în secolul al XIX-lea, în Țara Bârsei, anul 5, nr. 5, (2006), p. 100-111; Paul Richter și orchestra orășenească (Stadtkapelle) din Brașov, în Țara Bârsei, anul 6, nr. 6, (2007), p. 186-195; Contribuții documentare. Muzicienii noștri în corespondența lui A. P. Bănut, în Astra, s.n., an 3, nr. 25, dec. 2008, p. 28; Preliminarii la o problemă de muzicologie: învățământul muzical particular în Brașovul secolului al XIX-lea și până în prima jumătate a secolului al XX-lea, în Țara Bârsei, anul 8, nr. 8, (2009), p. 246-255; Corul mitropolitan din Iași în Transilvania și Banat (1890). Mărturii documentare, în Țara Bârsei, anul 10, nr. 10, (2011), p. 208-214; Folcloristica muzicală în Țara Bârsei, în ETNO.brasov.ro, nr. 6, (2012), p. 103-123; Ciprian Porumbescu și prietenii săi muzicieni, în anii de la Brașov, în Țara Bârsei, anul 11-12, nr. 11-12, (2012-2013), p. 461-471.
Referinţe: Petraru, Şt., Culegătorul de perle, în Drum Nou, nr. 5210, 27 sept. 1961, p. 3; Speranţia, Eugeniu, N. Dunăre şi C. Catrina ,,Portul popular românesc de pe Târnave”, în Steaua, an XXI, nr. 10, 1969; Toschi, Paolo, ,,Portul popular românesc de pe Târnave’’, în Lares, Roma, nr. 2. 1969; Copilu-Cheatră, V., ,,Cît -îi soarele de sus’’, în Astra, an. XXI, nr. 4, 1973; Datcu, I., Stroescu, S.C., Dicţionarul folcloriştilor. Folclor literar romînesc, București, EŞE, 1979, p. 121-122; Cosma, V., Folclor din curbura Carpaţilor, în Astra, an. XVIII, nr. 3, 1983; Baciu, Dan, De dor, în Astra, nr. 8, 1988, p. 11; Cosma, Lexicon, vol. I (A-C), București, Ed. Muzicală, 1989, p. 266-268; Răzvan, Constantin, Vocaţia de folclorist, în Gazeta de Transilvania, nr. 756, 17 iun. 1992, p. 2; Ionescu, Gheorghe C., Lexicon, p. 68-70; Cosma, L. O., Universul muzicii Româneşti. Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1920-1995), București, Ed. Muzicală a Uniunii Compozitorilor şi Muziclogilor din România, 1995, vezi indice; Brumaru, A. I., Cu istoria în universul muzical, în Gazeta de Transilvania, nr. 1783, 17/18 feb. 1996, p. 4; Ţion, Al., În tradiţia învăţământului muzical braşovean, în Transilvania Expres, nr. 877, 22 iul. 1996, p. 3; Catrina, C., Fişe de jurnal, Brașov, Ed. Arania, 1998, 56 p. [cuprinde o descriere bibliografică a lucrărilor sale aranjate tematic]; Popa, I., O insolită apariţie editorială. Fişe de jurnal, în Gazeta de Transilvania, 11 feb. 1998, p. 6; Datcu, Dicţionarul, vol. I., ed. II, p. 146-147 (cu portret); Catrina, Constantin, Privitor în oglinda timpului [bibliografie], ediție îngrijită de dr. Gheorghe Deaconu, Râmnicu-Vâlcea, Fântâna lui Manole, 2008, 136 p.; Constantin Catrina – 80 de ani, coordonator dr. Ioan Lăcătușu, ediție îngrijită de Cornelia Catrina, Sfântu Gheorghe, Brașov, Eurocarpatica, Mecatrin, 2013; Constantinescu, Nicolae, Printre picături. Notițe estivale, în Cultura, nr. 26, 25 iul. 2013, p. 28.
Referinţe: Petraru, Şt., Culegătorul de perle, în Drum Nou, nr. 5210, 27 sept. 1961, p. 3; Speranţia, Eugeniu, N. Dunăre şi C. Catrina ,,Portul popular românesc de pe Târnave”, în Steaua, an XXI, nr. 10, 1969; Toschi, Paolo, ,,Portul popular românesc de pe Târnave’’, în Lares, Roma, nr. 2. 1969; Copilu-Cheatră, V., ,,Cît -îi soarele de sus’’, în Astra, an. XXI, nr. 4, 1973; Datcu, I., Stroescu, S.C., Dicţionarul folcloriştilor. Folclor literar romînesc, București, EŞE, 1979, p. 121-122; Cosma, V., Folclor din curbura Carpaţilor, în Astra, an. XVIII, nr. 3, 1983; Baciu, Dan, De dor, în Astra, nr. 8, 1988, p. 11; Cosma, Lexicon, vol. I (A-C), București, Ed. Muzicală, 1989, p. 266-268; Răzvan, Constantin, Vocaţia de folclorist, în Gazeta de Transilvania, nr. 756, 17 iun. 1992, p. 2; Ionescu, Gheorghe C., Lexicon, p. 68-70; Cosma, L. O., Universul muzicii Româneşti. Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1920-1995), București, Ed. Muzicală a Uniunii Compozitorilor şi Muziclogilor din România, 1995, vezi indice; Brumaru, A. I., Cu istoria în universul muzical, în Gazeta de Transilvania, nr. 1783, 17/18 feb. 1996, p. 4; Ţion, Al., În tradiţia învăţământului muzical braşovean, în Transilvania Expres, nr. 877, 22 iul. 1996, p. 3; Catrina, C., Fişe de jurnal, Brașov, Ed. Arania, 1998, 56 p. [cuprinde o descriere bibliografică a lucrărilor sale aranjate tematic]; Popa, I., O insolită apariţie editorială. Fişe de jurnal, în Gazeta de Transilvania, 11 feb. 1998, p. 6; Datcu, Dicţionarul, vol. I., ed. II, p. 146-147 (cu portret); Catrina, Constantin, Privitor în oglinda timpului [bibliografie], ediție îngrijită de dr. Gheorghe Deaconu, Râmnicu-Vâlcea, Fântâna lui Manole, 2008, 136 p.; Constantin Catrina – 80 de ani, coordonator dr. Ioan Lăcătușu, ediție îngrijită de Cornelia Catrina, Sfântu Gheorghe, Brașov, Eurocarpatica, Mecatrin, 2013; Constantinescu, Nicolae, Printre picături. Notițe estivale, în Cultura, nr. 26, 25 iul. 2013, p. 28.
Referinţe: Petraru, Şt., Culegătorul de perle, în Drum Nou, nr. 5210, 27 sept. 1961, p. 3; Speranţia, Eugeniu, N. Dunăre şi C. Catrina ,,Portul popular românesc de pe Târnave”, în Steaua, an XXI, nr. 10, 1969; Toschi, Paolo, ,,Portul popular românesc de pe Târnave’’, în Lares, Roma, nr. 2. 1969; Copilu-Cheatră, V., ,,Cît -îi soarele de sus’’, în Astra, an. XXI, nr. 4, 1973; Datcu, I., Stroescu, S.C., Dicţionarul folcloriştilor. Folclor literar romînesc, București, EŞE, 1979, p. 121-122; Cosma, V., Folclor din curbura Carpaţilor, în Astra, an. XVIII, nr. 3, 1983; Baciu, Dan, De dor, în Astra, nr. 8, 1988, p. 11; Cosma, Lexicon, vol. I (A-C), București, Ed. Muzicală, 1989, p. 266-268; Răzvan, Constantin, Vocaţia de folclorist, în Gazeta de Transilvania, nr. 756, 17 iun. 1992, p. 2; Ionescu, Gheorghe C., Lexicon, p. 68-70; Cosma, L. O., Universul muzicii Româneşti. Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1920-1995), București, Ed. Muzicală a Uniunii Compozitorilor şi Muziclogilor din România, 1995, vezi indice; Brumaru, A. I., Cu istoria în universul muzical, în Gazeta de Transilvania, nr. 1783, 17/18 feb. 1996, p. 4; Ţion, Al., În tradiţia învăţământului muzical braşovean, în Transilvania Expres, nr. 877, 22 iul. 1996, p. 3; Catrina, C., Fişe de jurnal, Brașov, Ed. Arania, 1998, 56 p. [cuprinde o descriere bibliografică a lucrărilor sale aranjate tematic]; Popa, I., O insolită apariţie editorială. Fişe de jurnal, în Gazeta de Transilvania, 11 feb. 1998, p. 6; Datcu, Dicţionarul, vol. I., ed. II, p. 146-147 (cu portret); Catrina, Constantin, Privitor în oglinda timpului [bibliografie], ediție îngrijită de dr. Gheorghe Deaconu, Râmnicu-Vâlcea, Fântâna lui Manole, 2008, 136 p.; Constantin Catrina – 80 de ani, coordonator dr. Ioan Lăcătușu, ediție îngrijită de Cornelia Catrina, Sfântu Gheorghe, Brașov, Eurocarpatica, Mecatrin, 2013; Constantinescu, Nicolae, Printre picături. Notițe estivale, în Cultura, nr. 26, 25 iul. 2013, p. 28.
Referinţe: Petraru, Şt., Culegătorul de perle, în Drum Nou, nr. 5210, 27 sept. 1961, p. 3; Speranţia, Eugeniu, N. Dunăre şi C. Catrina ,,Portul popular românesc de pe Târnave”, în Steaua, an XXI, nr. 10, 1969; Toschi, Paolo, ,,Portul popular românesc de pe Târnave’’, în Lares, Roma, nr. 2. 1969; Copilu-Cheatră, V., ,,Cît -îi soarele de sus’’, în Astra, an. XXI, nr. 4, 1973; Datcu, I., Stroescu, S.C., Dicţionarul folcloriştilor. Folclor literar romînesc, București, EŞE, 1979, p. 121-122; Cosma, V., Folclor din curbura Carpaţilor, în Astra, an. XVIII, nr. 3, 1983; Baciu, Dan, De dor, în Astra, nr. 8, 1988, p. 11; Cosma, Lexicon, vol. I (A-C), București, Ed. Muzicală, 1989, p. 266-268; Răzvan, Constantin, Vocaţia de folclorist, în Gazeta de Transilvania, nr. 756, 17 iun. 1992, p. 2; Ionescu, Gheorghe C., Lexicon, p. 68-70; Cosma, L. O., Universul muzicii Româneşti. Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1920-1995), București, Ed. Muzicală a Uniunii Compozitorilor şi Muziclogilor din România, 1995, vezi indice; Brumaru, A. I., Cu istoria în universul muzical, în Gazeta de Transilvania, nr. 1783, 17/18 feb. 1996, p. 4; Ţion, Al., În tradiţia învăţământului muzical braşovean, în Transilvania Expres, nr. 877, 22 iul. 1996, p. 3; Catrina, C., Fişe de jurnal, Brașov, Ed. Arania, 1998, 56 p. [cuprinde o descriere bibliografică a lucrărilor sale aranjate tematic]; Popa, I., O insolită apariţie editorială. Fişe de jurnal, în Gazeta de Transilvania, 11 feb. 1998, p. 6; Datcu, Dicţionarul, vol. I., ed. II, p. 146-147 (cu portret); Catrina, Constantin, Privitor în oglinda timpului [bibliografie], ediție îngrijită de dr. Gheorghe Deaconu, Râmnicu-Vâlcea, Fântâna lui Manole, 2008, 136 p.; Constantin Catrina – 80 de ani, coordonator dr. Ioan Lăcătușu, ediție îngrijită de Cornelia Catrina, Sfântu Gheorghe, Brașov, Eurocarpatica, Mecatrin, 2013; Constantinescu, Nicolae, Printre picături. Notițe estivale, în Cultura, nr. 26, 25 iul. 2013, p. 28.
Referinţe: Petraru, Şt., Culegătorul de perle, în Drum Nou, nr. 5210, 27 sept. 1961, p. 3; Speranţia, Eugeniu, N. Dunăre şi C. Catrina ,,Portul popular românesc de pe Târnave”, în Steaua, an XXI, nr. 10, 1969; Toschi, Paolo, ,,Portul popular românesc de pe Târnave’’, în Lares, Roma, nr. 2. 1969; Copilu-Cheatră, V., ,,Cît -îi soarele de sus’’, în Astra, an. XXI, nr. 4, 1973; Datcu, I., Stroescu, S.C., Dicţionarul folcloriştilor. Folclor literar romînesc, București, EŞE, 1979, p. 121-122; Cosma, V., Folclor din curbura Carpaţilor, în Astra, an. XVIII, nr. 3, 1983; Baciu, Dan, De dor, în Astra, nr. 8, 1988, p. 11; Cosma, Lexicon, vol. I (A-C), București, Ed. Muzicală, 1989, p. 266-268; Răzvan, Constantin, Vocaţia de folclorist, în Gazeta de Transilvania, nr. 756, 17 iun. 1992, p. 2; Ionescu, Gheorghe C., Lexicon, p. 68-70; Cosma, L. O., Universul muzicii Româneşti. Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1920-1995), București, Ed. Muzicală a Uniunii Compozitorilor şi Muziclogilor din România, 1995, vezi indice; Brumaru, A. I., Cu istoria în universul muzical, în Gazeta de Transilvania, nr. 1783, 17/18 feb. 1996, p. 4; Ţion, Al., În tradiţia învăţământului muzical braşovean, în Transilvania Expres, nr. 877, 22 iul. 1996, p. 3; Catrina, C., Fişe de jurnal, Brașov, Ed. Arania, 1998, 56 p. [cuprinde o descriere bibliografică a lucrărilor sale aranjate tematic]; Popa, I., O insolită apariţie editorială. Fişe de jurnal, în Gazeta de Transilvania, 11 feb. 1998, p. 6; Datcu, Dicţionarul, vol. I., ed. II, p. 146-147 (cu portret); Catrina, Constantin, Privitor în oglinda timpului [bibliografie], ediție îngrijită de dr. Gheorghe Deaconu, Râmnicu-Vâlcea, Fântâna lui Manole, 2008, 136 p.; Constantin Catrina – 80 de ani, coordonator dr. Ioan Lăcătușu, ediție îngrijită de Cornelia Catrina, Sfântu Gheorghe, Brașov, Eurocarpatica, Mecatrin, 2013; Constantinescu, Nicolae, Printre picături. Notițe estivale, în Cultura, nr. 26, 25 iul. 2013, p. 28.
Referinţe: Petraru, Şt., Culegătorul de perle, în Drum Nou, nr. 5210, 27 sept. 1961, p. 3; Speranţia, Eugeniu, N. Dunăre şi C. Catrina ,,Portul popular românesc de pe Târnave”, în Steaua, an XXI, nr. 10, 1969; Toschi, Paolo, ,,Portul popular românesc de pe Târnave’’, în Lares, Roma, nr. 2. 1969; Copilu-Cheatră, V., ,,Cît -îi soarele de sus’’, în Astra, an. XXI, nr. 4, 1973; Datcu, I., Stroescu, S.C., Dicţionarul folcloriştilor. Folclor literar romînesc, București, EŞE, 1979, p. 121-122; Cosma, V., Folclor din curbura Carpaţilor, în Astra, an. XVIII, nr. 3, 1983; Baciu, Dan, De dor, în Astra, nr. 8, 1988, p. 11; Cosma, Lexicon, vol. I (A-C), București, Ed. Muzicală, 1989, p. 266-268; Răzvan, Constantin, Vocaţia de folclorist, în Gazeta de Transilvania, nr. 756, 17 iun. 1992, p. 2; Ionescu, Gheorghe C., Lexicon, p. 68-70; Cosma, L. O., Universul muzicii Româneşti. Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1920-1995), București, Ed. Muzicală a Uniunii Compozitorilor şi Muziclogilor din România, 1995, vezi indice; Brumaru, A. I., Cu istoria în universul muzical, în Gazeta de Transilvania, nr. 1783, 17/18 feb. 1996, p. 4; Ţion, Al., În tradiţia învăţământului muzical braşovean, în Transilvania Expres, nr. 877, 22 iul. 1996, p. 3; Catrina, C., Fişe de jurnal, Brașov, Ed. Arania, 1998, 56 p. [cuprinde o descriere bibliografică a lucrărilor sale aranjate tematic]; Popa, I., O insolită apariţie editorială. Fişe de jurnal, în Gazeta de Transilvania, 11 feb. 1998, p. 6; Datcu, Dicţionarul, vol. I., ed. II, p. 146-147 (cu portret); Catrina, Constantin, Privitor în oglinda timpului [bibliografie], ediție îngrijită de dr. Gheorghe Deaconu, Râmnicu-Vâlcea, Fântâna lui Manole, 2008, 136 p.; Constantin Catrina – 80 de ani, coordonator dr. Ioan Lăcătușu, ediție îngrijită de Cornelia Catrina, Sfântu Gheorghe, Brașov, Eurocarpatica, Mecatrin, 2013; Constantinescu, Nicolae, Printre picături. Notițe estivale, în Cultura, nr. 26, 25 iul. 2013, p. 28.
Fişă întocmită de Elvira Oros şi Daniel Nazare.