BRUKNER, Wilhelm

BRUKNER, Wilhelm senior (născut 12 aug. 1835, com. Cincu, județul Brașov – mort 2 decembrie 1915, Sibiu), jurist. Provenea dintr-o familie de jurişti, tatăl său fiind asesor pentru Scaunele săseşti. A făcut studiile gimnaziale la Sighişoara, absolvindu-le în 1853. Urmează studii la Academia de Drept din Sibiu, continuate la Academia de Drept din Viena, în anii 1853-1857. După absolvirea acestora, a funcţionat în cadrul Procuraturii financiare (Finanzprokuratur) până în anul 1860. Mai apoi, s-a îndreptat spre avocatură, practicând-o mai întâi la Orăştie, iar apoi la Sibiu. În 1862 a fost ales ca reprezentant juridic al Universității Săseşti. O dată cu desfiinţarea funcţiei de procuror al bugetului, din cadrul Ministerului Finanţelor şi înlocuirea acestora cu procurori privaţi, a fost numit ca reprezentant juridic al vistieriei militare. În 1870 a fost ales deputat în Parlamentul Ungar din partea Universității Naţionale Săseşti, iar mai târziu ca reprezentant al comitatului său. Din 1875 a devenit preşedinte al Camerei avocaţilor din Sibiu şi a fost ales reprezentant al acestui oraş în Parlamentul de la Budapesta. Începând cu 1878, devine preşedinte al Comitetului Partidului Popular Săsesc din Sibiu, iar mai târziu preşedinte al Comitetului Central al Partidului Popular Săsesc din Transilvania. Ajunge şi preşedinte al Băncii de asigurări Transilvania, printre fondatorii căreia se numără, şi din 1884 a fost director al Societății de Credit din Sibiu. A avut un fiu ce a purtat acelaşi nume, care s-a născut la 6 ianuarie 1874 la Sibiu şi care, ca să poată prelua biroul tatălui, a studiat la Cluj şi Viena dreptul. Întors acasă în 1907, preia biroul de avocatură al tatălui. Începe cariera politică în „grupul verzilor”, dorind ca împreună cu alţi politicieni tineri să formeze o grupare de opoziţie împotriva regimului, în timp ce generaţia mai în vârstă a saşilor a fondat “grupul negrilor”, grupare în care activa şi tatăl său Brukner Wilhelm senior, sub conducerea lui Karl Wolff. În 1919 Wilhelm Brukner junior a primit postul de conducător al secţiunii juridice a unei instituţii de credit agricol din Sibiu. În 1935 după moartea directorului general a preluat cu alţi trei colegi conducerea instituţiei. Pe lângă această funcţie importantă a avut şi funcţii onorifice. În perioada interbelică a fost curatorul locţiitor şi mai târziu curatorul bisericii evanghelice din Sibiu. A redactat suplimentul cu numele Juristische Rundschau al revistei Siebenbürgische Deutsches Tageblatt. Dar ca pasiune a avut genealogia, compunând mai multe genealogii pentru prieteni şi cunoscuţi. Aceste genealogii se află la cei pentru care au fost făcute, dar altele au fost tipărite, cum este cea despre familia Brukenthal. A avut şi un frate Arnold. Istoria familiei lor este încă în manuscris. A luat poziţie împotriva naţional-socialiştilor. A fost un adept convins al sistemului democratic. În 1936 avocaţii români s-au împotrivit ca avocaţii evrei să fie angajaţi. Pentru această hotărâre, 96 au fost pentru şi 21 împotrivă dintre care şapte saşi, printre care şi Brukner Wilhelm junior. În revista Deutschtageszeitung din Brașov a apărut pe 6 februarie 1937 un articol în care au fost criticaţi pentru poziţia lor. Brukner Wilhelm a avut mai mulţi copii: Sepp, care a fost arestat şi a murit închis în 1945, fiica Eika a fost deportată în URSS la muncă forţată, fiul Horst, care a lucrat la Rafinăria Astra română, ca şi alţi specialişti germani a fost luat de trupele germane în retragere. Cu puţin timp înainte de a împlini 80 de ani, Brukner Wilhelm junior s-a retras din funcţiile onorifice şi s-a consacrat lucrărilor de genealogie. În arhiva bisericii din Sibiu este o cartotecă realizată de el, care este considerată o sursă a cercetării familiilor săseşti. În 1960 şi-a pierdut a doua soţie Berta, născută Kirchberger. Prima soţie Camilla, născută Lunaczek, a murit la 24 de ani. Brukner Wilhelm junior a murit pe 7 decembrie 1965. În evocarea acestei familii o contribuţie importantă are fiul lui Brukner Wilhelm junior cu acelaşi nume ca al tatălui şi bunicului său. Ultimul s-a născut la Sibiu în 1921 şi este doctor în filologie.

OperaDie Reformen Kaiser Josef II in Siebenbürgen, Sibiu, 1867 (aceasta a fost susţinută ca disertaţie inaugurală); Beleuchtung der dem hohen Abgeordnetenhause in Pest überreichten Denkschrift der angeblich zum Königsboden gehörigen Gemeinden der sogenannten Filialstühle Szelistye und Tolmatsch wegen Regelung ihrer Staatsrechtlichen Verhältnisse, Sibiu, 1869, 123 p.; Siebenrichter, în Siebenbürgisch-deutschen Tageblatt, Hermannstadt, 1877; Aus der vor der allgemeinen Wehrpflicht Vortrag, Siebenbürgisch-deutsches Tageblatt, Hermannstadt, 1895; Die politische Entwicklung von 1860-1871, in Hundert Jahre Sächsicsches Kämpfe, 237; Reiseerinerungen. Hermannstadt [Recenzii], în Siebenbürgisch deutsches Tagblatt, 5787, 1893 şi Korrespondenzblatt des Vereins für siebenbürgische Landeskirche, XVI, 1893, 29; Ediţia a doua întregită, apărută în 1896 a fost recenzată în Korrespondenzblatt des Vereins für Siebenbürgische Landeskirche, 7085, 1897; Die revindizierten Gebirge im Lotrugebiete, în Jahrbuch des Siebenbürgischen Karpathenvereins, Sibiu, XVII, 1897; Hermanstadt in Siebenbürgen. Mit 25 Illustrationen nach Original – Aufnahmen des Senator Gustav Theis, Leipzig, Kleinhardt und Biermann, [f.a.], 107 p.
Referinţe: Trausch, Schriftsteller, vol. I, p.198; vol. III, p. 562; Szinnyei, Magyar, vol. I, p.1357; Diaconovici, Enciclopedia, I, p. 593; Schuller, Schriftsteller, vol. IV, p. 62-63; Kalender des Siebenbürger Volksfreundes, für das gemeine Jahr, 1917, Sibiu, p. 192; Schuller, G.A., Wilhelm Brukner, în Sieb.Deutsche Tagebllatt, nr. 18693, 13 aug. 1935; Bruckner, Wilhelm, Treue zurGemeinschaft, auch in sich wandelnden Zeiten, în Siebenburgische Zeitung, 15 ian. 1999, p. 9 (cu portretul lui Brukner Wilhelm junior); Teutsch, Fr., Dr. Wilhelm Brukner, Hermannstadt, Tip. W. Krafft [f.a.], 7 p. cu portr.; Hienz, Lexikon, p. 289-292.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.