BRENNDÖRFER, Johann (născut 19 decembrie 1867, Brașov – mort 6 august 1924, Budapesta ?), filolog. Este fiul unei familii de ţărani, tatăl său fiind Johann Georg Brenndörfer (1839-1908), iar mama sa Anna Johanna, născută Tittes (1844-1920), fiica meşterul zidar Jakob Tittes din Brașov. După absolvirea claselor superioare de gimnaziu din Brașov în 1888, a încercat să rămână în cadrul acestuia ca învăţător. Conflictele dintre saşii din Cetatea Brașovului şi cei din cartierul mărginaş, Bartolomeu, de unde Johann Brenndörfer era originar, l-au împiedicat să-şi materializeze acest vis. Între 1888-1892 a studiat teologia şi filosofia (cu specializare în limbile latină şi greacă) la Universitatea din Jena, Budapesta, Berlin şi din nou Jena. Între 1892-1893 a fost profesor suplinitor la gimnaziul evanghelic din Brașov. În 1894 studiază încă un semestru limba franceză şi literatura la Universitatea din Paris. Între 1895-1899 a fost profesor suplinitor la şcoala reală evanghelică din Brașov. Aici a activat ca profesor de latină, germană şi greacă, iar începând cu 1902 va preda la gimnaziul superior Sf. Ştefan din Budapesta. După mulţi ani, când acesta a revenit de la Budapesta, în calitate de inspector şcolar la gimnaziul Honterus, aici i-au fost prezentate scuze. Preocupările sale de filologie s-au materializat într-un studiu despre influenţa românească asupra limbii saşilor transilvăneni. Studiul, intitulat Roman (Olah) elemek az Erdély szasz nyelvben, a fost tipărit de Societatea Franklin la Budapesta în 1902, având 92 de pagini. Studiul său aduce completări unei alte lucrări apărută cu această temă, scrisă cu câţiva ani înainte de Emil Grigorovitza. În argumentarea sa, Johann Brenndörfer, pentru a dovedi această influenţă, vine nu numai cu exemple din textele autorilor Haltrich, Wolff, Kästner, J. K. Schuller, Fr. W. Schuster, Thullner, ci şi cu exemplificări din limba vorbită curent de saşii braşoveni, din cartierul Bartolomeu. Brenndörfer a grupat exemplele pentru cuvintele împrumutate de saşi din limba română, în patru grupe: prima grupă cuprindea cuvintele cu răspândire generală, a doua cuprindea regionalismele, a treia numele geografice, iar a patra grupă enumera numele animalelor şi plantelor. În recenziile lor, Adolf Scullerus şi Gustav Kisch au făcut importante aprecieri cu privire la valoarea ştiinţifică a acestei lucrări, amendând unele etimologii forţate. A. Schullerus a subliniat eforturile lui Johann Brenndörfer de a surprinde mijloacele lingvistice care au făcut posibilă încorporarea expresiilor şi cuvintelor româneşti în dialectele saşilor transilvăneni. Acelaşi recenzent afirmă că lucrarea lui Johann Brenndörfer deschide un câmp de cercetare pentru investigaţii lingvistice ulterioare, ce ar trebui să clarifice alte aspecte neelucidate de autor. Demersul lui Johann Brenndörfer rămâne de actualitate şi pentru vremurile noastre.
Referinţe: Schuller, Horst, Sprachinterferenzen erforscht. Der Kronstädter Philologe Johann Brenndörfer, în Karpatenrundschau, nr. 24, 15 iun. 1984, p. 4-5
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.