BREDICEANU, Tiberiu, (născut 2 aprilie 1877, Lugoj – mort 19 decembrie 1968, București), compozitor şi folclorist. Este fiul mai mare al avocatului Coriolan Brediceanu. Studiile muzicale le-a început la Lugoj (1884-1891) şi le-a continuat la Kassa (1891-1892) în Cehoslovacia. O influenţă covârşitoare pentru destinul său artistic au avut anii petrecuţi la gimnaziul din Blaj (1892-1895), unde a studiat armonia şi compoziţia cu Iacob Mureşianu*, personalitate de prestigiu pentru cultura muzicală a Transilvaniei din acea vreme. Acesta a insuflat elevilor săi dragostea pentru cântările patriotice şi pentru melosul popular, i-a debarasat de prejudecata că activitatea de folclorist e o îndeletnicire minoră, puţin legată de artă şi ştiinţă. Astfel a ajuns Tiberiu Brediceanu la doar 14 ani, culegător de folclor, pasiune ce-l va însoţi întreaga viaţă. Primele încercări folcloristice, lipsite deocamdată de auxiliare moderne şi de o concepţie ştiinţifică, au fost publicate în revista maestrului său, Muza română (nr. 1 şi 8/1894). La sfârşitul clasei a VII-a, împreună cu colegii de clasă, a făcut o fotografie de grup pe care au scris deviza lansată în acelaşi an (1895) la primul congres al studenţilor români din toate provinciile istorice ce s-a ţinut la Iași: „Venin vom lua, în foc ne vom scălda – pentru idealul naţional”. Acest fapt a determinat autorităţile să-l elimine, împreună cu alţi 13 colegi, de la liceul din Blaj. Contactul cu mediul muzical al Blajului l-a determinat să se consacre cultivării muzicii româneşti, dar la îndemnurile familiei, urmează profesiunea de jurist a tatălui, studiind la Facultatea de Drept din Budapesta, Bratislava, Viena şi Roma, iar în 1902 a obţinut şi doctoratul la Universitatea din Cluj. La 1 ianuarie 1903 a fost numit secretar al Institutului de credit şi economii „Albina” din Sibiu, oraş unde între 1903-1906 s-a perfecţionat în compoziţie şi orchestraţie cu H. Kirchner. În 1905, în cadrul serbărilor Astrei, Tiberiu Brediceanu a fost desemnat să organizeze serata de inaugurare a Muzeului etnografic din Sibiu şi a prezentat cu succes prima sa lucrare scenică: Poemul muzical Transilvania, Banatul, Crişana şi Maramureşul în port, joc şi cântec. În 1929 acesta a fost completat cu melodii din celelalte ţinuturi, sub titlul România în port joc şi cântec. În 1908, când s-a comemorat la Sibiu un sfert de veac de la moartea lui C. Porumbescu, pe lângă opereta Crai nou, a fost prezentată, pentru prima dată lucrarea La şezătoare de Tiberiu Brediceanu. În 1910 din însărcinarea Academiei Române, a cules din 18 comune maramureşene 170 de melodii populare care au fost publicate abia în 1957. Lipsa unor culegeri masive de folclor, care ar fi permis concluzii ştiinţifice pertinente, a fost la originea corespondenţei polemice dintre Tiberiu Brediceanu şi Bela Bartók, alt mare folclorist al Transilvaniei din anii 1912-1916. În ciuda divergenţelor de păreri preţuirea era reciprocă, iar prin dialogul opiniilor a fost stimulată cercetarea ştiinţifică pe drumul adevărului. Concluziile ştiinţifice ale studiilor lui Tiberiu Brediceanu au fost publicate în studiul Histoire de la musique roumaine en Transylvanie. Creaţiei sale de început trebuie să-i evidenţiem şi limitele, să-i subliniem spiritul sămănătorist predominant, idilismul şi romantismul, limitarea la ritmurile de joc din Banat şi Transilvania ce au îngrădit creaţia sa într-un perimetru tradiţionalist. În septembrie 1911 Partenie Cosma îl însărcinează pe Tiberiu Brediceanu, secretar la Banca Albina din Brașov şi funcţionarul Eugen Vancu, cu organizarea filialei ce urma să se deschidă la New York; deoarece legislaţia statului New-York nu permitea acest lucru, banca Albina va înfiinţa un birou de bancă particular, condus de cei doi emisari ai ei sub numele „Brediceanu et Comp.” Ei sunt singurii corespondenţi ai Albinei din Sibiu. Cheltuielile mari şi agravarea crizei determină Centrala să-i recheme în ţară, nelăsându-le celor doi nici posibilitatea înfiinţării unei filiale la Cleveland, în condiţii mai avantajoase. În 1913 s-a stabilit la Brașov, în urma numirii sale director al sucursalei Băncii „Albina”, urmând la conducerea băncii Albina din Braşov după Nicolae Petru Petrescu (mai 1898 – 1 ianuarie 1903), și dr. N. Vecerdea (până în 1 ianuarie 1913), iar între 1913-1914 s-a perfecţionat în compoziţie şi instrumentaţie cu P. Richter*. Aici a activat în cadrul Societății pentru fond de teatru român, care a avut ca scop principal înfiinţarea unui Teatru Naţional Român stabil în Transilvania. Din partea acestei societăți a participat ca delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Realizarea Unirii cu ţara l-a făcut pe Tiberiu Brediceanu să părăsească temporar Brașovul ocupând, datorită competenţelor sale, diferite funcţii. A fost mai întâi director al artelor la Resortul cultelor şi instrucţiunii publice, apoi şef al Resortului ocrotirii sociale şi artelor din Consiliul Dirigent. În această calitate, a organizat şi condus personal primul turneu al Teatrului Naţional din București, ce a înlesnit cunoaşterea artei dramatice în ţară. A fost unul din principalii întemeietori ai celor trei instituţii de artă din Cluj: Teatrul Naţional (1 decembrie 1919), Conservatorul de muzică şi artă dramatică (28 martie 1920), Opera naţională (25 mai 1920). A revenit la Brașov, cu intenţia mărturisită de „a transforma Brașovul într-un Salzburg românesc” (Problema teatrului şi a muzicii la Brașov, Brașov, 1940), cu atât mai mult cu cât după 1918, activitatea cultural-artistică stagnase faţă de perioada anterioară. Capacitatea sa de a se orienta în probleme organizatorice şi administrative, pregătirea sa juridică i-au facilitat întemeierea conservatorului „Astra” din Brașov, care a reunit elita artistică a Brașovului. A fost preşedintele conservatorului braşovean între 1928-1947 şi director al aceleiaşi instituţii între 1934-1940. De altfel, prin plecarea lui Gh. Dima* şi P. Richter din oraş, Tiberiu Brediceanu a rămas personalitatea de frunte a vieţii culturale braşovene, organizând-o exemplar. S-a remarcat şi ca publicist, fiind autorul a numeroase cronici despre evenimentele artistice ale Brașovului, publicate îndeosebi în Gazeta de Transilvania. Prin toată activitatea sa organizatorică desfăşurată la Lugoj, Sibiu, Cluj şi în special la Brașov, unde şi-a petrecut 28 de ani din viaţă, a impus aceste centre provinciale în peisajul cultural interbelic. În perioada martie 1941 – decembrie 1944 a fost directorul Operei Române din București. În această perioadă a organizat primul turneu oficial al Operei Române la Brașov şi Sibiu. A fost membru fondator al Societății Compozitorilor Români din București, (1920), preşedinte al comisiei pentru culegerea şi publicarea cântecului popular românesc (1928), la Arhiva Fonogramică a Ministerului Artelor (1930). A scris studii, articole, eseuri în Muzica, Luceafărul (Sibiu), Armonia (Botoşani), Transilvania (Cluj), Drapelul (Lugoj), Gazeta de Transilvania, TR, Doina (Cluj), Cultura creştină din Blaj, Contemporanul etc. A susţinut prelegeri, conferinţe, concerte, lecţii, emisiuni de radio si televiziune, comunicări ştiinţifice în ţară şi străinătate, de exemplu la Praga (1928), Roma (1929). Pentru merite deosebite pe tărâm cultural, a primit numeroase premii şi distincţii: Premiul Societății de Folclor al Societății Compozitorilor Români în 1925, Premiul Naţional pentru Muzică în 1927, precum şi titlurile de maestru emerit al artei în 1956 şi Artist al Poporului în 1957. A fost membru corespondent al Societé francaise de musicologie Paris (1929) şi la Academia Română (1937-1948). La 26 mai 1937 a fost membru corespondent al Academiei Române, la secţiunea literară; este repus în drepturi la 3 iunie 1990. Centenarul nașterii sale a fost aniversare Unesco în 1977. A lăsat o bogată moştenire artistică: a adunat 2045 de melodii populare şi 214 cilindri de fonograf, pe care doar parţial le-a prelucrat şi publicat. Adevărată enciclopedie vie a personalităţilor contemporane cu el, i-a evocat pe unii dintre ei (Gh. Dima, Iacob Mureşianu ş.a.), fără a ajunge să-şi poată scrie memoriile. Cântecele ce ni le-a lăsat au fost pe gustul vremii în care a trăit, însă „creatorul Brediceanu a fost mereu învins de Brediceanu patriotul”. (G. Sbârcea). O stradă din Brașov îi poartă numele, iar Școala populară de arte și meserii din Brașov îi poartă numele din 2008.
Opera: Muzică de teatru: Poemul muzical etnografic: Transilvania, Banatul, Crişana şi Maramureşul în port, joc şi cântec, 1905, completat în 1912 şi amplificat în 1920 cu muzica tuturor zonelor ţării sub titlul România în joc, port şi cântec, film, Roma, 25 oct. 1929; La şezătoare, 1908, libret de Constantin Sandu-Aldea şi Ion Borcea, apărută la Leipzig, 1912, la Sibiu, Ed. Astra, 1912, la Craiova, Ed. Scrisul Românesc, 1940; Seara mare, scene lirice în trei acte, premieră, Cluj, 26 dec. 1924; Învierea, pantomimă în patru tablouri, de L. Blaga (ce îi era cumnat), după balada populară Voichiţa, 1936; La seceriş, 1946, premieră, Cluj; Lieduri şi arii din opere şi operete, ESPLA, 1957, (Doina Stăncuţei); Arii din opere româneşti, București, Ed. Muzicală, 1962, (Cântec haiducesc);
Muzica simfonică: Rândunica (1894), vals pentru orchestră de salon, Viena, 1898; Cadril pe teme populare româneşti, 1904; 12 dansuri româneşti, 1905; 4 dansuri româneşti, 1951;
Muzică de cameră: Viorele (1896), vals pentru pian, Sibiu, 1897; Aurora (1900), vals pentru pian, Sibiu, 1902; Jocuri (1902), pentru pian, în Luceafărul, Sibiu, Supliment, 1911; Quadrilul pe motive româneşti (1904), pentru pian, Sibiu, 1904; Doină şi joc pentru flaut şi pian (1908); Preludiul şi horă pentru pian în do diez minor (1902), în Luceafărul, Sibiu, Supliment, 1911; Preludiul şi Hora în fa diez minor (1906), pentru pian, în Luceafărul, Sb., Supliment, 1911; Preludiul şi Hora în re bemol major (1915) pentru pian; Hora în la bemol major (1921) pentru pian; Jocuri poporale româneşti pentru pian, Caietele I-VIII, Leipzig, 1928, ed. II, 1930, [pentru conţinutul caietelor vezi Cosma, Muzicieni, p. 200]; Suita I pentru vioară şi pian, 1951; Suita II pentru vioară şi pian, 1951; Suita pentru clarinet şi pian;
Muzica corală: S-a dus cucul, cor pentru voci egale, în Sâmbotin, Mihai, Cântece şcolare, Râmnicul Sărat, 1931; Reîntoarcerea secerătorilor, în Valeriu, Mihail, Repertoriul, Ploieşti, 1943;
Muzică vocală: Colinde culese şi întocmite pentru voce şi pian sau piano solo, Leipzig, 1924; Doine şi cântece poporale, pentru voce şi pian, Caietele I-X, Lepzig, 1927, ed. II, 1939, [pentru conţinut vezi Cosma, Muzicieni, p. 201-202]; Profesorul Iacob Mureşianu. Amintiri, în Cultura creştină, Blaj, 1937, XVII, p. 379-383; Muzica în Transilvania, extras din vol. Muzica românească de azi, publicată de P. Niţulescu, București, 1940, 15 p.; Problema teatrului şi a muzicei în Brașov. Comunicare…, Brașov, Astra, 1940, 20 p.; Muzica poporală din Banat, în Banatul. Contribuţii la cunoaşterea unei provincii, 1943; Şase doine şi cântece româneşti pentru cvartet vocal şi pian, București, ESPLA, 1953; Mioriţa, București, ESPLA, 1955; Culegeri de folclor – 170 Melodii populare româneşti din Maramureş (1910), București, ESPLA, 1957; Melodii populare româneşti din Banat, București, Ed. Muzicală, 1972, ed. îngrijită de C. Zamfir, selecţie de pe manuscrisul 810 – Melodii populare româneşti din Banat, 1921-1925; 1080 melodii populare româneşti, culese din toate regiunile ţării între 1891-1941, în 1990 lucrarea se afla încă în manuscris;
Muzicologie: Muzica şi compozitorii români ai Transilvaniei, Chişinău, Tipăritura Cartea Rom., 1926, extras după Gazeta de Transilvania, 1926 şi conferinţa din 14 mai 1926 de la Chişinău; Histoire de la musique roumaine en Transylvanie, extras din rev. La Transylvanie, 1938; Scrieri, București, Ed. Muzicală, 1976, [pentru conţinut vezi Cosma, Muzicieni, p. 202].
Referinţe: Articole lexicografice – EM, p. 223 (greşit anul naşterii); Cugetarea; Andreis, Josip, Muzicka Enciklopedija, vol. I, Zagreb, 1948; Blom, Eric, Grove’s Dictionary of Music and Musicians, London, Macmillan, 1954; Enciclopedia dello spettacolo, Casa Editrice la Mashere, 1954-1962; Thompson, Oscar, The International Cyclopedia of Music and Musicians, New York, 1958; Sartori, Claudio-Alberto Ricardo, Enciclopedia della musica, Milano, 1963, vol. I (A-C); Schäffer, Boguslav si colab., Leksykon Kompozytorów XX wieku, Kraków, 1963, vol. I; Cosma, Viorel, Compozitori şi muzicieni rom. Mic lexicon, București, Ed. Muzicală, 1965; Szabolczi Bence, Tóth, Aladár, Zenei Lexicon, Budapesta, 1965, vol. I; Brattin, Jack., Calendarul muzicii universale, București, Ed. Muzicală, 1966; Seeger, Horst, Musiklexicon, vol. I şi II, Lepzig, 1966; Gatti, Guido M. – Basso, Alberto, La Musica Dizionario, I (A-K), Torino, 1968; Cosma, Viorel, Muzicieni rom. Lexicon, București, Ed. Muzicală, 1970; Katona Szabó István, Az Új Élet Lexikona, în Új Élet, București, nr. 2, 1971; Riemann Musik-Lexikon, redactat de Karl Dahlhaus, A-K, Mainz, 1972; Baker’s Biographical Dictionary of Music, Sixth Editions, London, 1978; MDE, 1978, p. 1143; Sava, I., Vartolomei, L., Dicţ. de muzică, București, EŞE, 1979; Cosma, V., Brediceanu, T. în The New Grove Dictionary of Music and Musicians, London, Macmillan, 1980, vol. I; Seeger, Horst, Musiklexikon – Personen A-Z, Leipzig, 1981; Datcu, Dicţionarul, vol. II, p. 54; Smolka, Jaroslav, Malá Encyclopedie Hudby, Praga, Editio Supraphon, 1983; Sava, I. şi Rusu, P., Istoria, p. 339, 358, 385; Cosma, Muzicieni, p. 198-207 (cu o bogată bibliografie pe care şi noi am citat-o). Articole bio-bibliografice – De vorbă cu Tiberiu Brediceanu despre organizarea teatrului Conservatorului şi Operei din Cluj, în Gazeta de Transilvania, nr. 209, 8 oct. 1919; Tiberiu Brediceanu – cu prilejul împlinirii vârstei de 50 de ani, în Universul, București, 45, nr. 75, 1 apr. 1927; Tiberiu Brediceanu – La aniversarea a 50 de ani de la naştere, în Rampa, București, 12, nr. 2852, 3 apr. 1927; Filaret, Barbu, Tiberiu Brediceanu. Un jubileu, în Rev. corurilor şi fanfarelor române din Banat, Lugoj, I, nr. 1, 15 apr. 1927; Ivela, A.L., Dicţionar muzical ilustrat, București, 1927; V.B., Tiberiu Brediceanu, în Voinţa Banatului, Timişoara, 7, nr. 16-17, 24 apr. 1927; Poemul etnografic de Tiberiu Brediceanu, în Dimineaţa, București, V, 1929; Figuri bănăţene. Tiberiu Brediceanu, în Semenicul, Lugoj, 2, nr. 6, 1 iun. 1929; Miloia, I., Familia Brediceanu în Banat, în Analele Banatului, Timişoara, 3 dec. 1930; Adamescu, Dicţionarul, p. 1542; Brediceanu, Caius, Noi documente privitoare la familia Brediceanu, în Analele Banatului, 4, nr. 2-4, 1931; Beu, O., Muzica românească în Ardeal. Compozitorul Tiberiu Brediceanu, în Armonia, Botoşani, 9, nr. 1, 2, 3, 1932; Beu, Octavian, Muzica românească în Ardeal. Compozitorul Tiberiu Brediceanu, în Societatea de mâine, Cluj, 15 ian. 1932; Lazăr, N., La opera Română, premieră: „Seara cea mare” de Tiberiu Brediceanu, în Neamul Românesc, București, nr. 288, 30 dec. 1932; Előadások, mulatságok. Dicsöszentmártoni „Gloria” Dalkör, în Magyar Dal, Cluj, 13, nr. 6-7, 1934; Cornea-Ionescu, Alma, Tiberiu Brediceanu, în Luceafărul, Timişoara, 3, nr. 1-2, 1937; Cornea-Ionescu, Alma, Tiberiu Brediceanu, Sibiu, Astra, 1937, 15 p.; Ursu, N., Sărbătorirea maestrului Tiberiu Brediceanu, în Luceafărul, Timişoara, 3, nr. 3-4, 1937; Cornea-Ionescu, Alma, Tiberiu Brediceanu, în Luceafărul, Timişoara, nr. 1, 1939; Peteanu, A., Dr. Tiberiu Brediceanu, director al Operei Române, București, în Primăvara Banatului, Lugoj, 3, nr. 3, 1 mai 1941; Breazul, G., Pagini din muzica noastră. Tiberiu Brediceanu sărbătorind 80 de ani de viaţă, în Muzica, 7, nr. 5, 1957; Pricope, E., La a 80-a aniversare a lui Tiberiu Brediceanu, în Contemporanul, nr. 16 (550), 19 apr. 1957; Romulus, Nicolae I., Tiberiu Brediceanu, în Tribuna, Cluj, 1, nr. 16, 28 apr. 1957; Zamfir, C., Tiberiu Brediceanu octogenar, în Rev. Folc., 2, nr. 1-2, 1957; Sbârcea, George, Tiberiu Brediceanu. În slujba muzicii rom., Cluj, 1957; Rigler-Dinu, E., Recenzii, Tiberiu Brediceanu: 170 melodii populare româneşti din Maramureş, în Muzica, 8, nr. 6, 1958; Miron, L., Acasă la artistul poporului Tiberiu Brediceanu, în Magazin, București, 3 (1959), nr. 100, 5 sept. 1959; Cosma, Octavian Lazăr, Opera românească, vol. I-II, București, Ed. Muzicală, 1962; Buzilă, B., Interviul nostru cu Tiberiu Brediceanu, artist al poporului, în Magazin, București, 9, nr. 395, 1 mai 1965; Ciomac, Emanoil, Pagini de cronică muzicală 1915-1938, București, Ed. Muzicală a Uniunii Compozitorilor din R.S.R., 1967, p. 271-273, 354-356; Ciortea, T., La 90 de ani, în Astra, 2, nr. 4 (11), 1967; Constantinescu, Gr., Tiberiu Brediceanu, în Contemporanul, nr. 14 (1069), 7 apr. 1967; Cosma, V., Tiberiu Brediceanu la 90 de ani, în Inf. Buc., 14, nr. 4242, 1 apr. 1967; Ghircoiaşu, R., Tiberiu Brediceanu, în Tribuna, Cluj, 9, nr. 13 (530), 30 mart. 1967; Pandelescu, J.V., O vizită la patriarhul muzicii româneşti, în Astra, 2, nr. 4 (11), IV, 1967; Răsvan, Constantin, 90 de ani de la naşterea lui Tiberiu Brediceanu, în Amfiteatru, 2, nr. 16, IV, 1967; Tiberiu Brediceanu, în Familia, Oradea, 3, nr. 4 (20), IV, 1967; Sbârcea, G., Tiberiu Brediceanu în slujba muzicii româneşti, București, Ed. Muzicală 1967 (monografie); Sbârcea, G., Tiberiu Brediceanu la 90 de ani, în Muzica, 17, nr. 4, 1967; Vancea, Zeno, O creaţie cu profunde semnificaţii naţionale. Tiberiu Brediceanu la 90 de ani, în Rom Lib., 25, nr. 6985, 2 apr. 1967; Cosma, V., Tiberiu Brediceanu. O viaţă în slujba muzicii româneşti, în Inf. Buc., 16, nr. 4773, 20 dec. 1968; Funerariile artistului poporului Tiberiu Brediceanu, în Rom. lib., 26, nr. 7519, 22 dec. 1968; Răsvan, Constantin, Profiluri de mari folclorişti: Tiberiu Brediceanu, în Trib. Ialom., Slobozia, 17 nov. 1968; Cosma, A., Tiberiu Brediceanu, în Orizont, Timişoara, 20, nr. 2 (178), II, 1969; Popa, T., Tiberiu Brediceanu, în Familia, Oradea, 5, nr. 1, I, 1969; Cosma, V., Bartók şi începuturile culegerilor de folclor românesc. Pe marginea unor documente inedite, în SCIA, nr. 2, 1971; Demeter, E., Brediceanu – Abend, în Hermannstädter Zeitung, Sibiu, 3, nr. 133, 17 iul. 1970; Zamfir, Const., Tiberiu Brediceanu. 810 melodii populare româneşti din Banat în suplimentul Şezătoarea, în Familia, Oradea, nr. 6, 1970; Melodii populare româneşti de Tiberiu Brediceanu, în Contemporanul, nr. 45 (1356), 3 nov. 1972; Moisescu, T., RecenzieTiberiu Brediceanu, Melodii populare româneşti din Banat, în Muzica, 22, nr. 12 (241), XII, 1972; Pandelescu, J.V., Cartea de artă. Tezaurul folcloric bănăţean adunat de Tiberiu Brediceanu, în Contemporanul, nr. 48 (1359), 24 nov. 1972; Kiriac, D.G., Pagini de corespondenţă, (îngrijitor T. Moisescu), București, Ed. Muzicală, 1974; Catrina, C., Trepte ale teatrului liric românesc în Transilvania, în Cumidava, nr. 8, 1974/1975; Luchescu, Gh., Personalităţi în Lugojul cultural-artistic, Timişoara, 1975; Bălan, Theodor Prietenii mei muzicieni, 1976; Giurgiu, R., O precizare privind biografia lui Tiberiu Brediceanu, în Orizont, Timişoara, 27, nr. 33 (443), 19 aug. 1976; Ivănescu, D.(coordonator), Tiberiu Brediceanu, în Documente din arhivele ieşene, vol. II, București, Ed. Minerva, 1976; Borza, Enea, Tiberiu Brediceanu, 100 de ani de la naştere, în Familia, Oradea, 113, nr. 3 (139), III, 1977; Cosma, V., Tiberiu Brediceanu, în Calendar 1977; Cosma, V., Tiberiu Brediceanu (1877-1977). 100 de ani de la naşterea compozitorului şi folcloristului român, în Aniversări culturale 1977, București, Bibl. Centrală de Stat, 1977; Firca, Gh., Tiberiu Brediceanu: Scrieri, în Muzica, 27, nr. 1 (292), 1977; Giurgiu, Rodica, Tiberiu Brediceanu (1877-1977). 100 de ani de la naştere, în Orizont, Timişoara, 27, nr. 14 (476), 7 apr. 1977; László, F., Colaborarea lui Tiberiu Brediceanu cu Ion Bîrlea şi Bela Bartok la culegerea şi publicarea muzicii populare româneşti din Maramureş, în Muzica, 27, nr. 12 (303), 1977; Murgu, Doru, Ilustru slujitor al cântecului românesc Tiberiu Brediceanu – 100 de ani de la naştere, în Drap. Roşu, Timişoara, 34, nr. 10153, 17 sept. 1977; Sbârcea, G., Artist cetăţean, O sută de ani de la naşterea lui Tiberiu Brediceanu, în Rom. Lib., 35, nr. 10094, 8 apr. 1977; Sbârcea, G., Centenarul naşterii lui Tiberiu Brediceanu, în Muzica, 27, nr. 5 (296), 1977; Zamfir, C., Momente inedite ale colaborării lui G. Dima cu Tiberiu Brediceanu, în Muzica, 27, nr. 5 (296), 1977; Massoff, Ioan, Teatrul românesc, VII, București, Ed. Minerva, 1978; Turcuş, A şi Borugă, E., Din corespondenţa lui L. Blaga cu Tiberiu Brediceanu, în Orizont, Timişoara, 29, nr. 28, 13 iul. 1978; Zamfirescu, V., Teatrul Muzical Brașov la 25 de ani de activitate. Invitaţie la şezătoare, în Astra, Brașov, nr. 4 (113), 1 dec. 1978; Popescu, M., Repertoriul general al creaţiei muzicale româneşti, vol. 1, București, Ed. Muzicală, 1979; vol. 2, 1981; Turcuş, A. şi Borugă, E., O. Goga – Tiberiu Brediceanu, în Orizont, Timişoara, 30, nr. 8, 22 feb. 1979; T.A. şi Borugă. E., Emil Isac – Tiberiu Brediceanu, în Orizont, Timişoara, 30, nr. 13, 29 mart. 1979; T.A. şi Borugă. E., Epistolar. Adrian Maniu – Tiberiu Brediceanu, în Orizont, 30, nr. 24 (586), 14 iun. 1979; Zamfir, C., Documente inedite privind prietenia dintre G. Şorban şi Tiberiu Brediceanu, în Studii de muzicologie, vol. 14, București, Ed. Muzicală, 1979, p. 263-287; Ciomac, Emanoil, Numirea d–lui Tiberiu Brediceanu la Direcţia Operei Române, în Pagini de cronică muzicală 1939-1958, vol. 2, București, Ed. Muzicală, 1980, p. 68-70; László, F., Octavian Beu, exeget al muzicii lui B. Bartok, în Studii de muzicologie, vol. 15, București, Ed. Muzicală, 1980; Bellu, P., Portrete în lemn. Eugenia Brediceanu – Doamna leagănului, în Orizont, 32, nr. 16 (682), 23 apr. 1981; Naghiu, E. Iosif, Vitralii. O scrisoare a lui Tiberiu Brediceanu, în Cronica, Iași, 16, nr. 48, 27 nov. 1981; Munteanu, Doru şi Gherman, Mircea, L. Blaga, Tiberiu Brediceanu, Adrian Maniu, Corespondenţă inedită (I), în Astra, nr. 3, 1982; Munteanu, Doru şi Gherman, Mircea, L. Blaga – Tiberiu Brediceanu, Corespondenţă inedită (II), în Astra, Brașov, 17, nr. 4 (129), VI, 1982; Munteanu, Doru şi Gherman, Mircea, O. Goga – Tiberiu Brediceanu. O. Ghibu – S. Sandu-Aldea, Corespondenţă inedită (III), Astra, 17, nr. 5 (130), VII, 1982; Munteanu, Doru şi Gherman, Mircea, Tr. Vuia – Tiberiu Brediceanu, Corespondenţă inedită (IV), în Astra, nr. 6, 1982; Munteanu, Doru şi Gherman, Mircea, I. Agârbiceanu – Tiberiu Brediceanu – Aurel Mureşianu Corespondenţă inedită (V), în Astra, Brașov, 17, nr. 17 (132), IX, 1982; Munteanu, Doru şi Gherman, Mircea, Emil Isac – Tiberiu Brediceanu. Corespondenţă inedită (VI), în Astra, 17, nr. 9 (134), XI, 1982; Munteanu, Doru şi Gherman, Mircea, Z. Bârsan – Tiberiu Brediceanu, Corespondenţă inedită (VII), în Astra, nr. 10, 1982; Catrina, C., Slujitori ai muzicii româneşti, A.P. Bănuţ, Aca de Barbu, Augustin Bena, Tiberiu Brediceanu, Ana Voileanu-Nicoară, în Astra, 17, nr. 12 (147), XII, 1983; Sbârcea, G., Valoarea lui Tiberiu Brediceanu, în Întîlniri cu muzicieni ai secolului XX, București, Ed. Muzicală, 1984, p. 206-208; V. Goldiş. Corespondenţă cu Tiberiu Brediceanu. Prezentare de Aurel Turcuş şi Elena Borugă, în Orizont, 35, nr. 6, 10 feb. 1984, p. 14; Cosma, Octavian Lazăr, Hronicul muzicii româneşti 1898-1920, vol. VII, București, Ed. Muzicală, 1986, p. 356-366; [Brediceanu Tiberiu], în Scrisori către N. Iorga, vol. III, București, 1988, p. 357; Cosma, O.L., Hronicul muzicii româneşti, București, Ed. Muzicală, 1988, vol. 8, p. 230, 306, 310, 325, 325, 327-336, 340; Cosma, Viorel, Muzicieni din Rom. Lexicon bib-bibliografic vol. I (A-C), București, Ed. Muzicală, 1989; Bologa, Emil, Tiberiu Brediceanu, în Gazeta de Transilvania, nr. 170-171, 14-15 iul. 1990, p. 2; Ghibu, Octavian O., Corespondenţa dintre Tiberiu Brediceanu, Veturia şi Onisofor Ghibu, în Cumidava, 1990-1994, 15-19, p. 199-233; Sava, Iosif, Dinastia Bredicenilor, în Contemporanul, 1994, nr. 7, p. 14; nr. 8, p. 14; Cosma, Lazăr Octavian, Universul muzicii româneşti. Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din Rom. (1920-1995), București, 1995, vezi indice; Răsvan, Constantin, Profiluri de mari folclorişti: Tiberiu Brediceanu, în Gazeta de Transilvania, 29 mart. 1997, p. 4; Tiberiu Brediceanu – in memoriam, în Gazeta de Transilvania, 21 dec. 1998, p. 6; Șerban Ioan et alii, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003; Bunaciu, Lucia, Amintiri despre Tiberiu Brediceanu, în Gazeta de Transilvania, an 168, nr. 5096, 5 mai 2007, p. 2 și nr. 5102, 12 mai 2007, p. 2; Catrina, Constantin, Tiberiu Brediceanu – Icoane de la țară, în Gazeta de Transilvania, an 168, nr. 5076, 7 apr. 2007, p. 2; Pop, Claudia, Melosul popular – sursă de inspirație în creația lui Tiberiu Brediceanu, în Țara Bârsei, anul 6, nr. 6, 2007, p. 196-201; Rusu, Dorina N., Porumb, Marius, Mândruţ, Stelian, Membrii Academiei Române din Transilvania 1866-2016. Dicţionar, București, Cluj, EAR, Ed. Mega, s.a., p. 75-76.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.