BORBELY, Ștefan (născut 31 octombrie 1953, Făgăraș, județul Brașov), critic și istoric literar, eseist și traducător. A urmat școala generală și liceul în Făgăraș și Facultatea de filologie, secția română-engleză a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj Napoca, pe care o absolvă în 1976. Ca student, a fost membru în cenaclul „Echinox”. Între anii 1976-1981 a lucrat ca profesor de engleză la Școala generală numărul 8 din Târgu Mureș, apoi a fost corector la revista Igaz Szó, numită după decembrie 1989 Látó. În septembrie 1990 a obținut postul de asistent universitar la Facultatea de Litere Cluj, în cadrul Catedrei de literatură universală și comparată, unde a parcurs toate treptele universitare. A susținut doctoratul în filologie cu teza Relația eroic-antieroic ca paradigmă de cultură și civilizație în 1999. Între 1991-1994 a făcut parte din redacția revistei Echinox, iar între 1994-2000 a fost directorul revistei împreună cu Corin Braga. Alte colaborări în presă: redactor la revista Apostrof, referent editor la The Journal for Psychohistory din New York și la revista electronică din SUA, Norii. Publică și în Contemporanul, Interval, Familia, România literară, Observator cultural, Vatra. Este membru fondator al fundațiilor culturale ale revistelor „Echinox” și „Apostrof”. A fost bursier Fullbright în 1992 la Universitatea Indiana, Bloomington, SUA, a avut stagii de pregătire și specializare la New York, Institutul de psihoistorie și Universitatea Columbia (1997, 1999, 2001) și la Universitatea Carolinei de Nord, Chapel Hill (2001), a fost East European Scholar la Colegiul St. John, Oxford, Marea Britanie (1999), cercetător invitat la Institutul de studii avansate al Universității Jawaharlal Nehru New Delhi, India (2009), bursier multiplu al Colegiului Noua Europă (București). În octombrie 2019 s-a pensionat, urmând să conducă doctoratele în derulare. Afiliat la Asociația internațională a Psihoistoricilor, Asociației de literatură comparată din România, ASPRO (și membru fondator), Centrul European din Cracovia, Modern Language Association, SUA, American Historical Association, membru al Uniunii Scriitorilor din România (filiala Cluj), al Academiei Europae din august 2020.
Echinoxist ca formaţie, a debutat editorial în 1995, cu volumul de eseuri Grădina magistrului Thomas. A mai publicat: Xenograme (1997), Visul lupului de stepă (1999), De la Herakles la Eulenspiegel. Eroicul (2001), Opoziţii constructive (2002), Cercul de graţie (2003), Proza fantastică a lui Mircea Eliade. Complexul gnostic (2003), Mitologie generală I. (2004), Despre Thomas Mann şi alte eseuri (2005), Matei Călinescu. Monografie (2005), O carte pe săptămână (2007), Pornind de la Nietzsche… (2010), Existenţa diafană (2011), Homo Brucans şi alte eseuri (2011), Civilizaţii de sticlă. Utopie, distopie, urbanism (2013), Eseuri biblice (2015), Simetrii şi discrepanţe (2017), Redivivus. Eseuri (2020), Modus operandi (2021). A coordonat volumele Experienţa externă (2001), respectiv Ion Pop. Şapte decenii de melancolie şi literatură (2011). A colaborat la numeroase volume colective, printre care: Dicţionarul Scriitorilor Români (DSR, I-IV), Dicţionarul Esenţial al Scriitorilor Români (DESR), Dicţionar Analitic de Opere Literare Româneşti (I-IV), The Facts on File Companion to the World Novel. A fost distins cu premiul pentru debut al USR în 1995, premiul Salonului de carte Cluj, 1995 și Oradea, 2000, premiul ASPRO, premiul „Ion Negoițescu” al Fundației „Apostrof”, premiul USR Cluj, 2004 și 2005, premiul „Lucian Blaga” al Academiei Române, 2012.
Opera: Opere de autor – Grădina magistrului Thomas, București, EDP, 1995, 196 p.; Xenograme, Oradea, Cogito, 1997; Visul lupului de stepă, Cluj, Dacia, 1999, 252 p.; De la Herakles la Eulenspiegel. Eroicul,Cluj, Dacia, 2001, 376 p.; Opoziţii constructive, Cluj, Limes, 2002, 168 p. Cercul de graţie, Pitești, Paralela 45, 2003, 282 p.; Proza fantastică a lui Mircea Eliade. Complexul gnostic, Cluj, Biblioteca Apostrof, 2003, 224 p.; Mitologie generală, Cluj, Limes, 2004, 188 p.; Despre Thomas Mann şi alte eseuri, Cluj, Biblioteca Apostrof, 2005, 170 p.; Matei Călinescu: monografie, antologie, receptare critică, Brașov, Aula, 2005, 112 p.; O carte pe săptămână, București, Ideea europeană, 2007, 296 p.; Pornind de la Nietzsche…, Cluj, Limes, 2010, 224 p.; Existenţa diafană, București, Ideea europeană, 2011, 336 p.; Homo brucans şi alte eseuri, București, Ideea europeană, 2011, 286 p.; Civilizaţii de sticlă. Utopie, distopie, urbanism, Cluj, Limes, 2013, 264 p.; Eseuri biblice, București, Europress Group, 2015, 231 p.; Simetrii şi discrepanţe, Cluj, Limes, 2017, 261 p.; Redivivus. Eseuri, Cluj, Limes, 2020; Modus operandi, București, Ideea europeană, 2021; Traduceri – Rácz Győző, Rațiune și frumos. Studii și eseuri, prefață de profesor universitar dr. Achim Mihu, București, Kriterion, 1984, 283 p.; Fukuyama Francis, Sfârșitul istoriei, prima traducere românească împreună cu Rodica Mercea, în Apostrof, nr. 3-4, 1992; Tamás Gáspár Miklós, Idola tribus: esența morală a sentimentului național, în românește de Marius Tabacu, Ștefan Borbély, Cluj, Dacia, 2001, 304 p.;
Editor și coordonator – Fîntîneru, Constantin, Inerior, ediție îngrijită și prefațată de Ștefan Borbély, Cluj, Dacia, 1981, 144 p.; Pop, Augustin, Telejurnalul de la Cluj, Pitești, Paralela 45, 2000; Experiența externă, Iași, Institutul European, 2001, 304 p.; Cahiers de l’Echinox. Littérature et totalitarisme, Cluj, Dacia, 2004, 348 p.; Ion Pop – șapte decenii de melancolie și literature, Cluj, Eikon, 2011, 287 p.;
Prezent înantologii și volume colective – Liviu Rebreanu după un veac, 1985; Portret de grup cu Ioana Em. Petrescu, 1991; Competiția continuă. Generația ’80 în texte teoretice, Pitești, Ed. Vlasie, 1994, ediția a II-a, Paralela 45, 1999; Revenirea în Europa. Idei și controverse românești, 1996.
Referințe: Cârstean, Svetlana, „O cultură care are nevoie de oameni singuratici este o cultură puternică„, în Observator cultural, an 2, nr. 137, 8 oct. 2002 și nr. 138, 15 oct. 2002, p. 18;Marino, Adrian, Controversă Mircea Eliade, în Observator cultural, nr. 207, 10 febr. 2004, p. 10; Ștef, Traian, Solilocviul lui Odiseu. Cărțile prietenilor, în Familia, 2, febr. 2004, p. 13;Terian, Andrei, Șperaclul hermeneutic, în Adevărul Literar și Artistic, nr. 717, 18 mai 2004, p. 11; Aura Christi în dialog cu Ștefan Borbely: „Am crescut sub un nor de porumbei…„, în Contemporanul, nr. 12 (2008), p. 23; Mincu, Marin, Critica postdecembristă. Recursul la metodă, în Cuvântul, nr. 8-9, (2008), p. 26; Grecu, Ioan, Funariu, Ioan, Baki Nicoară, Lucia, Personalități din Țara Făgărașului (1800 – prezent), Făgăraș, Mesagerul de Făgăraș, 2009, p. 25-26; Cernat, Paul, Umbrele civilizațiilor transparente, în Observator cultural, nr. 454, 27 febr. 2014, p. 9; Hedeș, Andreea, Multifațetat, în Rom. lit., anul 51, nr. 38-39, 18 sept. 2020, p. 7;Moț, Mircea, Redivivus, în Apostrof, nr. 8, 2020, p. 27; Moț, Mircea, Spre un umanism mereu mai plin, în Observator cultural, anul 21, nr. 1059, 22 apr. 2021, p. 8.
Fișă întocmită de Ruxandra Moașa Nazare.