BOGDAN, Ştefan I. (născut 15 aprilie 1877/1878?, Brașov – mort 1954), chimist, fizician. După studiile liceale din oraşul natal, a făcut studii superioare în farmacie la București. Licenţiat în farmacie în 1897, şi-a continuat studiile la universităţile din Zürich, Berlin şi Geneva obţinând doctoratul în chimie şi fizică la Geneva. Aici a lucrat sub conducerea profesorului Phillipe A. Guye, cu care a şi colaborat şi publicat lucrări. Tot aici şi-a luat şi diploma de chimist, precum şi titlul de doctor în ştiinţe fizice. Timp de doi ani (1902-1904) a ţinut la Universitatea din Geneva cursuri ca privat-docent, ce au fost urmate de mai mulţi studenţi. A lucrat în laboratorul de chimie tehnică din Geneva şi în laboratorul profesorului Schüller de la Şcoala Politehnică din Zürich. A întreprins în scop ştiinţific mai multe călătorii în Rusia, Germania, Elveţia, vizitând laboratoare, fabrici, mine, pulberării. Lucrările sale au fost bine primite în lumea ştiinţifică. Despre el, profesorul de la Geneva amintit mai sus, spunea: „‘Are o cultură ştiinţifică întinsă. În străinătate face cinste ţării sale”‘. Din Elveţia se reîntoarce în ţară cu idei ale democraţiei micii republici confederative. A militat pentru ideea cooperativelor prin Neamul Românesc al lui N. Iorga. A făcut parte din Liga culturală, căreia i-a fost vicepreşedinte şi secretar. A condus la București, împreună cu doctorul I. Botescu, Societatea cooperativă Lăptăria București şi a fost administrator delegat al marii societăţi pentru fabricarea de materiale de construcţii Cărămida. A fost un om practic, dar şi un iubitor de artă şi literatură, având o colecţie de peste 60 de tablouri. A fost profesor la București la Şcoala de Poduri şi Şosele. În 1924 a fost numit conferenţiar de chimie organică şi chimie fizică, iar între 1934-1941 a funcţionat ca profesor de fizică aplicată în ştiinţele farmaceutice. Lucrările sale au apărut în presa farmaceutică şi medicală din ţară şi străinătate, în domeniul chimiei fizice, chimiei analitice şi biochimiei. A desfăşurat şi activitate politică în rândurile PNŢ, fiind ales senator de Ilfov şi deputat de Ciuc în legislaturile 27 februarie 1922-27 martie 1926 şi 17 iunie 1927-10 noiembrie 1928, precum şi deputat de Trei Scaune în legislaturile 15 iunie 1931-10 iunie 1932 şi 1 februarie 1934-20 noiembrie 1937.
Opera: Scrieri proprii – Analiza cantitativă a opiului românesc, în Revista de farmacie, București, 1900; Despre extractul Filix Mas, contribuţiuni la dozagiul acidului filicic, în Buletinul Asociaţiei Farmaciştilor, București, 1900, 19 p.; Applications des méthodes physico-chimiques à l’analyse des liquides phsiologiques, București, f. e., 1902, 68 p. [prezentată la Facultatea de Ştiinţe a Universității din Geneva pentru obţinerea gradului de doctor în ştiinţe fizice]; La cryoscopie de la sueur de l’homme, în Journal de Physiologie et de Pathologie générale, Paris, 1903; Emploi du bioxyde de plomb dans l’analyse, în Bulletin de la societé des chimistes de Paris, 1903, 3 p.; L’importance des méthodes physico-chimiques pour les sciences medicales, Geneva, 1903, 17 p. [lucrarea a fost publicată în calitate de privat-docent la Universitatea din Geneva]; Methodes rapides pour l’analyse physico-chimique des liquides physiologiques(în colaborare cu Guye, Phillipe A.), în Archives des sciences physiques et naturales, Geneva, 1903; Ponderea atomică a azotului (în colaborare cu Guye, Phillipe A.), în Congresul asociaţiei pentru înaintarea ştiinţelor, București, 1903; La vîscosité comme moyen de controle de lait, în Buletinul asociaţiei farmaciştilor, București, 1904; Poids atomique de l’azote: Analyse par pesée du protoxyde d’azote (în colaborare cu Guye, Phillipe A.), în Comptes rendus de l’Academie des sciences, Paris, 1904, 8 p.; Despre vâscozitatea laptelui, în Buletinul de chimie şi farmacie, t. VII, București, 1905, 5 p.; Despre opiul românesc, idem, p. 50; Determination de poids atomique de l’azote(în colaborare cu Guye, Phillipe A.) în Journal de chimie physique, 1905; Détermination du poids atomique de l’azote par l’annalyse en volume du protoxyde d ‘azote(în colaborare cu Jaquerod, A.), în Journal de chimie physique, 1905; Préparation du protoxyde d’azote pur, în Bulletin de chimie, 1905; Sur l’emploi de la méthode viscosimetrique pour le contrôle du lait, în Annales de chimie annalytique, Paris, 1905; Chloroformul din chloral, în Rev. de farmacie, nr. 12, București, 1906; Gaze nouă în liquidele din organism, în Rev. de farmacie, nr. 12, București, 1906; Despre opiul românesc, extras din Bul. de chimie şi farmacie, 1906, nr. 3, București, Minerva, 1907, 4 p.; Despre determinarea siliciului în siliciuri metalice S.I. [1909], 7 p., București, 1909; L’importance des méthodes phsysico-chimiques pour les sciences medicales, Comunic. la Congresul Asoc. de Ştiinţe, București, Tip. Minerva, 1913, 17 p.; Noua Constituţiune. Discurs…, București, 1923, 47 p.; Organizarea bisericii ortodoxe române. Discurs…la 31 mart. 1925, București, 1925, 27 p.; Regimul general al cultelor, Discurs…, București, 1929, 26 p.; Reforma învăţământului farmaceutic. Discurs…, București, 1932, 42 p.; Die Molekülstruktur des Nitromethans, (în colaborare cu D. Ştefănescu), în Bull. Soc. Roum. Phys., vol. 42, nr. 78, 1941, 16 p. (extras); Spectre infra-rouge et structure moléculaire du β-caroténe, extras din Bull. De St. Farm. din Rom., an 6, nr. 3-4, 1941, 1941, XIV p. (extras), (în colab.).
Referinţe: Fig. contemp. din România, p. 338-339; Predescu, Enciclopedia, p. 111; Documente literare, I. Studii şi documente, București, Minerva, 1971, p. 271-278, (bibliografie p. 271-272); Gabriel Ștrempel, Bibliografia Românească Modernă (1831-1918), vol. I, p. 394; Izsák, Samuel Farmacişti români din Transilvania şi Banat (studiu preliminar), în AMN, 1982, p. 463-473); Moisil, Români, p. 31.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.