BOGDAN, Nicolae (născut 10 martie 1867, comuna Hăghig, județul Covasna – mort 1952, București), pedagog şi publicist. Provenit dintr-o familie de ţărani, a urmat liceul la Brașov, absolvindu-l în anul 1887 şi Facultatea de Litere de la Cluj, specializându-se în limbile latină şi maghiară. După terminarea acesteia, în toamna lui 1891, a plecat la Viena, unde a servit ca voluntar în armata imperială timp de un an. În toamna anului următor s-a reîntors la Brașov, unde Valeriu Branişte devenise profesor calificat de limba maghiară. În această situaţie, şi-a început activitatea didactică ca învăţător la clasa I-a primară. Devenind vacant postul de profesor de limbă maghiară de la Şcoala Comercială prin încetarea titularului Artemie Feneşianu, Nicolae Bogdan îl va înlocui, rămânând la această şcoală până în 1916. A devenit şi secretar, iar mai apoi director al Despărţământului local al Astrei, ocupându-se în această calitate de organizarea bibliotecilor populare la sate atât în județul Brașov, cât şi în județul Trei Scaune. Astfel, a organizat o Bibliotecă Poporală ambulantă care, o dată la trei ani, se muta în altă comună. A alipit şi județul Trei Scaune la Despărţământul Astra Brașov. Ca membru al Sinodului arhidiecezal, a făcut parte din Corporaţiile bisericeşti, iar ca membru ales al Congregaţiunii juețului Brașov, a apărat drepturile românilor. S-a implicat în viaţa politică, îndeplinind funcţia de secretar al Partidului Naţional, organizaţia Brașov. La moartea lui Aurel Mureşianu, devine membru în Comitetul de administrare şi redactare al Gazetei de Transilvania, fiind totodată redactor şi la săptămânalul braşovean Dreptatea. Membru al diferitelor societăţi şi reuniuni culturale, a ţinut numeroase conferinţe din care cele mai importante: Naţionalismul lui Mihai Eminescu şi Comediile lui I.L. Caragiale; cele de o amploare mai mare au fost pierdute în timpul refugiului. Se impune şi pe planul instrucţiei şcolare, întocmind mai multe manuale de gramatică pentru limbile română şi maghiară. În timpul primului război mondial, o dată cu retragerea armatelor române în Moldova, Nicolae Bogdan, împreună cu colegii săi Lacea şi Blaga, se retrage şi el, ajungând în Rusia şi Finlanda de unde trece în Suedia. Aici, cei trei vor face parte din comitetul de propagandă, organizat de ministrul Derussi, fiind însărcinaţi să alcătuiască revista presei maghiare şi germane pentru a putea fi contracarată propaganda bine pusă la punct a puterilor germane. După mai multe peripeţii, când, în urma unui denunţ, este reţinut de englezi în portul norvegian Bergen, pleacă în Franţa la invitaţia ministrului de externe Pichon. Aici, a lucrat în secţia de presă a Ministerului de război francez, furnizând periodicului La Roumanie şi altor broşuri de propagandă, material privitor la situaţia românilor din Ungaria. La Paris, intră în Comitetul Naţional Român, condus de Tache Ionescu, alături de Vasile Lucaci, O. Goga, Simion Mândrescu, Traian Vuia şi alţii. Ia parte la organizarea detaşamentelor de voluntari ardeleni recrutaţi din taberele de prizonieri din Franţa. Tot la Paris, publică studiul Les roumains de Transilvanie, sub redacţia lui Traian Vuia. În 1919 îi este încredinţată conducerea liceului românesc din Cluj, (astăzi Liceul „G. Coşbuc”), funcţie pe care o va exercita până în 1932. Dornic de cunoaştere, a călătorit foarte mult în Europa în timpul vacanţelor. Rezultatul unora din aceste călătorii a fost studiul Călătoria în Italia, publicat în revista săptămânală Dreptatea, apărută între 1905-1906.
Opera: Conferinţe pedagogige ale corpului profesoral: 1894-1900, Seria 1-2, Brașov, 1897, 1900; Gramatica limbei române pentru clasa I, II, gimnasială, reală şi civilă, Brașov, Tip. Ciurcu, 1899, 179 p.; Idem, ediţia a II-a, Brassó, 1908, 208 p.; ediţia a III-a, Brașov, 1914, 208 p.; Manualul de limba maghiară pentru clasa I gimn. [asială], reală şi civilă [partea I], Brașov, 1900 ?; Idem, ediţia a II-a, Brașov, 1909, 96 p.; Manual de limba maghiară pentru clasa a II-a gimn. [asială], reală şi civilă, Brassó, 1901, 96 p.; idem, ediţia a II-a, Brassó, 1911, 119 p.; Idem, Clasa a III-a, gimn. [asială], reală şi civilă [Partea a III-a], Brassó, 1902, 128 p.; Idem, Clasa a IV-a, gimn. [asială], reală şi civilă, 1902, 176 p.; Anuarul liceului de fete „Regina Maria” pe anul şcolar 1928-1929, Cluj, Tip. Ardealului, 1930, 95 p.; Anuarul liceului de fete „Regina Maria” din Cluj pe anul 1927-1928, Cluj, 1929, 90 p.
Referinţe: Nicolae Bogdan, Autobiografie, în Anuarul liceului ortodox român „Andrei Şaguna” din Brașov, an jubiliar, 1924-1925, p. 51-52; An. Lic. ort. Rom. 1900-1925, Cu ocazia jubileului de 75 de ani, Brașov, 1925, p. 101- 103; Bologa, Valeriu L., Cel dintâi director al liceului: Nicolae Bogdan (manuscris 3009 aflat la Colecţii Speciale, Biblioteca Județeană Brașov); Nicoară, Ion, Aspecte privind contribuţia braşovenilor la lupta pentru desăvârşirea unităţii naţionale a poporului român(1918), în SAI, XI, București, 1968, p. 197-200; Ilie Moruș, Cărturari Brașoveni (Sec. XV-XX). Ghid biobibliografic, Brașov, 1972, p. 47-48; Gabriel Ștrempel, Bibliografia Românească Modernă (1831-1918), I, p. 392; Rusu, M. N., Dicţionarul scriitorilor braşoveni, II, în Brașovul Literar și Artistic, nr. 2, 1980, p. 56; Bologa, Valeriu L., Nicolae Bogdan (1867-1852), în vol. Rememorări sentimentale,București, EDP, 1995, p. 25-28 [publicat prima dată în Revista şcolară a Lic. „G. Coşbuc” din Cluj, an I, nr. 1, 1969, p. 8-11] .
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.