BOCU, Angela (născută 1 noiembrie 1943, Brașov), artist plastic. A absolvit Institutul de Arte Plastice „I. Andreescu” din Cluj în 1968 şi Secția de Muzeologie a Institutului „N. Grigorescu” din București în 1982. Din 1970 a participat la peste 200 de expoziții de grup, omagiale, județene, bienale și republicane în țară (București, Brașov, Constanța, Galați, Cluj, Râmnicu Vâlcea, Târgu Mureș, Alba Iulia, Mangalia, Eforie Sud, Sfântu Gheorghe – Covasna, Mamaia, Cernavodă, Tulcea, Târgu Jiu, Târgoviște etc.). A participat la expoziții internaționale în Franța (Tours), Grecia (Atena), Japonia (Yokohama), Ungaria (Budapesta), Austria (Viena), Germania (Ulm, Regensburg), Bulgaria (Silistra, Russe, Veliko Tarnovo). A luat parte la tabere de creație: „Hamangia” – 1997, Grafică și desen – Bujoreni, Râmnicu Vâlcea – 2003, „Arta creștină” – Mănăstirea Dervent – 2006, „Pictură și sculptură” – Nadeș Târgu Mureș – 2012, Kusadasi – Turcia – 2014. Expoziții personale la Brașov (1978, 1984, 1986, 1990, 2005) la Galeriile de Artă „Victoria”, Sfântu Gheorghe (1985), Constanța (1993, 2006, 2007). La Brașov a participat la numeroase expoziţii colective, în primul rând ale profesorilor de desen din Brașov, în 1977, 1981, 1982, 1983, 1984, precum şi la expoziţia colectivă „Imagini documentare”, deschisă la Galeriile de artă „Victoria” în 1985. A participat şi la numeroase expoziţii tematice, judeţene şi interjudeţene, în 1975, 1983, 1984, 1985 şi 1986 la Brașov, în 1983 la Târgu Mureş. Lucrările se află în diferite colecţii publice (muzeele de artă din Brașov, Constanța, Galați, Tulcea) și particulare din România, Franța, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Canada ș.a. Referindu-se la lucrările sale, criticul de artă Anca Pop considera că simbolurile sunt frecvente în arta sa şi „fiecare obiect poate fi un pretext, reflexul rece al unei sticle în plin soare, umbra caldă a unei boabe de fasole aruncată pe drapajul unui şervet, un spic de grâu sau câteva vase devin pretexte cromatice”. Scriind despre Angela Bocu, Sipos Andras apreciază că natura statică din tablourile sale are „o specificitate, stilul ei poate fi comparat cu altele, dar niciodată confundat. Arta sa este atrasă în primul rând de motivele lumii reale, reprezentând clipa lirică care dă compoziţiei o frumuseţe disciplinată, liniile sale subţiri de culori despart suprafaţa tabloului şi lumea lui interioară, oferind o armonie perfectă. Nuanţele culorilor dau tablourilor ei o tentă poetică, care nu arată doar tema (acestora), ci în acelaşi timp scoate din ea simboluri, metafore şi trăiri intelectuale, ivindu-se din când în când chiar şi grotescul, mărind astfel efectul şi intensitatea tablourilor”.
Referinţe: Sipos András, Viktória-terem; Angela Bocu és Bartha Árpád, în Brassoi Lapok, nr. 25, 22 iun. 1984, p. 3; Brumaru, A.I., Revelaţia unei strădanii discrete, în Contemporanul, 28 nov. 1986, p. 12-13; Vasiu, Dinu, Realul ca reflex în oglindă, în Drum Nou, 27 iul. 1986, p. 2; Vasiu, Ion, Un prag al revistei: Cronica plastică, în Gazeta de Transilvania, 9, 10 iun. 1990, p. 2; Romanian Contemporary Art Exhibition,Yokohama,1998; Arta în drum spre muzeu, Râmnicu Vâlcea, 1999; Deleanu, Geta, Întâlniri esențiale cu plasticieni contemporani, 1999; Enciclopedia personalităților culturale contemporane Who is who, ediția princeps 2002; „IANUS” – Tradiție și memorie culturală, în rev. HAR, București, 2003; Artiști plastici contemporani, Constanța, 2004; Cruceru, Florica, Artiști plastici dobrogeni și mai mult decât atât, 2005; Ioanid, Cristina, „Prin pictură mi-am creat o lume a mea, în care-mi place să trăiesc” [interviu], în Gazeta de Transilvania, an 161, nr. 4523, 14 iun. 2005, p. 5; Cruceru, Florica, Artele la malul mării, 2006; Arta sub comunism- Arta oficială a regimului comunist îin colecția Muzeului de Artă Brașov (1945-1989), 2011, p. 41.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.