BLÜCHER, Gebhard (născut 15 ianuarie 1934, Brașov – mort 5 octombrie 1968, Brașov), chimist, cercetător ştiinţific. S-a născut în oraşul de sub Tâmpa, într-o familie de pălărieri originară din Germania, care, după ce a stat o perioadă în Ţara Românească, s-a stabilit la Bv. Blücher Gebhard şi-a făcut studiile primare, gimnaziale şi liceale în oraşul natal. Încă din tinereţe a manifestat un viu interes pentru matematică, muzică, astronomie, literatură, istorie şi genealogie. Era însă înclinat şi spre preocupări practice, sport şi drumeţie. Urmează cursurile Facultății de Chimie a Universității Victor Babeş din Cluj, pe care a absolvit-o în 1958, profesând mai întâi ca inginer chimist la Fabrica de zahăr Bod, apoi la Întreprinderea de Instalaţii București şi la Spitalul de boli transmisibile din Brașov. De la 1 decembrie 1962 a lucrat la laboratorul de izotopi radioactivi nou înfiinţat de pe lângă Spitalul de adulţi numărul 1 din Brașov, alături de T. Wittstock. Dedicându-se cu pasiune acestui domeniu face o serie de cercetări, concretizate în lucrări de medicină nucleară, publicate, în colaborare, în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate. Pasionat de filigranologie (ştiinţă care studiază mărcile de fabrică ale hârtiei vechi), s-a dedicat şi acestei ştiinţe, obţinând realizări remarcabile. Pe plan mondial, în ştiinţa filigranologică se obţinuseră rezultate deosebite prin folosirea metodei betagrafice, aplicate mai întâi în URSS (1960). Cercetătorul bucureştean Demény Lajos a prezentat cercetătorilor români noua metodă Erastov, elaborată la Sankt Petersburg (fost Leningrad). Cunoscută doar în principiu, metoda avea să fie experimentată în România la Brașov de către un colectiv de cercetători din care, alături de Blücher Gebhard, făceau parte şi Arnold Huttmann* şi Gernot Nussbächer*, sprijiniţi de directorul Laboratorului de izotopi Gödri János şi directorul Arhivelor Statului, Tiberiu Coliban. Rezultatul primelor lor cercetări, începute în iulie 1966, au fost comunicate în cadrul Societății de Ştiinţe Istorice din Brașov la 2 noeimbrie acelaşi an. România se număra astfel printre primele patru ţări din lume în care a fost aplicată betagrafia filigranelor, după ce, în acelaşi an, metoda mai fusese pusă în practică în Finlanda şi Anglia. Blücher Gebhard a experimentat şi a utilizat cu rezultate excelente reproducerea filigranelor cu calciu radioactiv (Ca45) lichid, înglobat într-o pernă de gelatină. Prin această nouă metodă s-au înlăturat dezavantajele reproducerii fotografice, la care, în afara filigranelor, se reproducea şi scrisul. Blücher Gebhard a avut originala idee de a introduce sursa radioactivă într-o masă gelatinoasă, care se mula pe hârtia supusă cercetării fără a o ataca. La 19 mai 1967, în aula Bibliotecii Centrale Universitare din București, Blücher Gebhard a prezentat primele rezultate ale datării prin noua metodă a unor vechi tipărituri româneşti păstrate fragmentar. Cercetătorul braşovean a desfăşurat o muncă imensă, parcurgând din vara lui 1967, alături de colaboratorul său Gernot Nussbächer, peste cinci mii de documente şi cărţi din biblioteci şi arhive (Brașov, București, Cluj, Sibiu, Târgu-Mureş, Sighişoara, Alba Iulia şi Budapesta). Cei doi cercetători au beneficiat de sprijinul profesorului universitar doctor Sigismund Jakó, care avea la rându-i preocupări în domeniul istoriei hârtiei şi al filigranelor. Cercetările lui Blücher Gebhard s-au concretizat într-un repertoriu al filigranelor morii de hârtie din Brașov din secolul al XVI-lea (1546-1600). El cuprinde 165 de variante a 8 tipuri de filigrane, iar iniţiativasa a fost prima de acest fel din ţara noastră şi cea mai importantă pentru istoria culturii româneşti din secolul al XVI-lea (Gernot Nussbächer). De asemenea, Blücher Gebhard a datat 12 din cele 40 de tipărituri din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, păstrate până astăzi. În februarie 1968 a elaborat, pentru prima dată pe plan mondial, un model matematic asupra “vieţii” unei variante de filigran, punând bazele teoretice ale datării cu ajutorul filigranelor. Pe lângă filigrane a cercetat şi caracteristicile întregii coli de hârtie: formatul colii, amplasarea filigranului, descrierea vergăturilor, numărul şi distanţa căluşilor. Începuse şi alcătuirea repertoriilor filigranelor morilor de hârtie din Cluj (1562-1601) şi Sibiu (1574-1599). Prin concepţia şi realizarea lor, aceste repertorii (la care se adaugă cel braşovean) depăşesc toate repertoriile elaborate înainte de introducerea betagrafiei, chiar şi pe plan internaţional (Gernot Nussbächer). Cu ajutorul lor a datat cu exactitate numeroase tipărituri româneşti din secolul al XVI-lea, păstrate fragmentar. A identificat câteva ediţii necunoscute ale unor tipărituri editate de J. Honterus*. Rezultatele cercetărilor sale filigranologice au fost publicate în ziarul Neuer Weg, precum şi în revista Magazin Istoric, RB şi Forschungen zur Folks- und Landeskunde, articolele din Neuer Weg au apărut şi în în revistele vest-germane I.P.H. – Information (Hannover, 1967) şi Börsenblatt für den Deutschen Buchhandel (Frankfurt am Main, 1969). Blücher Gebhard a încercat să stabilească legităţi în filigranologie, iar prin modelul său matematic s-a putut argumenta, pentru prima dată pe plan mondial, posibilităţile, dar şi limitele datării de filigrane. Tot el a elaborat şi o nouă metodă pentru stabilirea tirajelor tipăriturilor cu ajutorul filigranelor şi recurgând tot la această metodă a calculat producţia de carte, ajungând să emită ipoteze cu privire la tipăriturile pierdute. S-a preocupat deopotrivă de tipăriturile în limba română şi slavonă, fiind un pasionat cercetător al activităţii diaconului Coresi*, ce folosise în tipăriturile sale hârtia primei mori de hârtie din sud-estul Europei, cea din Brașov. Blücher Gebhard a dovedit că ediţii ale unor cărţi braşovene, mai ales manuale, au folosit pagini din ediţii mai vechi, unele din ele rămase necunoscute pentru autorii repertoriilor anterioare. Meritele sale ştiinţifice au fost apreciate pe plan mondial, Blücher Gebhard fiind ales la 13 iunie 1968 membru al “Asociaţiei Internaţionale a Istoricilor Hârtiei” (I.P.H. – International Association of Paper Historians). Din păcate nu a mai apucat să participe la Congresul Internaţional al Hârtiei de la Amalfi (Italia, 1969), stingându-se din viaţă pe neaşteptate în urma contactării unei gripe, ce i-a fost fatală în condiţiile unui regim de muncă extenuant. O parte din articolele sale au fost publicate postum, în reviste din ţară şi din străinătate (între acestea Papiergeschichte din Mainz şi Magyar könyvszemle din Budapesta). Televiziunea Română i-a dedicat un film documentar la 8 februarie 1974. Cercetătorul braşovean P. Binder* deplângea moartea prematură a acestuia la doar 34 de ani, prin care ’’filigranologia românească şi cea mondială au pierdut un pasionat şi înzestrat cercetător care, cu luciditatea şi metodologia unui savant al ştiinţelor exacte, a reuşit să elucideze multe probleme obscure din istoria hârtiei şi a cărţii din ţara noastră“. Cel mai apropiat colaborator al său, reputatul istoric şi arhivist Gernot Nussbächer, consideră că “posibilităţile oferite de cercetările lui Blücher Gebhard nu sunt încă epuizate. Valorificarea lor poate aduce încă noi contribuţii pentru ştiinţa istorică în sensul cel mai larg al cuvântului”.
Opera: Arta albă şi izotopii radioactivi, în Magazin Istoric,nr. 2, 1967, p. 59-60; Filigranele braşovene şi tipăriturile chirilice din sec. al XVI-lea, în RB, XX, nr. 7, 1967, p. 421-426; Isotopenphotographie in der Wasserzeichnung, în Forschungen zur Volks- und Landeskunde, X, nr. 1, 1967, p. 140-141; Wasserzeichen und frühe Drucke, în Neuer Weg, XIX, nr. 5665, 20 iul. 1967, retipărit şi în rev. I.P.H.- Information, Hannover, Neue Folge, I, nr. 4, oct. 1967, p. 54-55; Bestimmung der Auflagehöhe von Kronstädter Drucken des 16 Jahrhunderts mit Hilfe der Wasserzeichen, în Magyar Könyvszemle,Budapesta, anul 84, nr. 4, 1968, p. 343-350; Datierungsmöglichkeiten mit Hilfe von Wasserzeichen. Ein mathematisches Modell, în Papiergeschichte, Mainz, XVIII, nr. 5-6, dec. 1968, p. 58-63; Forscher über Kronstädter Frühdrucke. Probleme und Ergebnisse, în Neuer Weg, XX, nr. 6015, 4 sept. 1968; nr. 6021, 11 sept. 1968; publicat şi în Börsenblatt für den deutschen Buchhandel, în Frankfurter Ausgabe, XXV, nr. 16, 25 feb. 1969, p. 407-410; Consideraţii filigranologice asupra Evangheliarului slavon al lui Lavrentie, în RB, XXII, nr. 12, 1969, p. 741-742; Contribuţii la istoria hârtiei şi a tiparului chirilic din a doua jumătate a secolului al XVI-lea de la Braşov, în Studia Bibliol., 1969, 3, p. 429-458; Din istoria hârtiei şi a tiparului chirilic din Braşov în a doua jumătate a sec. al XVI-lea, în Cumidava, 1969, 3, p. 159-178; Kronstädter Drucke und Papier des 16 Jahrhunderts, în vol. Gutenberg-Jahrbuch, 1969, anul 44, Mainz, p. 11-17; Posibilităţile de datare cu ajutorul filigranelor, un model matematic, în RB, 2, nr. 10, 1969, p. 618-623; Ein unbekannter Hermannstädter Druck aus dem Jahre 1593, în Revue Romaine d’Histoire,IX, nr. 2, 1970, p. 237-242; Contribuţii la istoria tiparului, cu privire specială asupra tiparului chirilic din ţara noastră în secolul al XVI-lea, în Tîrgovişte, cetate a culturii româneşti, partea I, București, 1974, p. 159-176; Kronstädter Drucke und ihr Papier im 16. Jahrhundert. Datierungsversuche mit Hilfe der Wasserzeichen, în Siebenbürgisches Archiv,Dritte Folge, X, Köln-Wien, 1974, p. 62-90; studii în colab. – Beiträge zur Siebenbürgische Kulturgeschichte, unter Mitarbeit von Gebhard Blücher, Friedrich Czikeli, Otto Floberth…, herausgegeben von Paul Philippi, Köln, Wien, Böhlau Verlag, 1974.
Referinţe: Heltner, Gert (=Gernot Nussbächer), Erstmalig in unserem Lande – Wasser-Zeichen mit Isotopen fotografiert, în Volkszeitung, X, nr. 692, 11 nov. 1966; Gödri János, Rádioaktiv izotópok a művelődés történet szolgálatában (Izotopii radioactivi în slujba istoriei culturii), în Új idő, IV, nr. 195, 17 nov. 1966; Phillippi, Maja, Wasserzeichen auf der Spur. Radioisotope im Dienste der Geschichtswissenschaft, Wertvolle Leistung einer Kronstädter Forschergruppe, în Neuer Weg, nr. 5481, 15 dec. 1966; Salvan,Fl., La Brașov, pentru prima dată în ţară, reproducerea filigranelor cu izotopi, în Drum Nou, XXIII, nr. 6810, 24 nov. 1966; Binder, P., Gebhard Blücher, în RB, XXI, nr. 12, 1968, p. 767; Holl Béla, Gebhard Blücher (1934-1968), în Magyar Könyvszemle, Budapesta, an 84, nr. 4, 1968, p. 386; Nussbächer, G., Ein Wissenschaftler von hoher Reife, Gebhard Blücher zum Gedenken, în Neuer Weg, nr. 6141, 30 ian. 1969; Nussbächer, G., Betagrafie und Wasserzeichen in Rumänien, în Karpatenrundschau, IV (XV), nr. 26 (1002), 2 iul. 1971; CB, p. 43-44 (cu bibliografie); Werner, Jordan (= Walter Jass), Ein TV-Jubiläum, în NW, XXVI, nr. 7702, 12 feb. 1974; Nussbächer.G., Ein Pionier der Wasserzeichenkunde: Gebhard Blücher, în Neuer Weg, XXX, nr. 9135, 30 sept. 1978; text îmbunătăţit cu noi informaţii în vol. aceluiaşi autor, Gernot Nussbächer, Din cronici şi hrisoave. Contribuţii la istoria Transilvaniei, Buc., Ed. Kriterion, 1987, p. 159-160, 170-174, 178; 194-200, 206-210, 298, 300-302 (cu portret) [aceleaşi informaţii se regăsesc şi în ediţia în limba germană a acestui vol, apărut tot la ed. Kriterion în 1981]; Nussbächer, G., [Gebhard Blücher], în Neuer Weg, 16 oct. 1983, p. 4; Mareş, Al., Filigranele hârtiei întrebuinţate în Ţările Române în sec. al XVI-lea, București, 1987, p. XII-XIII, XXI-XXVIII, XXXIX-XL, XLIX, LII; Nussbächer, G. Contribuţia lui Gebhard Blücher la dezvoltarea filigranologiei româneştei, în LR, 37, nr. 3, mai-iun. 1988, p. 255-257; Lexikon, p. 59.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.