BINDER, Paul, Pavel sau Pál (născut 9 martie 1935, Bod, județul Brașov – mort 9 iunie 1995, Brașov), geograf, istoric. Se trage dintr-o familie originară din Sebeşul săsesc, iar între ascendenţii săi pe linie paternă un loc aparte îl ocupă Franz Binder, renumitul explorator din secolul trecut. Ascendenţii lui Paul Binder pe aceeaşi linie paternă au putut fi identificaţi până în secolul al XVII-lea, fără însă să fi fost nobili. Şcoala elementară o urmează în satul natal Colonia Bod, iar apoi gimnaziul romano-catolic din Brașov (1945-1952). În 1952 a absolvit liceul mixt maghiar. Între 1952-1956 a urmat cursurile Facultății de Geologie şi Geografie a Universității Bolyai din Cluj. Între 1956-1959 a fost repartizat ca profesor la Jimbolia, după care a revenit la Brașov, unde a fost angajat la Biblioteca Regională ca bibliograf (1959-1961). O scurtă perioadă a predat geografia, pentru ca în 1964 să revină la Biblioteca Regională. Din 1968 a fost profesor la liceul Dr. Ioan Meşotă, apoi la liceul Pedagogic, de unde se va pensiona pe motive de boală (1986). În aceeaşi perioadă a mai predat şi la liceul Şaguna şi Unirea. Obţine doctoratul în geografie, în 1971 la Universitatea din Iași, cu un studiu de geografie istorică (Geografia istorică a oraşului Brașov). Între 1991-1992 şi-a reluat activitatea didactică la Universitatea George Bariţiu, iar între 1993-1995 a conferenţiat şi la universitatea din Debreţin şi Szeged. La începutul anului 1995 a început să predea la Universitatea din Szeged un curs despre istoria saşilor transilvăneni. După 1989 a întreprins cercetări în arhivele şi bibliotecile din Budapesta şi Viena şi în biblioteca Muzeului săsesc din Gundelsheim, Neckar. Paul Binder a devenit şi membru al „Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde”. În cele trei decenii de activitate ştiinţifică Paul Binder ne-a lăsat o operă impresionantă prin ţinuta ştiinţifică, varietatea domeniilor abordate şi bogăţia informaţiilor. Dacă la începutul activităţii sale şi-a îndreptat atenţia mai ales asupra unor aspecte de geografie istorică, dar şi al relaţiilor culturale între românii şi saşii ardeleni, cu timpul, studiile de istorie medie vor deveni precumpănitoare. Domeniile sale predilecte au fost istoria socială, istoria economică, istoria culturii Transilvaniei, geografia istorică şi istoria climei, istoria bisericilor, toponimie şi onomastică, muzeologie şi bibliologie. Varietatea preocupărilor sale a fost înlesnită de stăpânirea limbilor maghiară şi germană. Figurează printre cei cinci braşoveni incluşi în Enciclopedia istoriografiei româneşti precum şi în Romániai magyar irodalmi lexikon, volumul I. În primul său studiu, apărut în 1962, Emlékezés egy hazai Afrika-kutatóra în revista Korunk, a fost evocată călătoria străbunului său, Franz Binder (1824-1875), în Africa, de unde a adus colecţii de plante şi piese muzeografice. Preocupat de istoria locală a surprins, în lucrări demne de interes, istoria românilor, maghiarilor şi germanilor din această parte de ţară (studiile despre Şt. Mailat, Coresi*, J. Honterus*, Laurentius Fronius*, Heltai Gáspár, Dávid Ferencz). Ultima sa monografie Cavalerii apocalipsului scrisă în colaborare cu Paul Cernovodeanu a primit Premiul „N. Bălcescu’’ al Academiei Române. Moartea l-a surprins în plină activitate creatoare, nemaiavând posibilitatea de a-şi finaliza lucrări de mare valoare ca: Lexicon Transilvanicum (o documentare complexă pentru toate localităţile din Transilvania istorică), Izvoare maghiare ale istoriei saşilor şi Catalogul nobilimii săseşti din Transilvania (Nobilitas Saxo-Transilvanica). Un rol important în valorificarea operei sale rămase în manuscris îl are istoricul Gernot Nussbacher*. Crezul său nestrămutat a fost cel exprimat la sfârşitul secolului al XVIII-lea de geograful ardelean Michael Lebrecht: „Trebuie să-ţi cunoşti patria, dacă vrei să o iubeşti”.
Opera: – manuscrise: Consideraţii monografice privitoare la istoria cărţii şi a bibliotecilor din regiunea Brașov, 1963 (mss. nr. 3572, păstrat la secţia Colecţii Speciale, Biblioteca Județeană Brașov) (în colab. cu Dan Mihăilescu); Date monografice privitoare la bibliotecile documentare din regiunea Brașov, Brașov, 1963 (mss. nr. 3573, păstrat la secţia Colecţii Speciale, Biblioteca Județeană Brașov);
– volume publicate: Utazások a régi Európában. Peregrinációs levelek, Útleirások és útinaplók (1580-1709). Válogatta, előszóval és jegyzetekkel ellátta, București, Kriterion, 1976, 220 p.; Közös múltunk. Románok, magyarok németek és délszlávok feudalizmus kori falusi és városi együttéléséről, București, Kriterion, 1982, 399 p.; Utazások a török birodalamban, Válogatta bevezetéssel és jegyzetekkel ellátta, București, Kriterion, 1983, 283 p.; Călător în Imperiul Otoman, 1986; Ghid turistic pentru Transilvania, 1993; A bodolai (Béldi) uradalom története:Bodola, Keresztvár vagy Nyén, Márkus és Bodzaforduló [Istoria domeniului Beldi din Budila], Szecseleváros, 1994, 164 p. [cu rezumat în limba română, p. 134-141]; Az erdélyi magyar evangélikus egyházközségek és iskolák története és névtára (1542-1860) [Istoria comunităţilor evanghelice maghiare şi şcolile lor din Transilvania], Săcele, 1994, 184 p. (rezumat în limba germană şi în limba română sub titlul: Istoria parohiilor şi şcolilor evanghelice maghiare din Transilvania); Alte Kronstädter Strasse und Flurnamen, Brașov, Aldus, 1998; Pământul Rom. în literatura geografică săsească, Brașov, Ed. Aldus, 1998; Toponimia şi onomastica ţinutului Bistriţei şi văii Rodnei (1698-1865), Budapesta; Brassói magyar krónikások és barcasági evangélikus egyháztörténészek (1550-1800), Săcele, 2000, 375 p. + ill.;
– volume în colaborare: Cărturari braşoveni, Brașov, 1972 (în colab.); Ţara Bârsei [monografie, vol. I], București, Ed. Acad., 1972, 476 p. (în colab.); Studii de istorie a naţionalităţilor conlocuitoare din România şi a înfrăţirii lor cu naţiunea română. Naţionalitatea germană, vol. I, București, Ed. Politică, 1976 [semnează studiul Interferenţe în domeniul tiparului în Transilvania sec. al XVI-lea, p. 274-297]; Răscoala secuilor din 1595-1596. Antecedente, desfăşurare şi urmări, sub redacţia lui Benkő Samu, Demény Lajos, Vekov Károly, București, Ed. Acad., 1978, 337 p. (ed. în limba maghiară, București, Kriterion, 247 p.); A céhes élet Erdélyben (1376-1878). Válogatta bevezetéssel és jegyzetekkel ellátta, București, Kriterion, 1981, 319 p. (în colab. cu Kovács Géza); Momente din trecutul medicinii. Studii, note şi documente, sub redacţia dr. G. Brătescu, București, Ed. Medicală, 1983, 988 p.; Taten und Gestalten. Bilder aus der Vergangenheit der Rumänien Deutschen, I Band XVII-XVIII Jahrhundert, Cluj, Dacia Verlag, 1983, 172 p.; Honterus, J., Elementele cosmografiei, Brașov, 1542, trad. prof. Valeria Căliman, introducere Paul Binder şi G. Nüssbächer, Cluj, Ed. Dacia, 1988; C. Brâncoveanu, București, Ed. Acad., 1989 [semnează studiul Cronologia campaniei din 1690, p. 113-122]; Cavalerii Apocalipsului, Calamităţi naturale din trecutul Rom. (până la 1800), București, Silex, 1993, 225 p. (în colab. cu P. Cernovodeanu);
– articole şi studii: Consideraţii istorice cu privire la primele aşezări româneşti amintite în documentele medievale (Localizarea lui „Kerch Olachorum”), în AIIC, 1964, p. 313-320; Localizarea districtului român bănăţean Cuieşti, o veche organizaţie a populaţiei băştinaşe, în AIIC, 1964, p. 321-327; Viersprachiges Wörterbuch. Zusammenarbeit zwischen Johann Michael Ballmann und Samuel Micu Klein, în Volkszeitung, nr. 580, 15 oct. 1965, p. 3; Apáczai Csere János, în Astra, nr. 5, 1966, p. 4; Expediţia transilvăneanului Francisc Binder în regiunea Nilului Alb (1860-1861), în Natura, seria geografie, geologie, XVIII, nr. 6, 1966, p. 85-88; Indicii despre tipărirea calendarelor româneşti la Brașov în veacul al XVI-lea, în Revista Bibliotecilor, 19, nr. 6, 1966, p. 349-350; Contribuţii la localizarea Cruceburgului şi unele probleme legate de ea, în Culegere studii şi Cercetări, Brașov, 1967, p. 122; Contribuţii la studiul dezvoltării feudalismului în Maramureş şi în nordul Transilvaniei, în SAI, 10, 1967, p. 27-61; 1907 – ecouri braşovene, în Astra, nr. 2, feb. 1967, p. 5; Beziehungen des Schriftstellers (Aurel) Mureşianu zu fortschrittlichen Sachsen und Ungarn, în Forschungen zur Volks und Landes-Kunde, 11, nr. 2, 1968, p. 64-69; Contribuţii la geografia istorică a Banatului de Severin, în Studii Rev. Ist., 1968, 21, nr. 4, p. 625-639; Dazienvision des J. Honterus, în Karpatenrundschau, nr. 21, 12 iul. 1968, p. 6; Diacul Oprea, primul dascăl umanist român, în Revista de pedagogie, 17, nr. 2, 1968, p. 96-100; G. Blücher, în RB, XXI, nr. 12, 1968, p. 767; Primii diplomaţi români din Transilvania, în Astra, an III, 7 (27), aug. 1968, p. 18; Apicultura bârsană şi Stupinii Brașovului, în Astra, aug. 1969, p. 10; Contribuţii la geneza Paliei de la Orăştie, operă de colaborare a cărturarilor din Ţara Românească, Transilvania şi Banat, în Studia Bibliol., 3, 1969, p. 419-428; David Corbea Ceauşul, un diplomat român de mare prestigiu, în Astra, IV, nr. 9, 1969, p. 18; Dârstitul ţoalelor şiDârstele Brașovului, în Astra, nr. 7, iul. 1969, p. 19; Drumurile şi plaiurile Ţarii Bârsei, în SAI, 14, 1969, p. 2; Pisciculturavechiului oraş. Brașov inedit, în Astra, nr. 5, mai 1969, p. 16; Poiana Brașov de altădată, în Astra, nr. 12, dec. 1969, p. 17; Românii din Brașov în epoca Reformei 1542-1581, în SAI, 13, 1969, p. 79-93 (în colab. cu A. Huttman); Trecutul agitat al străzii Brâncoveanu, în Astra, nr. 11, nov. 1969, p. 18; Unele probleme referitoare la prima menţiune documentară a Bv.-ului 1235, în Cumidava, 3, 1969, p. 125-131; Viticultură în oraşul de sub Tâmpa, în Astra, nr. 3, mart. 1969, p. 19; Canalelevechiului oraş. Brașov inedit, în Astra, nr. 11, nov. 1970, p. 18; Fântânile oraşului. Brașov inedit, în Astra, nr. 10, oct. 1970, p. 18; Lista localităţilor din Banat de la sfârşitul sec al XVII-lea, în Studii de istoria Banatului, 1970, p. 61-68; Livada Poşteiîn trecut, în Astra, nr. 9, sept. 1970, p. 19; Note de toponimie, în Limba Română, 1970, p. 559-567; Oieritul românilor din Şcheii Brașovului, în Astra, nr. 1, 1970; Popasuri domneşti la Brașov, în Astra, nr. 2, feb. 1970, p. 19; Prima menţiune documentară, în Astra, nr. 5, mai 1970, p. 16-17; Tradiţii de ospitalitate braşoveană, în Astra, nr. 4, apr. 1970, p. 18; Unde a încheiat Mircea cel Bătrân tratatul braşovean din 1395? Consideraţii privind localizarea curţii feudale din Brașov, în Cumidava, 4, 1970, p. 59-67; A Barcaság és Háromszék kapcsolatainak történelméből (Istoria relaţiilor dintre trei Scaune şi Ţara Bârsei în sec. XV şi XVII), în Aluta, 3, 1971, p. 207-222; Date despre picturile murale din secolul al XVI-lea de la Brașov şi Sibiu, în Buletinul Monumentelor istorice, 40, nr. 2, 1971, p. 15-19; Hanurile şi hotelurile de odinioară, în Astra, nr. 2, feb. 1971, p. 14; Im Zusammenleben verwurzelt. Sächsischrumänische Folkloristen, în Karpatenrundschau, nr. 34, 27 aug. 1971, p. 11; Începuturile Reformei din Transilvania şi românii din Hunedoara, în Limba Română, nr. 3, 1971, p. 273-276; Între istorie şi filologie. O ipoteză privind caracterul patronajului exercitat de Juzii Brașovului asupra tipografiei coresiene, în Limba Română, nr. 2, 1971, p. 125-130; Laurentius Fronius, ein Kronstädter Buchdrucker. Holzschnittmeister und Maler des 16. Jahrhunderts, în Forschungen, nr. 1, 1971, p. 37-50; O ipoteză privind caracterul patronajului exercitat de juzii Brașovului asupra tipografiei coresiene, în Limba Română, nr. 2, 1971, p. 126-128; Segesvári szemtanú a feheregyházi csatáról, în Korunk, nr. 7, 1971, p. 1085-1087; Toponimia istorică de pe hotarul Cetăţii Bran, în Limba Română, 20, 1971, nr. 6, p. 539-566; Vechile bâlciuri şi serbări populare, în Astra, nr. 4, apr. 1971, p. 15; A magyar falnagy és a román fănogiu tisztségnévről, în Nyelv – és irodalom tudományi közlemények, nr. 1, 1972, p. 95-184; Date geografico-istorice referitoare la popasurile şi plaiurile transcarpatice din jud. Covasna, în Aluta, 1972, p. 271-282; De la cizme roşii de Braşeu până la produsele fabricii Timpuri Noi, în Astra, nr. 8, aug. 1972, p. 19; De la „Moara Covrigarilor’’ la Întreprinderea de paste făinoase, în Astra, nr. 4, apr. 1972, p. 14; Die Rolle der Siebenbürger Sachsen im Baueraufstand von 1437-1438, în Forschungen, 15, nr. 1, 1972, p. 53-59; Documente careatestă prezenţa pe teritoriul României a unor animale dispărute, în Natura, nr. 1, ian-feb. 1972, p. 75-78; Drumurile şi plaiurile Carpaţilor Orientali, în SAI, 20, 1972, p. 66; Incunabule păstrate în bibliotecile documentare din sud-estul Transilvaniei, în SCB, 12, 1972, p. 169-187 [cu excepţia Bibliotecii Bruckental din Sibiu]; Industrie petrolieră la poalele Tâmpei (Brașovul inedit), în Astra, VI, nr. 3 (70), mart. 1972, p. 15; Şt. Mailat (cca. 1502-1551), boier român şi nobil transilvănean. Date despre românitatea lui, în Studii. Revista de istorie, 25, nr. 2, 1972, p. 301-309; Vechea terminologie geografică românească a tipăriturilor coresiene, în Buletinul Societăţii de ştiinţe geografice din R.S.R., Serie nouă, vol. I, 1972, p. 160-166; A Brassói háromnyelvűpublicisztika kezdetei [Începuturile publicisticii trilingve braşovene], în Brassoi Lapok, 25 aug. 1973; Apáca hajdani iskolamostorai [Dascăli de odinioară aiApaţei], în Brassoi Lapok, 10 mart. 1973; Bv. inedit. Despre muntele Ciucaş şi luptele lui Radu Şerban în sprijinul braşovenilor, în Astra, nr. 8, aug. 1973, p. 18; Die Sommerburg. Eine vergessene Burg der Repser Gegend, în Neuer Weg, nr. 7537, 31 iul. 1973, p. 6; J. Honterus Karten und Beschreibungen der rumänischen Länder, în RRH, 16, 12, 1973, p. 1037-1065; I. Văcărescula Brașov, în Astra, nr. 1, ian. 1973, p. 18 (în colab. cu A. Ghermanschi); Mozzanatok a román-magyar irodalmi kapcsolatok történetéből, în Brassoi Lapok, nr. 33, 18 aug. 1973, p. 6-7; Oronime derivate din antroponime în Munţii Brașovului, în Limba Română, an XXII, nr. 6, 1973, p. 567-576; Precizări cu privire la perioada coresiană a culturii braşovene, în Limba Română, 22, nr. 3, 1973, p. 271-277; Un fragment necunoscut al Molitvenicului coresian, în Limba Română 22, nr. 4, 1973, p. 301-304; Ungarisch-sächsische Beziehungen auf dem Gebiete des Schulwesens, în Interferenzen Rumänisch-deutsch Kulturbeziehungen in Siebenbürgen, Cluj, Dacia, 1973, p. 126-140; Zu Dracula zwischen Legende und Wirklichkeit, în Karpatenrundschau, nr. 19, 11 mai 1973, p. 2; A Magyar Tanácskörtársaság kiadványai a brassói városi könyvtárban. Adalékok a Branişte – portréhoz [Cărţi maghiare provenite din colecţia V. Branişte în Biblioteca judeţeană Brașov], în Könyvtári Szemle, nr. 4, 1973, p. 184-185; A brassói háromnyelvű publicisztika a testvériség jegyében (1837-1849), în Korunk, 33, nr. 7, 1974, p. 861-866; Brassó lakosságának dinamikája (1480-1966), în Brassoi Lapok, 11 mai 1974, p. 8; Consideraţii asupra artei bisericilor voievodale din Ţara Zarandului, în Revista muzeelor şi monumentelor, Seria monumentelor istorice şi de artă, 43, nr. 1, 1974, p. 91; Eine Studienfreundschaft, Beziehungen der Cantacuzinos zu Siebenbürger Sachsen, în Karpatenrundschau, nr. 1161, 19 iul. 1974, p. 6; Din geografia istorică a pasurilor din Carpaţi, în File de Istorie, 27, nr. 10, 1974, p. 324-333; Din istoria legăturilor tipografice dintre Ţara Românească şi Transilvania. Şt. tipograful Noului Testament din Alba Iulia 1644-1648, în Limba Română, nr. 3, 1974, p. 245-248; Itinerarul transilvănean al lui Vlad Ţepeş, în RI, 1974, 27, nr. 10, p. 1537-1542; Românii şi Reforma. Scurte contribuţii la istoria culturii româneşti din secolul al XVI-lea, în Studii de limbă literară şi filosofie, vol. III, 1974, p. 209-216; Transylvanian Saxons as Turkish Cleks: Markus Scherer and Marcus Benker, în RESEE, 12, nr. 3, 1974, p. 397-401; Ungarisch-sächsische Beziehungen auf dem Gebiete des Schulwesens, în Interferenzen. Rumänisch-ungarisch-deutsche Kulturbeziehungen in Siebenbürgen, Cj., Dacia Verlag, [1974], p. 126-140; Contribuţii privind domnia lui Mihai Viteazul în Transilvania, în Revista de Istorie, 28, nr. 4, 1975, p. 575-603; Geografia istorică a munţilor Apuseni în orânduirea feudală (sec. XIII-XVII), în Apulum, 13, 1975, p. 519-540; Heltai Gáspár születés, helye és családja Nyelv – és Irodalom, în Tudományi Közlemények, 19, nr. 1, 1975, p. 80-84; Johann Jacobinus Sekräter Michael des Tapferen, în Karpatenrundschau, nr. 21, 31 mai 1975, p. 6; Kulturaustausch in Siebenbürgen auf dem Gebiet des Buchdrucks, în Siebenbürgisches Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde, Köln-Wien, 3 Folge, 12 Band, 1975, p. 71-80; Lapok Hétfalu krónikából, [Pagini din cronica celor 7 sate], în Brassoi Lapok, nr. 28, 12 iul. 1975, p. 3; nr. 30, 26 iul. 1975, p. 3; nr. 31, 2 aug. 1975, p. 3; nr. 32, 9 aug. 1975, p. 3; nr. 35, 30 aug. 1975, p. 3; nr. 36, 6 sept. 1975, p. 3; nr. 37, 13 sept. 1975, p. 3-5; nr. 40, 4 oct. 1975, p. 3; nr. 41, 11 oct. 1975, p. 3; Magyarok és németek részvétele a Horia vezette 1784-1785 hös felkelésben, în Korunk, nr. 4, apr. 1975, p. 295-301; Mihai Viteazul, hazánk történelmének kiemelkedő személyisége I Mihai Viteazul a Barcaságban, în Brassoi Lapok, nr. 20, 17 mai 1975, p. 3; Adatok Pécsi János énekszerző életéhez (kb. 1550-1581), în Nyelv és irodalom-tudomány Közlemények, 20, nr. 1, 1976, p. 83-84; Ein dokumentarischer Hinweis auf die „hospites” in Siebenbürgen (1186), în Forschungen, 19, nr. 2, 1976, p. 37-39; Interferenzen auf dem Gebiet des Buchdrucks in Siebenbürgen im 16. Jahrhundert, în Studien zur Geschichte der deutschen Nationalität und ihrer Verbrüderung mit der rumänischen Nation, Band 1, București Politischer Verlag, 1976, p. 303-329 (ediţie şi în lb. română); Ostaşi din Ţara Rom. în solda magistratului din Brașov (1612), în Studii şi materiale de muzeografie şi istorie militară, 9, 1976, p. 47-58; Răscoala secuilor din 1596, în Drum Nou, nr. 9691, 17 mart. 1976, p. 2; Sur les liens de l’Eglise évangélique saxonne de Transylvanie avec Genève, în Revue Romaine d’Histoire, nr. 2, 1976, p. 323-325; Überlegungen zur Aufklärung unter den Siebenbürger Sachsen, în Forschungen, 19, nr. 1, 1976, p. 59-562; Bethlen Miklós egyes erdélyi városokkal folytatott levelezéséből [1692-1702], în Aluta, 1976-1977, 8-9, p. 141-158; Ein Siebenbürgischer Freund des rumänischen Humanisten C. Cantacuzino – stolnicul: Arzt Martin Hermann aus Brașov, București, 1977, 2 p. (extras); Pasuri şi trecători în Carpaţii româneşti, în Magazin Istoric, nr. 10, oct. 1977, p. 15-16; Mediul cultural român – ortodox al Brașovului în sec. al XVII-lea şi începutul sec. al XVIII-lea, în Mitropolia Ardealului, nr. 7-9, 1978, p. 449-467; A brassói populus tumultusa, 1-3, în Brassoi Lapok, nr. 4, 27 ian. 1979, p. 5; nr. 5, 3 feb. 1979, p. 4; nr. 6, 10 feb. 1979, p. 5; A Keresztényhavas első tudományos leirása [Prima descriere ştiinţifică a Postăvarului], în Brassoi Lapok, nr. 12, 24 mart. 1979, p. 5; Dávid Ferenc családja: a kolozsvári Hertel nemzetség, în David Ferenc 1597-1979, Cluj, Kiadja az Unitárius egyház, 1979, p. 10-31; Gh. Şincai höse: Şinkai István deák [Strămoşul lui Gh. Şincai, Ştefan Strâmbul Şincai], în Brassoi Lapok, 19 mai 1979, p. 4-5; Havas telek – sáros telek [Ierni cu zăpadă – ierni cu noroi. Despreclima braşoveană], în Brassoi Lapok, nr. 8, 24 feb. 1979, p. 5; Membrii familiei Pater din Transilvania, sprijinitori ai ortodoxiei şi factori de unitate naţională, în Mitropolia Ardealului, 24, nr. 4-6, 1979, p. 347-352; Noi izvoare privind istoria bisericii româneşti din Transilvania (secolele XVII-XVIII), în Mitropolia Ardealului, 24, nr. 7-9, 1979, p. 720-722; Strămoşii lui Gh. Şincai, în RITL, 28, tom. 4, oct.-dec. 1979, p. 585-590; XVI századi, levelek a brassói Állami Levéltárból, în Nyelv, 23, nr. 2, 1979, p. 218-220; Abrudul medieval (1201-1720), în Apulum, 18, 1980, p. 211-223; A Schässburger – Segesvári család és a kolozsvári Heltai nyomda, în KM, 1980, 86, nr. 1-2, p. 33-39; Blazonul nobiliar allui Ioan Flora din Podeni (1655) şi rolul dorobanţilor români din scaunul Arieşului, în Documente noi descoperite şi informaţii arheologice, București, 1980, p. 7-10; Date suplimentare la Cronica observaţiilor astronomice româneşti, în Revista de ist., tom 33, nr. 9, sept. 1980, p. 1787-1796; Din tradiţiile convieţuirii şi frăţiei, în Aluta, 1980, 10-11, p. 115-126; Eine siebenbürgische Quelle über die Gliederung und die Ausbreitung des Osmanisches Reiches (1606), în RESEE, nr. 1, 1980, p. 27-32; Közös hagyományok a hazai céhek életében(I-IV), Tradiţii comune în viaţa breslelor din ţară, în Brassoi Lapok, nr. 28, 12 iul. 1980, p. 4-5, nr. 30, 26 iul. 1980, p. 4-5,7; nr. 35, 30 aug. 1980, p. 4-5, nr. 36, 13 sept. 1980, p. 4-5; Orbán Balázs – Heimatkundler aus Heimatliebe [note biografice despre Orban Balász – om de ştiinţă şi cercetător secui], în Kaarpatenrudnschau, 13, nr. 16, 18 apr. 1980, p. 6; Répères à une histoire de la climatologie roumaine, în Revue Romaine d’Histoire, 1980, 19, nr. 2-3, p. 267-276 (în colab. cu P. Cernovodeanu); Turchow, în Forschungen, 23, nr. 2, 1980, p. 120-121; Adalékok a középkori Sepsi Szék és a környező területek történelmi földrajzához, în Aluta, 12-13, 1981, p. 55-68; Dávid Ferenc rektor besztercei papja: Albert Kirschner (1508-1564), în Keresztény magvető, 87, nr. 4, 1981, p. 217-220; Johannes Sommer um 1542-1574 Taten und Gestalten (Umanistul Johannes Sommer), în Karpatenrundschau 14, nr. 28, 10 iul. 1981, p. 6; Kaspar Helth-Heltai um 1500-1574. Taten und Gestalten (Umanistul şi reformatorul Gaspar Helth-Heltai), în Karpatenrundschau, 14, nr. 26, 26 iun. 1981, p. 6; Semnificaţia veche a termenului munte pe baza datelor istorice (secolele XVI-XVII), cu privire specială la Munţii Cibinului, în Limba Română, 30, nr. 3, 1981, p. 237-245; Az erdélyi szász polgári öntudat kialakulása, în Korunk, 41, nr. 4, 1982, p. 287-294; Câteva date personale privind preoţii lui A. Iancu din Munţii Apuseni, în Mitropolia Ardealului, 27, nr. 1-3, 1982, p. 218-220; Contribuţii la studierea factorilor interni în problema dezvoltării scrisului în limba română [sec. XVI-XVII], în Apulum, 1982, p. 175-183; Három, unitárius értelmiségi életútja a XVI. századvégi Erdélyben, în Keresztény magvető, Cluj, 88, nr. 3, 1982, p. 139-141; Der Verfall und die Aufhebung der Zünfte in der Stadt Brasov (Kronstadt), în Internationales Handwerksgeschichtes Symposium, Veszprém, 21-26 aug. 1982, p. 227-238; Bácsfalu, Lapok egy monográfiából (Baciu. File dintr-o monografie), în Brassoi Lapok, nr. 12, 25 mart. 1983, p. 5; Barcaújfalu Lapok egy monográfiából (Satu Nou, File dintr-o monografie), în Brassoi Lapok, nr. 8, 25 feb. 1983, p. 4-5; Datk Lapok egymonográfiából (Dopca. File dintr-o monografie), în Brassoi Lapok, nr. 1, 7 ian. 1983, p. 5; Dombos Lapok egy monográfiából (Văleni. File dintr-omonografie), în Brassoi Lapok, nr. 6, 11 feb. 1983, p. 5; Epidemiile de ciumă din Transilvania secolului al XVI-lea (1511-1603), în Momente din trecutul medicinii, București, Ed. Medicală, 1983, p. 96-111; Homorod – Jánosfalva Lapok egy monográfiából (Ioneşti. File dintr-o monografie), în Brassoi Lapok, nr. 46, 18 nov. 1983, p. 5; Homoróddaróc Lapok egy monográfiából (Drăuţeni File dintr-omonografie), în Brassoi Lapok, nr. 49, 9 dec. 1983, p. 5; Keresztvár vagy Nyón Lapok egy monográfiából (Teliu File dintr-o monografie), în Brassoi Lapok, nr. 51, 23 dec. 1983, p. 5; Lapok egy monográfiából Csernátfalu (File dintr-o monografie. Cernatu), în Braassoi Lapok, nr. 16, 22 apr. 1983, p. 4; Lapok egy monográfiából Feketehalom (File dintr-o monografie. Codlea), în Brassoi Lapok, nr. 34, 26 aug. 1983, p. 5; Lapok egy monográfiából Halmágy (File dintr-o monografie. Hălmeag), în Brassoi Lapok, nr. 44, 4 nov. 1983, p. 5; Lapok egy monográfiából, Krizbav (File dintr-o monografie. Crizbav), în Brassoi Lapok, nr. 31, 5 aug. 1983, p. 4-5; Lapok egy monográfiából Olthéviz (File dintr-o monografie. Hoghiz), în Brassoi Lapok, nr. 38, 23 sept. 1983, p. 4-5; Lapok egy monográfiából Pűrkerec (File dintr-o monografie. Purcăreni), în Brassoi Lapok, nr. 27, 4 iul. 1983, p. 4-5; Lapok egy monográfiából Szecseleváros (File dintr-o monografie. Săcele), în Brassoi Lapok, nr. 20, 20 mai 1983, p. 4; Lapok egy monográfiából Ürmös (File dintr-o monografie. Ormeniş), în Brassoi Lapok, nr. 36, 9 sept. 1983, p. 4-5; Lapok egy monográfiából Zajzon (File dintr-o monografie. Zizin), în Braassoi Lapok, nr. 25, 24 iun. 1983, p. 5; Lapok egy monográfiából Zsombor (File dintr-o monografie. Jimbor), în Brassoi Lapok, nr. 40, 7 oct. 1983, p. 5; Moha, Lapok egy monográfiából (Grânari. File dintr-o monografie), în Brassoi Lapok, nr. 4, 28 ian. 1983, p. 5; Lapok egy monográfiából Apáca (File dintr-omonografie. Apaţa), în Brassoi Lapok, nr. 25, 22 iul. 1983, p. 4-5; Miterlebte und mitgestaltete Wiklichkeit eines Betriebs, Direktor Müller seit 27 Jahren im Kopischer Buntmetallwerk, în Neuer Weg, nr. 10589, 11 iun. 1983, p. 6; Alsórákos, Lapok egy monografiából (Racoşul de jos. File dintr-o monografie), în Brassoi Lapok, nr. 1, 6 ian. 1984, p. 5; Epidemiile de ciumă din Transilvania din secolul al XVII-lea (1622-1677), în Apărarea Sănătăţii ieri şi azi, București, Ed. Medicală, 1984, p. 51-59; Băjenia lui P. Cercel şi Făgăraşul (1585), în Vatra, 20 nov. 1985, nr. 11, p. 178; Epidemiile de ciumă din Transilvania în sec. XVIII (1709-1795), în vol. Retrospective medicale, București, Ed. Medicală, 1985, p. 173-187; Lapok egy monográfiából Hosszúfalu (File dintr-o monografie. Turcheş), în Brassoi Lapok, nr. 14, 8 apr. 1985, p. 4-5; Lapok egy monográfiából Tatrang (File dintr-o monografie. Tărlungeni), în Brassoi Lapok, nr. 22, 3 iun. 1985, p. 4; Sächsische und seklerische siedlungsgeshichtliche Interferenzen im Repser-Gebiet(Angaben zu den Fragen „Boralt” und „Terra Daraua”), în Forschungen, 1985, nr. 2, p. 45-56; Aurul românesc în secolul al XVI-lea, Lista lui Czementes din Cluj despre minele şi spălătoriile de aur (1560), în Revista de istorie, 1986, nr. 1, p. 79-85; [Mircea cel Mare], în Brassoi Lapok, 22 aug. 1986, p. 6; Mircea és Brassó megye, în Brassoi Lapok, 12 sept. 1986, p. 4; Nobilul român Ştefan Raţ „ondo birăul Bălgradului, sprijinitor al culturii româneşti, în Apulum, 1986, p. 187-190; Marcu Vodă, asociatul la domnie al lui Mihai Viteazul, pretendent domnesc în Moldova şi moşiile sale din Transilvania, în AIIAI, 1987, vol. 1, p. 303-309; Andreas Tornwächter szász evangélikus lelkész unitárius tárgyú tanulmányai, în KM, 1988, nr. 3, p. 170-175; Câteva date despre nobilul român P. Dobra (cca 1690-1757) din Zlatna, în Apulum, nr. 25, 1988, p. 307-309; Une Famille noble roumaine de Transylvanie: les Dracula de Sinteşti, în RRH, 1988, nr. 4, p. 301-314; C. Brâncoveanu şi negustorii din Transilvania, în Revista de istorie, mai 1989, tom 42, nr. 5, p. 505-508; Reformele conceptelor noastre culturale. Reforma la Brașov, în Astra, nr. 2, feb. 1990, p. 2, 11; Medici clujeni din secolul al XVI-lea, în AIICN, nr. XXX, 1990-1991, p. 199-206; Barcasági méheskertek [XVII-XXsz] (Agricultura Ţara Bârsei), în Korunk, 1991, 2, nr. 6, p. 773-777; Isaac Basirius und die siebenbürgisch-sächsischen Gelehrten, în Forschungen, 34, nr. 1-2, 1991, p. 77-82; Széchenyi István Brassóban, în Brassoi Lapok, 21 iun. 1991, p. 4, 5; Újjáéledő történetirásunk buktatói (Dificultatea istoriografiei noastre resuscitate), în Korunk, 1991, 2, nr. 5, p. 640-643; Adatok Tatrosy Győrgy kronikáiról és Coronaeus Vaska Lőrinczröl, în Adattár, századi szellemi mozgalmaink tőrtenetéhez, vol. 10, 1992, Szeged, p. 305-315 (semnează cu pseudonimul Mátyas Pál); A Siebenbürgen fogalom jelentésváltozatai. A comitatus Cibiniensis – től Erdély német nevéig, în Századok, 126, 1992, nr. 3-4, p. 355-381; BethlenGábor egyensúlypolitikája [Politica echilibrată a lui Bethlen Gábor], în Brassoi Lapok, nr. 1521, 24 ian. 1992, p. 5; Catedrala episcopală din Biertan, în Buletinul Comisiei Monumentelor istorice, București, 1992, nr. 1, p. 5-8; Civilizaţie rurală, civilizaţie urbană, în AIIC, XXXI, 1992, p. 145-150; Diese Stadt gleicht keiner andern, die ich gesehen habe [Acest oraş nu se aseamănă cu nici un altul pe care l-am vizitat. Descrieri de călătorie ale Brașovului, aparţinând lui István Széchényi, din 1821], în Neuer Weg, 10 mart. 1992, p. 4; Erdély népeinek emlékezetében, în Brassoi Lapok, 26 iun. 1992, p. 4; Megjegyzések a középkori erdélyi helynevek szász megfelelőiről, în Erdélyi Museum, 1992, 54, fasc. 1-4, p. 102-109; Oraşul Rodna în secolul al XIII-lea, în AIICN, 1992, p. 145-150; Adatok a homorodszentpáli Szentpáli család történetéhez (Date despre istoria familiei Szentpáli de Sînpaul), în Kereszteny Magvetö, Cluj, 1993, nr. 4, p. 232-235; Der Humanist Christian Schesaeus und Klausenburg, în Forschungen zur Volks- und Landeskunde, Band 36, nr. 2, 1993, p. 39-49; Lista iarmaroacelor din Transilvania în vechile calendare din secolele XVI-XVII, în Analele Brăilei, 1993, 1, p. 317-327; Régi kalendariumok az erdélyi és partiumi vásárokról vagy sokadalmakról (1572-1676), în Néprajzilatóhatár, 1993, nr. 1-2, p. 115; Rumänische Adelsfamilien im Zeitalter der nationalen Identitätswerdung (cca 1680-1720), în Siebenbürgische Familienforschung, nr. 10, 1993, p. 5-14; A bodolai (Béldi) uradalom története: Bodola, Kereszvár vagy Nyen, Márkos és Bodzaforduló, Szecseleváros, 1994; Az erdélyi magyar evangélikus egyházközségek és iskolák története és névtára (1542-1869), Brassó, 1994, 184 p.; Beszterce vidéke és Radnavölgy személy- és helynevei (1698-1865). Die historischen Familien- und Ortsnamen des Mösnerlandes und des Rodnaer Grundes (1698-1865), Budapesta, ELTE Magyar Nyelvészete Tanszékcsoport, 1994, 404 p.; Beiträge zur Geschichte der Almwirtschaft in den Ostkarpaten, în Forschungen, 1994, 37, nr. 1, p. 59-70; Antecedente și consecințe sud-transilvănene ale formării voievodatului Munteniei (sec. XIII-XIV), partea I în ACTA, 1995, partea a II-a în Századok, 1995; A román történetirás elemzése [Despre scrierile istorice româneşti], în Brassoi Lapok, nr. 267, 24 feb.-2 mart. 1995, p. 4; Dali István jegyző leírása Szászcsávásról (1864) [Notarul D.I. şi descrierea localităţii sale Ceauş], în Művelődés, 1995, 48, nr. 2, p. 39-40; Ethnische Verschiebungen im mittelalterlichen Siebenbürgen, în Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, Heft 2, 1995, p. 142-146; A kolozsvári szászság etnikai öntudata a reformáció korában (1550-1630) [Conştiinţa etnică a saşilor din Cluj în epoca Reformei], în Művelődés, 1996, 49, nr. 3, p. 2-6; A Székföld (Hidvégi uradalom) falvainak léirása és helynevei 1865-ben [Descrierea domeniului de Haghig din 1865], în Acta Harghitensia, 1996, 2, p. 214-228; Marcu Cercel [Un pretendent la tron în sec. XVII], în Magazin Istoric, 1996, nr. 10, p. 65-67; Székely főnemesi család Horvátországban, în Művelődés [O familie de mari nobili secui în Croaţia], 1998, 51, nr. 5-6, p. 73-75; – articole în colaborare: Zur Beteiligung der ungarischen und deutschen Bevölkerung Siebenbürgens an dem Bauern Aufstand unter der Führung Horeas, în Forschungen zur Volks- und Landeskunde, 1963, p. 152-158 (în colab. cu C. Câmpeanu); Prima carte tipărită în limba română (1544), în Călăuza bibliotecarului, 18, nr. 2, 1965, p. 94-96 (în colab. cu A. Huttmann); Cu privire la datarea şi geneza Cazaniei I, tipărită de Diaconul Coresi, în Limba Română, nr. 2, 1967, p. 109-118 (în colab. cu A. Huttmann); Frământări în Transilvania în prejma războiului ţărănesc din 1514. Răzvrătirea lui Ioan Secuiul, în Studii. Rev. de Istorie, nr. 2, 1967, p. 289-305 (în colab. cu G. Gündisch); Filip Moldoveanul, primul topograf, în Limbă şi literatură, XVI, 1968, p. 145-174 (în colab. cu A. Huttmann); Atelierul tipografic al ieromonahului Lavrentie (secolul XVI), în Studia Bibliografica, 3, 1969, p. 527-538 (în colab. cu A. Huttmann); Geneza Cazaniei a II-a (1581) şi legăturile diaconului Coresi cu Tipografia latină din Brașov, 1969 (în colab. cu A. Huttmann); Contribuţii la problema legăturilor cronicarului Miron Costin cu Transilvania, în Revista de istorie şi teorie literară, nr. 1, 1971, p. 3-20 (în colab. cu A. Huttmann); Contribuţii la cunoaşterea vieţii şi activităţii diacului Lorinţ, în Studii de limbă literară şi filologie, vol. II, 1972, p. 243-258 (în colab. cu A. Huttmann); Répéres à une histoire de la climatologie roumaine, în Revue Romaine d’Histoire, nr. 2-3, 1980, p. 267-276 (în colab. cu P. Cernovodeanu); Andreas Thorwächter szász evangélikus lelkész unitárius tárgyú tanulmányai, în Keresztény Magvetö, 3, 1988, p. 170-174; Adatok a homoródszentpáli Szentpáli család történetéhez, în KM, 1993, nr. 4, p. 232-235; És élni kellett tovább. Két emlékirat (Două confesiuni memorialistice), în Bevezetőjével Vetési László. Székelyudvarhely, Erdélyi Gondolat Könyvkiadó, 1995, 127 p. (în colab. cu Jancsik Andor).
Referinţe: [Interviu cu Paul Binder], în Brassoi Lapok, nr. 26, 1 iul. 1978 p. 4-5; EIR, p. 60; Kovács István, Utazások a régi Európában, în Keresztény Magvető, nr. 3-4, 1978; Krajnik-Nagy Károly, Három nyelven a Cenk alatt. Dr. Paul Binder, în Brassoi Lapok, 26, 1 iul. 1978, p. 4-5; Romániai magyar irodalmi lexikon, vol. I, 1981, p. 229-230; [Interviu cuPaul Binder], în Brassoi Lapok 15, nr. 39, 30 sep. 1983, p. 3; Szőcs István, [Binder Paul], în Utunk, 39, nr. 5, feb. 1984, p. 2; [Interviu cu Binder Paul], în Brassoi Lapok, nr. 12, 22 mai 1985, p. 5; [Interviu cu Paul Binder], în Karpatenrundschau, nr. 10, 8 mart. 1985, p. 6 (cu foto); Drotleff, Dieter, Zeugnisse der Geschichte mit Historiken im Gespräch, Cluj, Dacia, 1988, p. 45-48, 85 (interviu şi o scurtă schiţă bio-bibliografică); Nägler, Th., [Paul Binder], în Korunk, nr. 11, nov. 1991, p. 1338-1340; [Interviu cu Paul Binder], în Karpatenrundschau, 22 oct. 1992, p. 1, 6; [Interviu cu Paul Binder], în RMSZ, 11-12 ian. 1992, p. 3; Wittstock, Wolfgang, Lehrauftrag in Debreczin [Cursuri ţinute la Debreţinde Paul Binder], în Neuer Weg, 9 oct. 1992, p. 5; [Búcsú dr. Binder Páltól], în Brassoi Lapok, nr. 284, 16-22 iun. 1995, p. 5; [Binder Paul], în RMSZ, 11 iul. 1995, p. 3; Binder Paul 60 éves, în Brassoi Lapok, nr. 270, 10-16 mart. 1995, p. 2; Cernovodeanu, P., Paul Binder, în RI, 1995, 6, nr. 9-10, p. 905-906; Csutak L., Ex libris Paul Binder, în Brassoi Lapok, 16-22 iun. 1995, p. 5; Lingner, Ewald, Dr. Paul Binder wurde 60, în Neue Kronstadter Zeitung, 28 apr. 1995, p. 8; Nussbächer, G., Ein reichhaltiges Forscherleben. Dr. Paul Binder – 60 Jahre, în Karpatenrundschau, 9 mart. 1995, p. 1, 6; Nussbächer, G., In drei Sprachen. In memoriam zum Tode von Dr. Paul Binder, în Karpatenrundschau, nr. 2299, 15 iun. 1995, p. 6; Nussbächer, G., [Paul Binder], în Allgemeine Deutsche Zeitung, 16 iun. 1995, p. 4; Nussbächer, G., Un cărturar braşovean de seamă: prof. dr. Paul Binder, în Transilvania Expres, nr. 538, 13 iun. 1995, p. 3; Ţion, Al., [Necrolog Paul Binder], în Transilvania Expres, 10-11 iun. 1995, p. 4; [Necrolog], în Brassoi Lapok, nr. 24, 1995; Lexicon, p. 155; Feneşan, Costin, Paul Binder, în SMIM, vol. XIV, București, 1996, nr. 9-10, p. 157-158; Lexicon maghiar, 1997, p. 82; Ludoşan, Paul, Profesor doctor Paul Binder, profil de dascăl şi coleg, în Ţara Bârsei, anul 11-12, nr. 11-12 (2012-2013), p. 10-11; Niedermaier, Paul, O personalitate transilvană: Paul Binder, în Ţara Bârsei, anul 11-12, nr. 11-12 (2012-2013), p. 24-25; Nussbächer, Gernot, Amintiri despre Paul Binder, în Ţara Bârsei, anul 11-12, nr. 11-12 (2012-2013), p. 12-18; Popovici, Bogdan Florin, Paul Binder şi geografia istorică a Ţării Bârsei, în Ţara Bârsei, anul 11-12, nr. 11-12 (2012-2013), p. 26-28; Ungureanu, Alexandru, Boamfă, Ionel, Opera geografică a lui Paul Binder cu privire specială asupra tezei de doctorat, în Ţara Bârsei, anul 11-12, nr. 11-12 (2012-2013), p. 19-23; Drotleff, Dieter, Dr. Paul Binder geehrt, în Allgemeine Deutsche Zeitung, an 23, nr. 5586, 13 mart. 2015, p. 7; Ambrus Attila, Pál Binder și spațiul interculturalității, în Țara Bârsei, anul 13, nr. 13, (2014), p. 29-32; https://www.eme.ro/binder-pal accesat la 18 mart. 2020.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.