BERGER, Wilhelm Georg

BERGER, Wilhelm Georg (născut 4 decembrie 1929, comuna Rupea, județul Brașov –  mort 8 martie 1993, București), compozitor, muzicolog, dirijor. Studiile muzicale le-a urmat la Conservatorul din București (1948-1952), fiind în paralel violist în Orchestra Filarmonicii din București (1948-1958). A mai activat şi în Quartetul de coarde al Uniunii Compozitorilor din București. Din 1968 devine Secretar la U.C.M. (Uniunea compozitorilor şi muzicologilor). Susţine numeroase emisiuni radiofonice şi de televiziune, conferinţe, comunicări ştiinţifice în ţară şi peste hotare (mai ales în fosta RDG), concerte, lecţii etc. A făcut parte din jurii naţionale şi internaţionale (București, Dresda, Liège, Torino etc.) şi a dirijat filarmonici şi orchestre simfonice din Iași, Brașov, Târgu Mureş, Arad ş.a. A fost o personalitate complexă, greu de cuprins într-un portret, care să cuprindă toate preocupările sale, însă cel mai prolific se manifestă în compoziţie (16 simfonii, 15 cvartete de coarde), ceea ce deja denotă monumentalitatea creaţiei sale. Subtitlurile simfoniilor dezvăluie că fiecare dintre ele nu repetă un tipar nici ca arhitectură, nici ca ethos: Lirică epică dramatică, Lirică epică tragică, Lirică epică solemnă etc. La compoziţie ajunge pornind de la practica de instrumentist de ansamblu simfonic cameral, aşa explicându-se şi faptul că primele lui lucrări de compoziţie sunt pentru vioară-violă şi cvartet (1954-1960). La fel de prolific ca în compoziţie se va dovedi şi în muzicologie, mărturie fiind cele peste cinci mii de pagini tipărite, care definesc deopotrivă un  gânditor şi un om de ştiinţă, care se manifestă ca estetician, istoriograf, critic muzical şi teoretician, toate adăugate şi uriaşei experienţe artistice a muzicianului practician. Volumele sale, deşi intitulate modest Ghiduri, exprimă cu claritate ideile într-un limbaj de o mare eleganţă. De altfel, a făcut parte din redacţia revistei Muzica. La cele 15 volume publicate se adaugă numeroase studii şi articole risipite în diverse publicaţii: Muzica, Studii de muzicologie, Rumänien heute, A, Volk und Kultur, Secolul XX, Neue Banater Zeitung (Timişoara) etc. Pentru activitatea sa artistică a fost  distins (1964) cu premiul „Prince Rainier III de Monaco” (Monte Carlo). A primit doi ani consecutiv Premiul I „Reine Elisabeth de Belgique” (1965, Liège şi 1966, Bruxelles). În ţară a fost răsplătit cu Premiile Academiei Române (1966 şi 1985) şi Premiile Uniunii Compozitorilor (1967, 1974, 1977, 1981 şi 1985). Poate fi considerat unul din cei mai prolifici compozitori români, iar întreaga sa creaţie se înscrie pe coordonatele clasicismului. Autentic enciclopedist, inaugurează în muzicologia românească un nou capitol, trecând de la analiza de suprafaţă, gen cronică muzicală facilă, la analiza structural-matematică, cu rădăcini în muzicologia germană de la începutul secolului al XIX-lea. În componistică a cultivat „discursul melodic”. Trăia modest într-un apartament din București. „Interesant pentru mine a fost întotdeauna să văd şi să verific în detaliu cum gândirea muzicală şi gândirea despre muzică se completează şi se acoperă reciproc. Interesul şi respectul pentru istoria noastră m-au făcut să compun Simfonia a IX-a Sarmizegetusa pentru care m-am încumetat să-mi scriu singur versurile, în Munţii Orăştiei, sus pe dealuri şi sub bolta cea mare. Apoi am coborât în lumea lui Goethe, războindu-mă cu partea a doua din Faust, pe care am căutat s-o cuprind într-o dramă simfonică, cu recitator, cor cântat şi vorbit, orgă şi orchestră”. „Compozitorul operează într-o frescă fără cadre, în care în plus orice canon de frumos se cere mereu regândit şi resimţit, reimaginat şi reproiectat în opera de artă. Totul se rezumă deci la cunoaştere, la capacitatea de a pune în valoare această cunoaştere, la însuşirea de a însufleţi opera făurită. Aspiraţia spre perfecţiune rămâne singurul ghid în acest proces, în care intenţia artistică încearcă s-o ia înaintea judecăţii strict raţionale. Probabil că lucrurile, atunci când dau semne a fi bine potrivite, se împletesc ca un brâu nesfârşit, menit să înconjoare şi să lege o operă de autor care nu se închistează într-o singură dimensiune, ci care se răsfiră fără ostentaţie în registre şi pe planuri armonios corespunzătoare sieşi.” La 18 decembrie 1991 este ales membru corespondent al Academiei române, secţiunea arte, arhitectură şi audiovizual.

Opera: Muzică de teatru – Ifigenia în Aulida;
– muzică vocal-simfonică:Pentru pace, op. 5 (1958); Şt. Furtună, op. 11 (1959); Anul 1848, op. 52 (1971); Dintre sute de catarge, op. 43 (1973); Faust, op. 61 (1981);
– muzică simfonicăTrei miniaturi pentru orchestră de coarde, op. 1 (1956); Improvizaţie şi dublă fugă pentru orchestră, op. 4 (1957); Variaţiuni simfonice, op. 8 (1958), Poemul muncii înfrăţite, op. 10 (1959), Simfonia nr. 1 „Lirica”, op. 14 (1960); Concert pentru orchestră de coarde, op. 15 (1961); Din basmele copiilor, op. 19 (1963); Simfonia „Epica”, op. 22 (1963); Imagini rapsodice, op. 23 (1964); Simfonia nr. 4 „Tragica”, op. 30 (1964); Meditaţii, op. 33 (1968); Simfonia nr. 5 „Muzica solemnă”, op. 37 (1968); Variaţiuni pentru orchestră de suflători, op. 34 (1968); Simfonia nr. 6 „Armonia”, op. 38 (1969); Simfonia nr. 7 „Energia”, op. 39 (1970); Simfonia nr. 8 „Luceafărul”, op. 40 (1971); Simfonia nr. 9 „Fantasia” (1974); Simfonia nr. 10 pentru orgă şi orchestră, op. 47 (1975), Simfonia nr. 11 „Sarmizegetuza”, op. 48 (1979); Balada pentru orchestră de cameră, op. 54 (1978); Simfonia nr. 12 „La steaua”, op. 49 (1978); Simfonia Solemnis (nr. 13), 1980; Armoniile păcii, op. 66 (1984); Simfonia nr. 14, op. 67 (1985); Simfonia nr. 15 „Anul păcii”, op. 70 (1986);
– muzică concertantăConcert nr. 1 pentru violă şi orchestră, op. 12 (1959); Concert nr. 2 pentru violă şi orchestră, op. 16 (1961); Concert pentru vioară şi orchestră, op. 29 (1965); Concert pentru violoncel şi orchestră, op. 31 (1967); Concert pentru 22 de viori şi orchestră, op. 36 (1968); Muzică de concert pentru flaut şi orchestră, op. 42 (1972); Concert pentru vioară principală şi două cvartete de coarde, op. 45 (1975); Concert pentru vioară, violoncel şi orchestră, op. 53 (1977); Concert pentru vioară, violă şi orchestră, op. 55 (1978); Concert pentru clarinet şi orchestră, op. 57 (1979); Concert pentru orgă solo, op. 60 (1981); Concert nr. 2 pentru vioară şi orchestră, op. 63 (1983); Concert pentru vioară, violoncel, pian şi orchestră, op. 64 (1984); Concert pentru pian şi orchestră, op. 74 (1986); – muzică de camerăDivertisment nr. 1 pentru cvartet de coarde, op. 2; Cvartet de coarde nr. 2, op. 25; Divertisment nr. 2 pentru cvartet de coarde, op. 2 (1956); Cvartet de coarde nr. 3, op. 25 (1957); Sonată pentru violă şi pian, op. 3 (1957); Cvartet de coarde nr. 4, op. 25 (1958); Sonată pentru vioară şi pian, op. 7 (1958); Cvintet de două viole, op. 13 (1959); Cvartet de coarde nr. 5, op. 25 (1960); Sonată pentru vioară şi violoncel, op. 18 (1962); Sonată pentru violoncel şi pian, op. 21 (1963); Cvartet de coarde nr. 6, op. 25 (1964); Sonată pentru vioară solo, op. 24 (1964); Cvartet de coarde nr. 7, op. 32 (1965); Sonată pt. flaut, violă şi violoncel, op. 27 (1965); Sonată pentru violoncel solo, op. 28 (1965); Cvartet de coarde nr. 8, op. 32 (1966); Cvartet de coarde nr. 9, op. 32 (1966); Cvartet de coarde nr. 10, op. 32 (1966); Cvartet de coarde nr. 11, op. 32 (1967); Cvartet de coarde nr. 12, op. 32 (1967); Sonată pentru violă solo, op. 35 (1968); Cvintet cu pian, op. 41 (1971); Sonata nr. 2 pentru vioară şi pian, op. 50 (1977); Trio pentru vioară, violoncel şi pian, op. 64 (1977); Cvartet de coarde nr. 13, op. 44 (1979); Sonata pentru orgă solo, op. 58 (1979); Cvartet de coarde nr. 14, op. 44 (1980); Cvartet de coarde nr. 15, op. 44 (1983); Partitură pentru vioară solo, op. 62 (1983); Sonată pentru flaut solo, op. 69 (1985); Fantasia pentru orgă solo, op. 72 (1986); Cvartet de coarde nr. 16, op. 44 (1986); – muzică pentru pian:Şapte miniaturi pentru pian, op. 20 (1963); Sonata pentru pian, op. 17 (1967); Tândală şi Păcală, op. 2 (1974); Strofe diatonice, op. 59 (1980);
– muzică vocală:La vânătoare, op. 6 (1958); Sonete de Petrarca, op. 9 (1959); Trei cântece de seară, op. 51 (1977); Patru lieduri, op. 65 (1984); – ediţii critice: Constantinescu, P., Sonata bizantină pentru violoncel (violă) solo de B., București, Ed. Muzicală, 1967;
– orchestraţiiOvidiu de C. C. Nottara, operă în 5 acte, revizuit şi orchestrat actele II-V şi terminat actul V;
muzicologie: Ghid pentru muzica instrumentală de cameră, București, Ed. Muzicală, 1965; Muzica simfonică (Barocă – Clasică), vol. 1, București, Ed. Muzicală, 1967; Cvartet de coarde de la Haydn la Debussy, București, Ed. Muzicală, 1970; Muzica simfonică (Romantică) 1830 – 1890, vol. 2, București, Ed. Muzicală, 1972; Muzica simfonică (Romantică-Modernă 1890-1930), vol. 3, București, Ed. Muzicală, 1974; Muzica simfonică (Modernă-Contemporană, 1930-1950), vol. 4, București, Ed. Muzicală, 1976; Muzica simfonică (Contemporană, 1950-1970), București, Ed. Muzicală, 1977; Cvartetul de coarde de la Berger la Enescu, București, Ed. Muzicală, 1979; Dimensiuni modale, București, Ed. Muzicală 1979; Estetica sonatei clasice, București, Ed. Muzicală, 1981; Estetica sonatei romantice, București, Ed, Muzicală, 1983; Estetica sonatei moderne, București, Ed. Muzicală, 1984; Estetica sonatei baroce, București, Ed. Muzicală, 1985; Estetica sonatei contemporane, București, Ed. Muzicală, 1985; Teoria generală a sonatei, București, Ed. Muzicală, 1986; –
muzicologie-studiiIntonaţia temperată şi non-temperată, în Muzica, nr. 11, 1960; Tradiţie şi actualitate în cvartetul românesc, în Muzica, nr. 2, nr. 3, şi nr. 5, 1961; Moduri şi proporţii, în Muzica, nr. 1, 1963; Armonia – posibilităţi şi limite, în Muzica, nr. 7, 1964; Direcţii şi stiluri în muzica românească de cameră, în SCIA, nr. 2, 1964; Structuri sonore şi aspectele lor armonice, în Muzica, nr. 9 şi nr. 10, 1969; Hommage á Beethoven, în Muzica, nr. 12, 1970; Muzică şi poezie, în Ateneu, Bacău, nr. 11, 1970; Motivele sau temele şi unitatea întregului, în Muzica, nr. 11, 1974; Predominanţe filosofice în arta sunetelor, în Contemporanul, 12 sept. 1975; Teoria coralurilor integral cromatice, în Muzica, nr. 10 (301), nr. 11 (302) şi nr. 12 (303), 1977; Förederer einer modern Muzikkultur, în Karpatenrundschau, 20 mart. 1981; Bach aujourd’hui, în Muzica, 35, nr. 2 şi nr. 3, 1985; Estetică şi stil în simfonia românească actuală, în Muzica, nr. 4, 1987, p. 6; La musique de Mozart, sa nature (II), în Muzica, nr. 1, 1992, p. 95-105.
Referinţe: Szabolcsi Bence, Tóth Aladár, Zenei Lexicon, Budapesta, 1965; Gatti, Guido M., Basso, A., La Musica. Dizionario I (A-K), Torino, 1968; Katona Szabó I., Az Új Élet Lexicono, în Uj Élet, București, nr. 23, 1971; MDE, p. 1078; Cosma, V., Who’s Who, în Trib. Rom., 3, nr. 47, 15 oct. 1974; Altmann, W. Frank, Kurzgefaßtes Tonkünstlerlexikon, vol. 1 (A-K), 1974; Kay, Ernest, International Who’s Who in Music and Musicians Directory, Cambridge, 1975; Sohlmans Musiklexicon, vol. I, Stockholm, 1975; Baker’s Biographical Dictionary of Music, 6th ed., London, 1978; Popescu, Mihai, Repertoriul general al creaţiei muzicale româneşti, vol. I, București, Ed. Muz., 1979, vol. II, 1981; Sava, Dicţionar, p. 26; Pedigo, A., Internaţional Encyclopedia of Violin-Keyboard Sonatas and Composers Biographies, 1980; Cosma, V., Berger Wilhelm, în The Grove Dictionary of Music and Musicians, London, 1980; Seeger, Horst, Musiklexicon – Personen A-Z, Leipzig, 1981; Malá Encyclopedie Hudby, Praha, 1983; DE, vol. I, p. 205; Cosma, Muzicieni din Rom., p. 120-128 [cu o bogată bibliografie, pe care am citat-o şi noi]; alte articole – Firca, L., Noi creaţii. Sonata pentru violă şi violoncel de Wilhelm Berger, în Muzica, nr. 6, VI, 1963; Pandelescu, J.V., Simfonia a II-a de Berger în primă audiţie, în Contemporanul, nr. 46 (944), 13 nov. 1964; Constantinescu, G., Wilhelm Berger Variaţiuni pentru orchestră, în Contemporanul, nr. 52 (1002), 24 dec. 1965; Ţăranu, C., Simfonia a II-a de Wilhelm Berger, în Tribuna, Cluj, 9, nr. 16 (429), 22 iun. 1965; Constantinescu, G., Wilhelm Berger Quartetul, nr. 6, în Contemporanul, nr. 43 (1046), 28 oct. 1966; Flament N., Bruxelles, Wilhelm Berger – a treia oară premiul I la un concurs internaţional de compoziţie, în Contemporanul, nr. 4 (1007), 28 ian. 1966; Gavrilă, S., Cu Wilhelm Berger despre rosturile eterne şi contemporane ale muzicii, în Contemporanul, nr. 5 (1008), 4 dec. 1966; Oţeanu, S., Cu Wilhelm Berger despre conţinutul ideatic al muzicii, în Contemporanul, nr. 22 (1181), 30 mai 1969; Idem, Wilhelm Berger Ghid pentru muzica simfonică, în Scânteia, nr. 8136, 25 iul. 1969; Constantinescu, G., Charles Brück, Wilhelm Berger, în Contemporanul, nr. 50, 11 dec. 1970; Dumitrescu, I., O oră de muzică cu Wilhelm Berger, în Rom. Lib., 28, nr. 8086, 22 oct. 1970; Elian, E., Wilhelm Berger muzicologul, în Inf. Buc., 18, nr. 5290, 27 aug. 1970; Avakian, D., Concertul pentru două viori şi orchestră de Wilhelm Berger, în Muzica, nr. 4 (221), 1971; Constantinescu, G., Wilhelm Berger Concertul pentru două viori, în Contemporanul, nr. 8 (1267), 19 feb. 1971; Idem, Quartetul nr. 9 de Wilhelm Berger, în Contemporanul, nr. 26, 25 iun. 1971; Idem, Prime audiţii: Concertul pentru violoncel de Wilhelm Berger, în Muzica, nr. 1 (218), 1971; Vartolomei, L., Simfonia a VII-a Energia de Wilhelm Berger dedicată semicentenarului, în Muzica, nr. 3 (220), 1971; Voicu, I., Primă audiţie de Wilhelm Berger, în Contemporanul, nr. 6, 5 febr. 1971; Avakian, D., La musique simphonique de Wilhelm Berger, în Muzica, nr. 8 (249), 1972; Constantinescu, G., Wilhelm Berger la Filarmonică, în Contemporanul, nr. 19 (1330), 5 mai 1972; Idem, Simfoniul Radioteleviziunii. Luceafărul de Wilhelm Berger, în Inf. Buc., nr. 5732, 31 ian. 1972; Pandelescu, J.V., Creaţii româneşti, Wilhelm Berger, în Muzica, nr. 3 (232), 1972; Muzica, nr. 8, 1973; Udrescu V., Euterpe la …. Wilhelm Berger,Arta a fost de cînd se ştie modernă, în Inf. Buc., nr. 6320, 27 dec. 1973; Gerhard, E., Weil es mir um ein Winterbaum geht. W.B. zugehört, în Karpatenrundschau, nr. 7 (1139), 15 feb. 1974; Sava, I., Wilhelm Berger Ghid de muzică simfonică, în Contemporanul, nr. 50 (1465), 6 dec. 1974; Compozitorul şi muzicologul Wilhelm Berger, în Trib. Rom., nr. 5, 15 dec. 1974; Teutsch, Karl, Angenehme Überaschung. Uraufführung eines Werkes von Wilhelm Berger und eine Entdeckung, în Neuer Weg, nr. 7716, 28 feb. 1974; Idem, Zusammenfassende und einheitliche Deutung. Zu Wilhelm Berger drittem Konzertführer, în Neuer Weg, nr. 7920, 26 oct. 1974; Berger-Simfonie in Erstführung Temesvarer Musiktage heute eröffnet, în Neuer Weg, nr. 8084, 10 mai 1975; Wittstoch, W., Ehrliche Aussage – offene Ausnahme, Gespräch mit den Komponisten Wilhelm Berger, în Karpatenrundschau, nr. 28 (1212), 11 dec. 1975; Kessler, K., Neugestaltung der Tradition. Gespräch mit den Komponisten und Musikwissenschaftler Wilhelm Berger, Preisträger des Landersfestivals „Cîntarea Rom.”, în Neuer Weg, nr. 8773, 30 iul. 1977; Raţiu, A., La musique symphonique contemporaine (1950-1970) par Wilhelm Berger, în Muzica, nr. 12 (303), 1977; Wittstoch, W., Deckung des Gewollten und Erreichten. Gespräch mit dem Komponisten Wilhelm Berger, în Karpatenrundschau, nr. 29, 22 iul. 1977; Gheciu, R., Cartea muzicală Wilhelm Berger: ,,Muzica simfonică contemporană” 1950-1970, în Scânteia, nr. 11052, 3 mart. 1978; Tomescu, V., Un artist complet: Wilhelm Berger, în La Roumanie d’aujourd’hui, București, nr. 7, 1978; Vartolomei, L., Cronica muzicală. Simfonia „Sarmisegetuza”, în Contemporanul, nr. 39 (1664), 29 sept. 1978; Cosma, O. L., Simfoniile lui Wilhelm Berger, Consideraţii stilistice, în Studii Muzicale, București, vol XIV, Ed. Muzicală, 1979;  Volk und Kultur, nr. 9, 1979; Neuer Weg, nr. 9445, 2 oct. 1979; Kessler, Klaus, Eine denkwurdige Uraufführung: Bergers X. Simphonie, în Karpatenrundschau, 26 ian. 1979; /Notă/. Nicht nur Musikgeschichte. Muzica Verlag bringt Wilhelm Berger „Modale Dimensionen heraus/Zahlreiche Studien über Volksmusik”, în Neuer Weg, nr. 9224, 13 ian. 1979; Türk, Hans Peter, Mensch und Musik werden eins Streiflicher auf das kompositorische Schaffen von Wilhelm Berger, în Karpatenrundschau, nr. 52, 28 dec. 1979; Cartea, A. D., Dimensiuni modale” de Wilhelm Berger, în Rom. Lit., nr. 23, 5 iun. 1980; Elian, E., Simfonia nr. 10 de Wilhelm Berger, în Trib. Rom., nr. 176, 1 mart. 1980; Wittstoch, W., An der schwelle einer neuen Epoche, în Neue Lit., București, nr. 10, 1980; Dănsorean, Bujor, Wilhelm Berger, dirijor, în Muzica, nr. 7, iul. 1981, p. 19-20; Kessler, Klaus, An der Schwelle der grossen Synthese, în Neuer Weg, 16 mart. 1981; Elian, E., Drama simfonică Faust de Wilhelm Berger, în Muzica, nr. 5 (356), 1982; Kessler, Klaus, Ein Leben mit Goethe. Gespräch mit den Komponisten Wilhelm Berger vor der Uraufführung seines simphonischen Dramas „Faust”, în Neuer Weg, nr. 10. 196, 3 mart. 1982; Idem, Konzentrazion auf die Essen Wilhelm Berger simphonisches Drama „Faust” uraufgeführt, în Neuer Weg,  nr. 10 (212), 25 feb. 1982; Idem, Musikästhetik – konziß und umfassend. Gespräch mit den Komponisten und Musikschriftsteller Wilhelm Berger, în Neuer Weg, nr. 10, 48, 9 ian. 1982; Vartolomei, L., Jurnal de muzică. Faust citit de Wilhelm Berger, în Contemporanul, nr. 13 (1986), 26 mart. 1982; Mihail, L., M. Jora – Wilhelm Berger – Th. Grigoriu, în Muzica, nr. 9(372), 1983; Vartolomei, L., O muzică de neînchipuită tinereţe(muzica lui Wilhelm Berger Georg), în Contemporanul, nr. 20, 11 mai 1984, p. 6, 7; Sava, Istoria, p. 385, 449, 462, 464, 478, 484, 487; Kessler, K., Säulen jeder weiteren Musikgeschichte, în Neuer Weg, 30 mart. 1985, p. 3, 4 (interviu); Marbe, Myriam, Wilhelm Berger – Estetica sonatei, în Muzica, nr. 8 şi nr. 9, 1985; Negulescu, C., Profil, un muzician erudit, în Flacăra, 12 apr. 1985, p. 15; [Berger Wilhelm], interviu, în Neuer Weg, 6 sept 1986, p. 6; Dogaru, Anton, Wilhelm Berger, Estetica sonatei contemporane, în Rom. lit., 6 mart. 1986, p. 18; Raţiu, Adrian, Wilhelm Berger, Estetica sonatei contemporane, în Contemporanul, 14 mart. 1986, p. 12; [Berger Wilhelm], în Cântarea României, nr. 7, 1987, p. 42; Dogaru, A., Wilhelm Berger: „Impresionantă în muzica românească e diversitatea soluţiilor”, în Rom. Lit., nr. 25, 18 iun. 1987; Arzoiu, Ruxandra, Portret de muzician, în Actualitatea muzicală, nr. 60, 1 sept. 1992, p. 5; [Berger Wilhelm], interviu, în Gazeta de Transilvania, 9 iul. 1992, p. 1, 2; [Berger Georg], interviu, în Neuer Weg, 10 iul. 1992, p. 3; [Wilhelm Berger], interviu, în Neuer Weg, 17 iul. 1992, p. 4; Ardeleanu, Viorel, Wilhelm Berger, în Gazeta de Transilvania, nr. 975, 12 mart. 1993, p. 2; Constantinescu, Gr., A plecat un maestru…, în Actualitatea muzicală, nr. 73, mart. 1993, p. 1; Iorgulescu, A., Cel care a durat pe acest pământ catedrale de sunete, în Actualitatea muzicală, nr. 73, mart. 1993, p. 1; [Berger Georg], în Karpatenrundschau, 24 aug. 1995, p. 1; Cosma, L. O., Universul Muzicii Româneşti. Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din România (1920-1995), București, Ed. Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, 1995, vezi indice; Ehrung für Wilhelm Berger, în Karpatenrundschau, 15 iun. 1995, p. 6; Drotleff, D., Ehrung für Wilhelm Georg Berger, în Allgemeine Deutsche Zeitung, 5 dec. 1997, p. 8; Răsvan, Constantin, Mari muzicieni braşoveni: Wilhelm Berger – un creator prolific, în Gazeta de Transilvania, 7 mart. 1998, p. 5; Trocan, Lelia, Cârţu, Emil, Enciclopedie de muzică universală, București, Ed. Enciclopedică, 2000, p. 28-29; Mărghitan, Liviu, Costea, Florea, Ştefănescu, Radu, Academicienii Braşovului (sec. XIX-XX), Arad, Ramira, 2008; Catrina, Constantin, Muzica şi muzicienii Cetăţii, vol. 2, Rm. Vâlcea, Fântâna lui Manole, 2012; Lenz, Waltraut, Wilhelm Georg Berger erstmals in Deutschland eingespielt, în Allgemeine Deutsche Zeitung, vol 21, nr. 5193, 2 aug. 2013, p. 10; Stegaru, Paul, Wilhelm Georg Berger, un compozitor european din Transilvania, în Tribuna, nr. 261, 16 iul. 2013, p. 27-28; Idem, 20 de ani de la moartea prestigiosului compozitor, muzicolog şi dirijor Wilhelm Georg Berger, în Astra, nr. 3-4/2013, p. 98-99; Colţea, Radu, Eveniment cultural în cetatea Rupea, în Transilvania Expres, an 20, nr. 6329, 14 iun. 2014, p. 3; Stegaru, Paul, Wilhelm Berger, muzicologul, vol. 1, Brașov, Ed. Universităţii Transilvania, 2014, 236 p.; Iacobescu, Liliana, Wilhelm Georg Berger (1929-1993). Academicieni brașoveni, în Țaraa Bârsei, anul 16, nr. 16, 2017, p. 11-12; Drotleff, Dieter, Konzert zu Ehren von Wilhelm Georg Berger, în Allgemeine Deutsche Zeitung, anul 26, nr. 6413, 1 aug. 2018, p. 4; http://www.klassika.info/Komponisten/Berger_WG/index.html
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.