BENKNER, Paulus. Posibil să fie un alt fiu al lui Christian Benkner, amintit de izvoare, la sfârşitul secolului al XV-lea. Se ştie că s-a înscris în 1491 la Universitatea din Viena şi că în 1496, obţine gradul academic al artelor libere. BENKNER, Paulus. Începând cu 1517 este student al Universității din Viena. Aici obţine titlul de pleban (1519), un fel de preot orăşenesc, membru al “Uniunii maghiare”, o organizaţie care cuprindea atât profesori cât şi studenţi. Ulterior primeşte şi titlul academic de magistru. În primăvara anului 1527 este reales pleban la Brașov, dar în 1535 renunţă la această funcţie înaltă. BENKNER, Paulus (născut iunie 1561 – mort martie 1620). Fiu al lui Johannes Benkner, moşteneşte la moartea fratelui mai vârstnic, David, moara de hârtie întemeiată de tată lor. Înscriindu-se pe linia familiei sale, se impune în viaţa publică şi primeşte în anul 1593, o funcţie subordonată la Teillamt. În 1605 devine Ratscher şi în această calitate capătă monopolul comerţului cu bere la Brașov (Béerherr). În 1617 este Teilherr. Depune nenumărate eforturi pentru refacerea morii de hârtie incendiate şi distruse la 28 august 1600, împreună cu moara de făină şi cu ferma agricolă, de către trupele lui Mihai Viteazu. Luptele purtate în acei ani au dus şi la distrugerea morilor din Sibiu şi Cluj. Eforturile sale sunt fără succes, deoarece din 1602 până în 1609, lângă moara de hârtie se desfăşoară mai multe bătălii, toate acestea provocând pagube evaluate la 400 de florini, clădirilor şi instalaţiilor nerefăcute ale morii. Paulus Benkner a început în 1609 să construiască din nou clădirile morii, însă numai peste doi ani, în ianuarie 1611, ele vor fi definitiv distruse de către trupele principelui Gabriel Bathori. După moartea sa, magistratul Brașovului nu a mai permis împărţirea morii devastate şi a terenurilor din jur decât la majoratul celor doi fii ai lui Paulus, stipulând şi clauza ca „această moară de hârtie să poată fi reconstruită nu numai în folosul familiei Benkner, ci şi pentru cinstea oraşului nostru Brașov”. În 1646, fiul său cel mai mare, Johann, vinde partea sa din moara de hârtie pentru 100 de florini. După moartea fiicei Margareta, partea ei este împărţită celor 5 copii (fraţi). Referinţe: Nussbächer, Gernot, Moara de hârtie din Brașov în sec. al XVI-lea, în Cumidava, XII-1, 1979-1980, p. 62-63.
Fişă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.