BENKNER, Paul (născut 1653, Brașov – mort 14 august 1719), cronicar. Fiu al senatorului cu acelaşi nume, Paul Benkner a rămas orfan de tânăr, fiind crescut de mama sa. Izbucnirea, în 1676, a unei epidemii de ciumă la Brașov a determinat familia să se refugieze la Cristian. Între 1668-1677 îşi face studiile gimnaziale la Brașov, căsătorindu-se trei ani mai târziu. Din 1680 intră şi în viaţa publică, iar în 1682 e ales centumvir în „Consiliul celor o sută”. În ultimul an al vieţii, la 28 ianuarie a fost ales Orator. Lucrarea sa de căpetenie este Diarium, păstrată în manuscrisul original, dar fără coperta exterioară. Un proprietar de mai târziu al manuscrisului a scris pe foaia internă de pergament Diarium Paul Benkner, postmodum oratoris Comunitatis Coronensis. Acest manuscris se compune din două părţi distincte: Partea I era formată din pagini ce au fost completate ulterior de Paul Benkner cu însemnări anterioare. În această primă parte sunt relatate evenimente cuprinse între anii 865-1542, 1438-1535, 1527-1602 şi care privesc doar în parte Brașovul şi Ţara Bârsei. În această parte sunt cuprinse şi informaţii despre lupta lui Petru Rareş de la Feldioara din 1529 cu Ioan Zapolya. Partea a II-a a manuscrisului cuprinde relatările pe care le-a început însuşi autorul din 7 septembrie 1666 până în 29 ianuarie 1693, oglindind astfel perioada contemporană lui. Această a II-a parte a fost tipărită în întregime, fiind redactată alternativ în limbile latină şi germană. Unele evenimente şi denumiri sunt scrise în cele două limbi, cu caractere chirilice, iar o relatare din 1678, despre acţiunea lui Paul Beldi din Ozun îndreptată împotriva principelui Apafi, este redactată în limba maghiară. Probabil că autorul când vroia să păstreze secretul unor denumiri sau întâmplări le scria în germană sau latină cu litere chirilice. Descifrarea textului a cauzat astfel mari dificultăţi. Chiar Paul Benkner ne relatează în jurnalul său, cum a învăţat alfabetul chirilic de la trei boieri români, care au stat la Brașov de la sfârşitul anului 1673 până în 1676. Aceştia se pare că erau dregători întrucât li se dau şi rangurile: unul vornic, altul căpitan, iar al treilea armaş. Autorul are meritul de a ne înfăţişa numeroase evenimente din istoria Transilvaniei prezentate în legătură cu cele din Moldova şi Ţara Românească.
Referinţe: Trausch, Schriftsteller, vol. I, p. 107; [Paul Benkner], în Quellen, vol. 4, p. LXVI-LXX, 180-218; vol. 6, p. XXI-XXII, 275-286; Hienz, Schriftsteller, vol. V, p. 116; Heigl, Rezac, Şindilariu, Archivführer, p. 264, 405, 533, 568, 579, 587.
Fişă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.