BARTHA, Árpád

BARTHA Árpád (născut 19 decembrie 1953, Apaţa, județul Brașov), artist plastic. Şcoala primară o urmează în comuna natală, iar clasele gimnaziale la Şcoala de Artă din Târgu Mureş. Tot în această localitate a absolvit şi Liceul de Arte Plastice (1973). Între 1975-1977 a lucrat ca vitrinier la UJECOOP Brașov. Îşi continuă studiile la Institutul „I. Andreescu” din Cluj, pe care îl termină în anul 1981, an în care începe să lucreze la Secţia de Creaţie a UJECOOP Săcele, județul Brașov. Între anii 1985-1990 şi-a desfăşurat activitatea la secţia de reclame a UJECOOP Brașov, iar din 1991 este profesor de desen la Şcoala generală numărul 27 din acelaşi oraş. Talentul său artistic s-a concretizat în lucrări de gravură, grafică de carte, grafică publicitară, fotografie şi pictură. A debutat cu o expoziţie personală la Casa de Cultură din comuna natală, în anul 1980, care a fost urmată de mai multe expoziţii personale la Casa de Cultură – Săcele, județul Brașov (1982), redacţia ziarului Brassoi Lapok, Brașov (1982), Galeria de Artă „Victoria” din Brașov (1984, 1989, 1995), Galeria „Korunk” din Cluj (1986), iar peste hotare la „Galeria 21” din Budapesta. A participat la expoziţii colective judeţene, interjudeţene şi republicane, de desen şi gravură în perioada studenţiei la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj (1978-1981) şi în București, la Casa de Cultură Petőfi Sándor (1978). Participă şi la expoziţia de artă plastică a taberelor de creaţie – ediţia a III-a de la Tulcea (1980). În 1982 şi 1983 ia parte la expoziţia judeţeană de artă plastică, Brașov şi tot în 1983 participă la expoziţiile colective de la Brașov, Târgu Mureş şi București (grafică) şi Tulcea (gravură). În 1984 participă la două expoziţii colective organizate la Brașov. A expus alături de alţi artişti şi în oraşele Aiud, Arad, Baia Mare, Bistriţa, Covasna, Miercurea Ciuc, Sibiu, Sfântu Gheorghe. În 1989 participă la primele expoziţii colective din străinătate la Torino (Italia) şi Toronto (Canada), iar din 1990 prezenţa sa devine constantă peste hotare, participând la expoziţii colective organizate la Toronto (Canada, 1990), Tours (Franţa, 1991) şi Budapesta (1991), Szeged (1992) şi Székesfehérvár (1994), Düsseldorf (1997), Sopron (2000), Bruxelles (2005). În continuare a fost prezent la Bv. în expoziţii de grup şi personale în 1998, 1999, 2003, 2004, 2010, 2012, 2013, 2014, 2016. Sipos András considera că în lucrările sale artistul găseşte de cele mai multe ori cea mai potrivită realizare grafică a temei alese. Elementele luate din sfere tematice variate se construiesc într-un raport de relaţii, legând expresivitatea mijloacelor cu frământările interioare ale artistului. Referindu-se la creaţia sa, în 1984, Anca Pop considera că „artistul se detaşează ca un gravor cu o factură stilistică personală, aparţinând unui univers de idei şi sentimente, de forme şi de ritmuri bine structurate în jurul omului şi omenescului. Ceea ce mi se pare interesant în creaţia autorului nu este extravaganţa, ci faptul că foloseşte şi compune cu datele comunului”. La ultima sa expoziţie personală organizată la Muzeul de Artă din Brașov, în 1998, Veronica Bodea-Tatulea*, considera că „graficianul este un artist care ştie mai bine ca oricine că desenul este piatra de încercare şi dovada incontestabilă a talentului. În demersurile sale conceptul uman îmbrăţişează spontan natura şi este receptiv la seva ei hrănitoare. Bogăţia naturii vine să se înscrie în ordinea gândirii, ca şi cum această ordine ar fi condiţia ei înseşi. Într-o înaintare lentă, dar continuă, Bartha Árpád. nu încetează să se maturizeze şi să-şi perfecţioneze măiestria, rămânând fidel tehnicilor gravurii, într-o mobilizare totală a tuturor mijloacelor de exprimare”. A realizat o coloană memorială pentru comuna Apaţa în anul 1996. Din 2006 a devenit director al Muzeului de Artă Brașov, calitate în care a contribuit la itinerarea de expoziţii artistice în străinătate, a iniţiat parteneriate, a valorificat patrimoniul muzeului şi a iniţiat un concurs de desene Oraşul meu pentru copii şi tineri din alte şcoli decât învăţământul artistic, aducându-i aproape de muzeu. În 2018 s-a retras prin demisie de la Muzeul de Artă Brașov şi s-a pensionat.

Referinţe: Sipos András, Útrakész grafikus, în Brassoi Lapok, nr. 35, 27 aug. 1982, p. 3; Idem, A grafikus fotói, în Brassoi Lapok, 15, nr. 1, 7 ian. 1983, p. 2; Idem, Viktória-terem: Angela Bocu és Bartha Árpád, în Brassoi Lapok, nr. 25, 22 iun. 1984, p. 4, 6 (cu foto); Patai Sándor, Itthon, e hazában…, în Brassoi Lapok, nr. 19, 12 mai 1989, p. 2; Romaniai Magyar Ki Kicsoda, Cluj, 1997, p. 65; Csutak Levente, [Bartha Árpád], în Brassoi Lapok, 3 iul. 1998, p. 3; Matei, Petre, Artişti plastici braşoveni contemporani, p. 28-29; Gravură contemporană braşoveană, Brașov, Ed. Artfilco, 2002; Bartha Árpád, Grafică, prezentare grafică Veronica Bodea, Brașov, 2003, 16 p.; Tóásó Áron Zoltan, Egyfajta teremtés, în romániai Magyar Szó, nr. 4700, 24.12.2003, p. 3; Popa, Ioan, Bartha Árpád – portret al artistului la 50 de ani, în Gazeta de Transilvania, anul 166, nr. 4083, 07.01.2004, p. 5; Artişti români în Belgia, 2005; Ciotloş, Paula, Portret Bartha Árpád – Pictorul care conduce Muzeul de Artă, în Adevărul de seară, nr. 424, 19.12.2009, p. 16; Biblioteca Județeană „G. Bariţiu” Brașov, deţine două cataloage de expoziţie, 1984 (cu foto) şi 1998 cuprinzând informaţii biografice, aprecieri asupra creaţiei sale şi o listă a 54 de lucrări expuse cu titlu şi dimensiuni. Unele din lucrările sale au fost reproduse în ziarul braşovean Brassoi Lapok, 8 iul. 1999, p. 9.
Fişă întocmită de Ruxandra Moaşa Nazare.