BARTESCH, Peter (născut 9 februarie 1842, Brașov – mort 11 ianuaraie 1914, Brașov), arhitect. Tatăl său era meşter zidar şi a purtat acelaşi nume. După absolvirea Şcolii Reale din Brașov, Peter Bartesch urmează gimnaziul evanghelic, după care, între 1853-1856, lucrează ca meşter zidar. Studiile superioare le-a făcut la Politehnica şi Şcoala Superioară de Arhitectură din cadrul Academiei Imperiale de Arte din Viena, începând cu 1856 până în 1862. Întors în oraşul natal, din 13 aprilie 1864 primeşte autorizaţia de liberă practică ca inginer constructor şi arhitect privat. Între 23 mai 1866 şi 30 iunie 1884 a deţinut funcţia de inginer al oraşului, în 1876 fiind reconfirmat de fişpanul J. Szentiványi pe acest post. Pentru această funcţie Peter Bartesch era mereu reales pentru o perioadă de şase ani. În această calitate a făcut o călătorie de documentare în Ungaria, Austria, Germania şi Italia, interesat de metodele de salubrizare folosite în aceste ţări. Ca rezultat al acestor observaţii, în 1872 a întocmit un raport cu privire la salubrizarea oraşului Brașov: Bericht über die Reinigung der Städte von menschlichen Abfallstoffen. A fost, de asemenea, profesor de arta construcţiilor la Şcoala de meserii din Brașov, de la înfiinţarea acesteia până în 1885. Între 1881-1884 Peter Bartesch a condus lucrările de construcţie ale impunătoarei clădiri, în stil neorenascentist, în care şi-au avut reşedinţa instituţii publice ale oraşului, iar din 1971 rectoratul Universității Transilvania din Brașov. A proiectat şi construit mai multe clădiri în Brașov: Palatul ţintaşilor, Gimnaziul Evanghelic de Fete, Fabrica de Chibrituri din Strada Lungă ş.a. Lor le poate fi adăugat şi altarul Bisericii Negre proiectat de Peter Bartesch, în stil neogotic, ornamentat cu sculpturi de Franz Schönthaler din Viena, în 1866. În 1884 s-a pensionat, iar din 1885 s-a stabilit la Viena, unde a fost angajat arhitect la Ministerul Comerţului. Aici va rămâne până în august 1901, când se va reîntoarce în oraşul natal, unde va lucra ca arhitect particular. În anul 1906 a fost desemnat, împreună cu Arthur Coulin, să facă un plan al oraşului. Lucrarea lor a dezamăgit însă pe unii, iar în 1914, după moartea lui Peter Bartesch, a fost alcătuit un alt plan de A. Meschendörfer* şi arhitectul german Th. V. Fischer, publicat în periodicul Die Karpathen. Printre discipolii săi s-a numărat arhitectul Christian Kertsch*. O fotografie a lui Peter Bartesch se păstrează în albumul Arhivelor Statului din Brașov.
Referinţe: Szinnyei, Magyar, vol. I, p. 631; Schuller, Schriftsteller, IV, p. 18-19; Stenner, Fr., Die Beamten, p. 7-8 [citează următoarele lucrări: Stadtrechnungen (Schaffner-Stadthhann-und andere Rechnungen) im Stadtarchiv, mss.]; Gusbeth, E., Sanitätswesen in Kronstadt]; Kühlbrandt, Ernst, Peter Bartesch, necrolog, în Kronstadter Zeitung, 1914, nr. 10, p. 3-4; Wittstock, Manfred, Der Stadtplan, în Neuer Weg, 23 oct. 1974, p. 4 [este reprodus planul oraşului întocmit de Bartesch Peter]; Hienz, Schriftsteller, vol. V, p. 79; Kronstadt, München, 1999, p. 142, 156, 167; Aus der Genealogie, în Kronstädter Mitteilungsblatt, nr. 5, dec. 2018, p. 7-8; Philippi, Maja, De la Baroc la Art Nouveau: schimbări în peisajul urban al centrului istoric din Braşov în secolul al XIX-lea şi la începutul secolului XX, traducere din limba germană de Gernot Nussbächer, fotografii de Peter Simon, Brașov, Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” Braşov, 2019.
Traducerile din limba germană au fost făcute de Gabriela Gyenge.
Fişă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.