BÂRSEANU, Andrei

BÂRSEANU, Andrei (născut 17 octombrie 1858, Dârste, Braşov – mort 19 august 1922, Bucureşti), poet, folclorist, pedagog şi publicist. S-a născut în familia unor preoţi ortodocşi. Urmează cursurile elementare la Dârste, iar studiile gimnaziale şi liceale la Braşov (1870-1878). A locuit la Braşov în casa unchiului său după mamă, Ioan Meşotă*, cu rol în formarea sa, la fel ca profesorul Ioan Lapedatu, conducătorul societăţii de lectură a elevilor, care i-a trezit interesul pentru folclor şi literatură. În 1875 a scos, împreună cu Augustin Bunea*, revista Conversaţiuni, sub influenţa Convorbirilor literare de la Iaşi. Împreună cu I. Popea, a condus revista pedagogică braşoveană Şcoala şi Familia (1903-1904). A fost student al Facultăţii de Filosofie şi Litere din Viena şi München (1878-1881), luându-şi licenţa în litere şi filosofie. La Viena a luat parte activă la viaţa culturală a studenţilor români, devenind preşedintele Comisiei literare a societăţii România Jună, vicepreşedinte al societăţii fiind Dimitre Onciul. De aici trimitea poezii, publicate în Albina Carpaţilor, Familiaşi Convorbiri literare. Versurile sale stau sub influenţa lui V. Alecsandri şi D. Bolintineanu, primul influenţându-l în poezia Pe al nostru steag, ce va deveni Imnul Unirii, pe melodia lui C. Porumbescu*, ultimul devenindu-i prieten la Viena şi pe care îl aducea la Braşov, când a revenit după studii. Această poezie trebuia să fie imnul societăţii studenţeşti România Jună, iar premiul de două mii de lei obţinut pentru acest imn a fost dăruit bibliotecii liceului Şaguna Braşov. De altfel, la Viena îl cunoaşte şi pe învăţatul ceh J. Urban Jarnik. La întoarcerea în ţară, a devenit profesor provizoriu la Liceul Andrei Şaguna Braşov, predând limba română, istoria şi geografia (1881-1886). Din 1886 funcţionează ca profesor definitiv la Şcoala Comecială din Braşov, devenită mai târziu Şcoala Superioară de Comerţ „Andrei Bârseanu”. Andrei Bârseanu ajunge în posturi de conducere în învăţământul braşovean: co-rector al Şcolii medii din Braşov (1889-1891), apoi dirigent al Şcolii Comerciale Superioare din Braşov (1891-1893). Împreună cu I. Popea continuă editarea revistei pedagogice braşovene Şcoala şi familia(an II). Este şi autor de manuale şcolare şi articole pe probleme de învăţământ. În periodicele din Brașov (Gazeta Transilvaniei, Şcoala şi familia) a publicat o serie de poezii, printre care Imnul Astrei, pe muzică de Iacob Mureşianu, Grăieşte marea, Salutul Romei etc. În colaborare cu cehul J. Urban Jarnik, a publicat colecţia de folclor Doine şi strigături din Ardeal. Alcătuită pe baza materialului adunat din Câmpia Transilvaniei de către canonicul blăjean I. M. Moldovan, cu ajutorul elevilor săi, culegerea evidenţiază specificul liricii populare ardelene. Cele trei părţi care o compun (doine, strigături şi varia) sunt divizate pe capitole. Această culegere este un ecou al culegerii populare a lui Alecsandri, contribuţia lui Andrei Bârseanu constând în clasarea celor peste 1000 de piese (648 doine şi 359 strigături), în elaborarea notei şi a prefeţei. La un an după ce lui Haşdeu i se încredinţase elaborarea Dicţionarului Limbii Române, forul academic se vede pus în faţa unei noi oferte din partea filologului ceh Jan Urban (1885) care solicită Academiei Române „să-l însărcineze cu facerea unui dicţionar în care să se cuprindă toate cuvintele adunate din literatura poporală română”. Baza unui dicţionar al creaţiei folclorice fusese pusă de Jarnik în culegerea Doine şi strigături din Ardeal, publicată cu Andrei Bârseanu în 1885 sub patronajul Academiei, căci la ea filologul adăugase un enorm glosar al colecţiei, remarcabil conceput şi realizat. Forul academic respinge oferta găsind-o inoportună, întrucât materialul lexical popular intra şi în vederile lui Haşdeu. Mai puţin cunoscut este studiul său în limba germană Die rumänische Volksdichtung. A redactat un bogat articol asupra Braşovului în Enciclopedia română a lui Diaconovici. Lor li se mai adaugă două culegeri, cincizeci de colinde (folclor cules în jurul Brașovului între 1887-1890) şi Din traista lui Moş Stoica, O sută şi una minciuni poporale din ţara Ardealului (cuprinde snoave publicate sub pseudonimul Sandu Pungă Goală în Gazeta de Transilvania, 1889-1890). Tot de perioada braşoveană este legată elaborarea celebrei monografii Istoria şcoalelor centrale române greco-orientale din Braşov (1902), apărută la 50 de ani de existenţă a acestora, lucrare premiată de Academia Română, cu o parte din premiul Adamachi şi cu alegerea autorului ca membru corespondent al Academiei (1902). La 30 martie/12 aprilie 1902 a fost ales membru corespondent al Academiei Române la secţiunea literară, iar în 1/14 aprilie 1908 a devenit membru titular al acestei instituţii, în locul lui I. Vulcan, fără să rostească însă discursul de recepţie. În 8 iunie 1922 a fost ales în Biroul Academiei Române ca vicepreşedinte. Se implică tot mai mult în activitatea Astrei,mutându-se la Sibiu,unde va fi absorbit de problemele organizatorice ale acesteia şi va părăsi în cea mai mare parte vechile preocupări. Devine vicepreşedinte al Astrei(1905-1910), apoi preşedinte (1911-1922) şi director al revistei Transilvania.Deşi, în 1916 a fost pensionat, totuşi, după 1918 ajunge director regional al învăţământului secundar din Sibiu. A desfăşurat o vie activitate pentru înfiinţarea unei biblioteci poporale şi pentru răspândirea cunoştinţelor moderne în literatură, artă şi ştiinţă. A colaborat la Calendarul Asociaţiunii, Calendarul Foii noastre, Die Karpathen, Familia, Gazeta învăţătorului, Gazeta Transilvaniei, Luceafărul, Semănătorul, Secerişulş.a. În acestea, pe lângă versuri, a publicat traduceri şi articole despre literatura populară. Pentru meritele sale a fost ales în 1912 vicepreşedinte al Academiei Române. Spre sfârşitul vieţii ajunge vicepreşedintele Marelui Sfat Naţional din Sibiu (1919) şi senator de Alba Iulia. A ţinut mai multe discursuri în care au fost evocate figuri de cărturari devotaţi luminării poporului, fiind considerat un bun orator al epocii. Ca membru al Academiei a întocmit rapoarte asupra unor culegeri de folclor, pretinzând eliminarea neologismelor din textele populare. Lor li se adaugă rapoarte asupra unor manuscrise şi tipărituri maramureşene. A participat la lucrările corporaţiunilor şcolare şi bisericeşti, făcând parte şi din conducerea unor asociaţii şi întreprinderi. A fost în diferite rânduri deputat sinodal şi congresual. Deşi a murit la Bucureşti, a fost înmormântat la Sibiu. La şapte ani de la moarte, rămăşiţele pământeşti i-au fost aduse la Braşov şi îngropate în cimitirul din Groaveri. Evocându-i personalitatea, unul din contemporani l-a apreciat ca „om al faptelor şi nu al vorbelor”, iar în 1911 Nicolae Iorga îl considera printre „profesorii cei mai iubiţi, din cărturarii cei mai adevăraţi, un om care prin talentul său discret, prin blândeţea purtărilor sale, prin stricta îndeplinire a tuturor datoriilor sale şi nu mai puţin prin dovezile repetate că nu pune nimic mai presus de interesele şcolii, culturii, naţiei, cărora le-a făcut danii însemnate, din puţinul său avut, era o podoabă, o mândrie a românilor din acel bătrân oraş al amintirilor şi străduinţelor noastre”. Octavian Goga, un alt mare spirit care l-a cunoscut îndeaproape, îl aprecia astfel: „Cine a avut norocul să-l vadă în fruntea adunărilor Astra, în anii din urmă, să-i asculte cuvintele din care vorbea un spirit luminat de savant occidental, o minte cumpănită, care judecă nevoile unui popor, un talent superior de fin analist, care disecă cu ochi ageri o situaţie, cine i-a auzit discursurile de deschidere, care, în fraze rotunjite, cu o severitate de artist, închid atâtea poveţe şi dau cuvânt unei răspicate demnităţi naţionale, cine i-a admirat cumpătul şi bunul simţ cu care dezlega cele mai dificile probleme, acela a rămas fascinat de armonia distinsă a acestei frumoase figuri din viaţa noastră culturală”. D. Gusti îl evoca astfel în 1924: „Îmi amintesc cu emoţie ziua când, cu prilejul sărbătoririi a 50 de ani din existenţa Academiei noastre, am auzit pentru întâia oară vocea răsunătoare şi m-a impresionat atunci adânc patosul comunicativ al acestui frumos bătrân, o podoabă a splendidei sale generaţii”, iar într-o altă evocare din 1929 Al. Lapedatu îl vedea astfel: „arareori bărbat care să se fi ridicat numai şi numai prin muncă stăruitoare şi onestă, prin merite reale şi unanim recunoscute la posturile şi demnităţile cele mai mari şi mai însemnate, fără să le fi căutat şi fără să le fi râvnit măcar. Şi iarăşi arareori om care, ajuns odată la astfel de posturi şi demnităţi, să le fi ştiut purta şi reprezenta cu mai multă râvnă şi conştiinciozitate, cu mai multă jertfă şi devotament, cu mai multă podoabă şi cinste”. Opera sa literară şi publicistică e departe de a fi adunată în volume. O stradă din Brașov îi poartă numele.

Opera: [Poezii], CL, XVI, 6, 1882; XVI, 10, 1883; XX, 12, 1887; T, LIII, 10, 1922; PAU, p. 355-367; Doine şi strigături din Ardeal, București, Tip. Acad., 1885 (în colaborare cu J. Urban Jarnik), vol. I, XV + 528 p. (reeditat, București, EPL, 1964), vol. II, XVI + 324 p.; ediţia a II-a îngrijită de A. Fochi, București, E.A., 1968, 968 p.; Timoteiu Cipariu [necrolog], în Şcoala şi familia, Brașov, 1887, II, p. 241-243; [I. Dariu, A. Bârseanu, A. Vlaicu], Abecedar…, an I, Brașov, 1887 ; ed. a II-a, 1890; ed. a III-a, 1893; ed. a VI-a, 1898, ed. VIII-a, 1906; ed. a IX-a, 1910; Carte de cetire latină, cl. I, gimnaziu Brașov, 1887 ; cl. a II-a, gimn. Brașov, 1888 (în colab. cu Paul Budiu); Gramatică latină, cl. I şi cl. a II-a, gimn. Brașov, 1887; Vocabularu latin, cl. I, gimn. Brașov, 1887; cl. a II-a, gimn. Brașov, 1888; Esplicări la cărţile de limbă latină, cl. I şi a II-a, gimn. Brașov, 1888; Geografia pentru şcoalele medii, Brașov, tom. II, 1888; tom. III, 1890 (în colab. cu D. Făgărăşanu); A doua Carte de cetire, an II…, Brașov, 1889; ed. a VI-a, 1900; A treia Carte de cetire, an 3 şi 4, Brașov, 1895, (în colab.); V. Alecsandri, Gazeta de Transilvania, 1890, LIII, nr. 248, 11 p.; V. Alecsandri. Vorbire ţinută de…la serbarea şcolară din 14 oct. [1890] [f. l., f. tip.], 1891, 14 p.; tipărită şi în Astra., XXVII program a Gimnasiului mare public român…din Brașov …pe anulu scolasticu, 1890/1891; Cincizeci de colinde, Brașov, Mureşianu, 1890, 38 p.; 1903, 64 p.; Din traista lui Moş Stoica O sută şi una minciuni poporale din ţara Ardealului, Brașov, Mureşianu, 1890; [128 p.]; ed. a III-a, Brașov, 160 p., ed. a IV-a, Brașov, 1904, 144 p.; Culegeri literare, 1891, I, București, [1891]; Pintea Viteazul, Brașov, Ciurcu, 1897, 24 p.; ed. a II-a, Brașov; Ioan Lăpedatu. Discurs comemorativ,în Anuarul…Gimnaziului mare public român de religiune greco-orientală din Brașov, al Şcoalei comerciale şi reale şi al Şcolelor centrale, Brașov, 1897-1898, XXXIV, p. 46-65; Ioan Lăpedatu. 1844-1878. Discurs comemorativ., Brașov, Tip. Ciurcu, 1898, 22 p. cu portr.; Înveţăminte din viaţa Metropolitului Andreiu Şaguna Vorbire ocasională de…, Brașov, Tip. A. Mureşianu, 1898, 32 p.; Istoria şcolelor centrale române gr. or. din Brașov, Ciurcu, 1902, XII + 606 + 79 p.; Poezia poporală română, în L, VII, 1908, p. 11-12; Die rumänische Volksdichtung, în Die Karpathen, Brașov, an I, nr. 10, 1908, p. 292-297 şi 340-343 şi în broşură, Brasso, 1908; Serbătorirea Prof. T. Maiorescu la Universitatea din Bucureşti în ziua de 22 Noemvrie 1909, București, XXIV p. + 2 f. pl.; Cântece de ţară, adunate de Tudor Pamfile, în Analele Academiei Române, partea administrativă, tom XXXII, 1909-1910; Legende, tradiţii şi amintiri istorice adunate de C. Rădulescu Codin, în Analele Academiei Române, partea administrativă, tom XXXII, 1909-1910; Amintiri despre Andrei Bârseanu., în Răvaşul, 1910, VIII, p. 86-91; Album în amintirea canonicului A. Bunea, Blaj, 1910, 221[-224] p. cu ilustr. + 3 f. pl. (în colab.); Elena Niculiţă Voronca, Studii de folclor, în Analele Academiei Române, partea administrativă, tom XXXIII, 1910-1911; Iosif Sterca Şuluţu, în Transilvania, 1911, XLII, p. 81-84; Sărbătorirea profesorului N. Iorga cu ocazia împlinirei a 40 de ani de viaţă, Câteva articole din ziare şi reviste, Galaţi [f. tip.], 1911, 75 p., [Articole semnate Andrei Bârseanu]; Serbări culturale, 27, 28, 29 şi 30 aug. 1911, în Imnul Astrei, Blaj, 1911; Cuvânt la inaugurarea bustului lui G. Bariţiu (n. 13 oct. 1812, Sibiu), în T, 1912, XLIII, p. 496-501; Colinde de Al. Viciu, în Analele Academiei Române, partea administrativă, tom XXXV, 1912-1913; Cuvinte scumpe, taclale, povestiri şi legende româneşti de Dumitru Furtună, în Analele Academiei Române, partea administrativă, tom XXXV, 1912-1913; Grăieşte marea, București, Cartea Românească, 1922; Catechismul luteran românesc: comunicare, București, Cultura Naţ., 1923, 8 p.; Snoave, chiuituri, povestiri, Sibiu, Ed. Asociaţiunii [Astra], 1925, 72 p. cu portr.; A scris prefaţa la Lăpedatu, Ioan Al., Moartea lui Asan povestire istorică de…, Tip. Inst. de arte grafice Dacia traiană, 1935, 58 p., [prefaţa cuprinde biografia lui Ioan Al. Lăpedatu]; traduceri:Uhland, L., Capela, în Familia, XVII, 1881, p. 550; Roth, R., Călătoria lui Stanley prin Africa, Brașov, Alexi, 1886, 238 p.; ed. a II-a, 1893; Voss, R., Insula morţilor, în T, XXX, [1889], apărut şi în broşură, Brașov, Ed. Librăriei Ciurcu, 1920, 99 p.; Horn, M., Povestea rosei, 1901.
Referinţe: Diaconovici, Enciclopedia, p. 406; Andrei Bârseanu. Portretul profesorului şi folcloristului braşovean, în Luceafărul, IV, nr. 17, 1905, p. 332 şi X, nr. 18, 1911, p. 402; Anuarul naţional al românilor de pretutindeni, sub îngrijirea lui M. F. Valentin, vol. I, 1908; Figuri contimporane, I, p. 226 [cu bibliografie]; Andrei Bârseanu – Omul doririlor vine la Sibiu, în Drapelul,XI, nr. 73, 1911; Iorga, N., Un profesor ardelean: domnul Andrei Bârseanu, în Neamul românesc literar, III, 1911, nr. 27, p. 417-418; în Oameni cari au fost, vol. II, p. 27-28, vol. III, p. 307; Demian, Aron., Andrei Bârseanu, în Anuarul liceului de stat „Aurel Vlaicu” din Orăştie, Orăştie, III, 1921-1922, p. 4-11; Lacea, C., Andrei Bârseanu, în Dacoromania, II, 1921/1922, p. 891-892; Bianu, Ion, Un ardelean idealist şi ideal, Andrei Bârseanu, în T, LIII, nr. 10, oct. 1922, p. 639-640; Georgescu, I., Poezia lui Andrei Bârseanu, în T, LIII, 1922, p. 10; Onciul, D., Promemoria, în Transilvania, 1922, LIII, p. 636-638; În amintirea lui Andrei Bârseanu, în T, LIII, nr. 10, oct. 1922; Andrei Bârseanu, în Anuarul Institutului de Istorie Naţională, Cluj, II, 1923, p. 513-515; Andrei Bârseanu, în Anuarul…Şcoalei Superioare de Comerţ din Sibiu, 1922-1923, p. 3-6; Dr. Preda, G., Testamentele noastre corporale şi sufleteşti, în T, LIV, 1923, p. 19-30; Ţuţescu, Şt., Folkloriştii noştri. Biografii şi portrete. I-II, Craiova, Institutul de arte grafice Ramuri, I, 1923-1926, 71 p.; La mormântul lui Andrei Bârseanu, în Carpaţii, Brașov, nr. LIII, 1924; Rădulescu-Motru, C., Andrei Bârseanu şi naţionalismul, București, Cultura Naţională, 1924, 36 p.; Anuarul liceului ortodox român Andrei Şaguna din Brașov anul jubiliar: 1924-1925 – al 75-lea an şcolar, Brașov, 1925, p. 98-99; Lapedatu, Alexandru, Andrei Bârseanu, în Lapedatu, Al., Miscellanee. Cuvinte comemorative, panegirice, ocazionale şi politice, București, Tip. cărţilor bisericeşti, 1925, p. 52-55; Clopoţel, Ion, Antologia scriitorilor români de la 1821 încoace, Arad, 1927; EM, p. 155; Lupaş, I., Andrei Bârseanu, în Universul literar, XLV, 1929, p. 754; Preda, C. şi Agârbiceanu, I., Cuvântări cu ocazia exhumării lui Andrei Bârseanu, în T, nr. 12, 1929, p. 975-985; Bratu, I., Un preot al deşteptării noastre, Andrei Bârseanu. Omul şi opera, Sibiu, 1930, 103 p. cu portr.; Adamescu, Dicţionarul, p. 1530; Damian, Ştefan, Andrei Bârseanu, în Anuarul liceului Radu Negru Făgăraş, pentru anul 1932, p. 23-26; Andrei Bârseanu cătră Iacob C. Negruzzi. Scrisoare din anul 1881, în Torouţiu, I.E., Studii şi documente literare, Vol. II, București, Institutul De arte grafice Bucovina, 1932, p. 350; Andrei Bârseanu (cu portret), în Boabe de grâu, IV, 1933, p. 211; Andrei Bârseanu cătră N. Iorga. Scrisori din anii 1899-907, în Torouţiu, I.E., Studii şi documente literare, vol. VII, București, Institutul de arte grafice Bucovina, 1935, p. 311-328; Lupaş, I., Andrei Bârseanu ca preşedinte al Asociaţiunii Astra, în Transilvania, LXVII, nr. 4, 1936, p. 194-197; Navrea, Dragoş, Andrei Bârseanu, în Anuarul liceului comercial Andrei Bârseanu din Brașov, 1937-1938, p. 23-27; Dragomirescu, G. N., Făuritorul şi predicatorul de cultură, în Anuarul liceului comercial pe anul şcolar 1939-1940, Brașov, Astra, 1940; Lăzărescu, G., Andrei Bârseanu, București, Cartea Românească, 1940, 32 p.; [Andrei Bârseanu], în Gazeta de Transilvania, 27 aug. 1941, p. 4 (cu foto); Boitoş, Olimpiu, Din istoria raporturilor lui I. Vulcan cu Andrei Bârseanu, în Luceafărul, I, nr. 4-5, 1941, p. 153-157; Breazu, I., V. Alecsandri şi Andrei Bârseanu, în Transilvania, 1941, p. 40-51; Idem, Lit. Trans., p. 135-151; Lăzăreanu, B., J. Urban-Jarnik şi Andrei Bârseanu, în LR, II, 1, 1953; Robea, Mihail, Andrei Bârseanu, folcloristul, în LL, IV, 1960, p. 261-276; DER, I, p. 370-371; Mironescu, N. Al. şi Maier, R. O., Semnalarea unor manuscrise din fondul Andrei Bârseanu, în REF, IX, nr. 3, 1964, p. 309-312; Popa, Mircea., Din corespondenţa lui N. Iorga [cu Andrei Bârseanu], în Steaua, XVI, nr. 12, 1965,p. 9-13; Bârlea, Ovidiu, J. Urban-Jarnik şi Andrei Bârseanu, în Ateneu, V, nr. 12, 1968; Idem, Istoria folclorului, p. 297-298; Vrabie, Folcloristica, p. 242-246; Ilie Moruș, Cărturari Brașoveni (Sec. XV-XX). Ghid biobibliografic, Brașov, p. 40-41 [cu bibliografie]; Bucur, Marin, Istoriografia literară românească, București, Minerva, 1973, p. 38-39; Drăgoescu, Ion I., Andrei Bârseanu. Corespondenţă inedită, în Cumidava, 1973, 7, p. 127-139; Bârlea, Ovidiu, Istoria folcloristicii româneşti, București, Ed. Enciclopedică Română, 1974, p. 297-298; BIM, București, EA, 1974, III, tom 5, poz. 62, 63, 811, 1504, 2034, 4666, 5142, 5143, 5150, 7078, 7877, 8563, 9422, 9608, 9692, 9764; II, [Tipărit de N. I. Dumitraşcu], 40 p. (Bibl. folkloristică, nr. 19-21); Iorga, N., Oameni cari au fost, București, Ed. Militară, 1975, p. 263-264; Andrei Bârseanu (1858-1922), în Apulum, 1977, 15, p. 497-515; Puşcariu, Sextil, Brașovul de altădată; Datcu, Dicţionarul, p. 71-73 [cu bibliografie]; MDE, p. 1124; Dicționarul Literaturii Române de la origini până la 1900, Academia Română, București, p. 94-95 [cu bibliografie]; Bibliografia Românească Modernă (1831-1918), Editura Științifică și Enciclopedică, București, I, p. 317-318; Jan Urban Jarnik către Andrei Bârseanu., în Jarnik, Jarnik Urban, Corespondenţă, București, Minerva, 1980, p. 26-170; Netea, V., Doi folclorişti români: Jan Urban Jarnik şi Andrei Bârseanu, în Steaua, 34, nr. 12, dec. 1983, p. 31; Datcu, Iordan, Un secol de la apariţia culegerii „Doine şi strigături din Ardeal”, în Transilvania, nr. 11, nov. 1985, p. 46; Faur, Viorel, Din corespondenţa lui I. Vulcan cu Andrei Bârseanu, în Crisia, Oradea, vol. 15, 1985, p. 235-241; Fochi, Adrian, Centenarul unui act fundamental de cultură: Antologia de folclor transilvănean a lui Jan Urban Jarník – Andrei Bârseanu din 1885, în Revista de etnografie şi folclor, 1985, 30, nr. 2, p. 152-155; Grigore V. Maniu în publicistică. Corespondenţă. Memorial de familie, București, Ed. Eminescu, 1985, p. 192-194; Popa, Silvia, Publicistica lui Andrei Bârseanu – O galerie a personalităţilor ardelene, în Biblioteca şi cercetarea, Cluj, 1985, 9, p. 57-63; Lupaş, Ioan, Conducerea Asociaţiei transilvane de la Andrei Şaguna până la Andrei Bârseanu (1867-1911). Dare de seamă, în Manuscriptum, nr. 3, 1986, p. 155-157; Bologa, Emil I., Ex libris: Andrei Bârseanu, în Gazeta de Transilvania, 16 dec. 1990, p. 2; Popa, Silvia, Personalităţi braşovene: Andrei Bârseanu, în Gând liber, an I, nr. 10, 27 apr. 1990, p. 3; ; Drăgoescu, Ion, Andrei Bârseanu – corespondenţă inedită către S. Mehedinţi, în Revista de etnografie şi folclor, București, 1991, 36, nr. 5-6, p. 259-262; Iosif, Şt. O., Mă adresez bunului meu fost profesor – două epistole către Andrei Bârseanu [1906, 1907]. Communicate de Vasile Corodi, în Manuscriptum, 1991, 22, nr. 2-4, p. 111-115; Popa, Silvia, Astra şi Andrei Bârseanu, în vol. Astra, 1861–1991, Sibiu, 1992, p. 103-105; Copilu-Cheatră, V., Corifeii Astrei, în Astra, nr. 3, 1993, p. 4; Petraru, Şt., Panteon braşovean: Andrei Bârseanu, în Mesager, nr. 691, 19 oct. 1993, p. 2; 70 de ani de la emiterea Plachetei omagiale Andrei Bârseanu, în Curierul românesc, nr. 11, nov. 1993, p. 9; Vlad, I., Marea Unire 75’. Andrei Bârseanu, în Alternativa, nr. 258, 1993, p. 2; nr. 259, p. 3; nr. 260, p. 3; Muntean, Şt., Academicieni din Săcele, 1994, p. 20-22; Pietraru, Ştefan, 75 de ani de la moarte, în CR, nr. 231, 12 sept. 1997, p. 4; Andrei Bârseanu – 140 de ani de la naşterea cărturararului, în Cuget românesc, 16 oct. 1998, p. 14; Istrate, Petru, Omagiere – Andrei Bârseanu, în Cuget românesc, 6 mart. 1998, p. 4; Popa, Ioan, In memoriam – Andrei Bârseanu, în Gazeta de Transilvania, 3 mart. 1998, p. 3; Popescu, Mitel, Andrei Bârseanu – 140 de ani de la naştere, în Bună Ziua Brașov, 2 mart. 1998, p. 5; (Petraru, Şt., [Andrei Bârseanu], în Cuget românesc, nr. 308, 19-25 mart. 1999, p. 14); Toma, Simion, Monografia Colegiului Naţional Andrei Şaguna, Brașov, Concordia, 2000, p. 294-296; Mărghitan, Liviu, Costea, Florea, Ştefănescu, Radu, Academicienii Braşovului (secolele XIX-XX), Arad, Ramira, 2008; în secţia Colecţii Speciale a Bibliotecii Județene Brașov se păstrează un manuscris despre Andrei Bârseanu, aparţinând lui N. Bârsan, 2 p.
Fişă întocmită de Elvira Oros şi Daniel Nazare.