BARIŢIU, Ieronim G. (născut 7/19 august 1848, Brașov – mort 18 martie 1899, Sibiu, întâlnit şi cu numele în grafia Jeronim), publicist şi traducător. A fost unicul fiu al lui George Bariţiu şi a urmat gimnaziul românesc din Brașov, între 1860-1864, apoi gimnaziul german de stat din Sibiu, între 1864-1867. O scurtă vreme a frecventat Facultatea Juridică din Sibiu (1866-1868), perioadă în care l-a cunoscut pe M. Eminescu, pe atunci sufleur în „Compania Pascaly”. Devine primul prieten transilvănean al marelui poet, căruia în 1894 îi face un memorabil portret ce a atras atenţia istoricilor literari (G. Călinescu). În 1868 pleacă la Viena pentru a face studii economice şi juridice. Aici îl reîntâlneşte pe Eminescu, participând alături de acesta la întemeierea Societății „România Jună” (1871). Cei doi au colaborat şi la pregătirea serbărilor de la Putna, Ieronim Barițiu fiind secretarul comitetului de organizare al acestor manifestări, comitet prezidat de un alt braşovean, N. Teclu*. La facultate audiază celebri profesori ai timpului, pe care mai târziu îi va traduce în româneşte. Printre aceştia amintim pe Rudolf von Ihering ce preda dreptul roman. Cu toate acestea, nu se va întoarce în ţară cu vreo diplomă, în schimb şi-a început activitatea de corespondent de presă (1870-1874). Primele articole le-a trimis prietenului tatălui său, C. A. Rosetti, la ziarul Românul din București. Alte articole au fost trimise ziarului Semănătorul din Bârlad, ziar ce apărea săptămânal sub redacţia unui grup de profesori ardeleni. Multe din aceste articole au apărut sub pseudonimele Camil, Lucreţiu, Iunius, I.G.B., Camil…B ş.a. Ele surprindeau realităţile vieneze, ducând în paralel o campanie susţinută pentru drepturile românilor ardeleni. După cinci ani de şedere în capitala Imperiului, se reîntoarce în 1874 la Brașov, tatăl încredinţându-i un post administrativ la fabrica sa de hârtie din Zărneşti. Decepţiile suferite în urma tentativei eşuate de căsătorie cu Ecaterina, fiica generalului Christian Tell, sunt amplificate de falimentul parţial al întreprinderii de la Zărneşti (1876), acestea afectându-i mult psihicul. S-a mutat la Sibiu, unde, împreună cu părintele său, a scos ziarul bisăptămânal Observatoriul (1878-1885), îndeplinind munca tehnoredacţională de rutină (secretariat, poşta redacţiei), dar este şi autor de articole politice, filosofice, literare, economice, traduceri şi comentarii curente. Situaţia financiară a ziarului nefiind tocmai bună, a fost nevoit să se angajeze ca secretar şi arhivar la banca Albina (1880). Articolul său, Frica guvernului de umbrele a trei morţi vii, publicat în anul 1884, declanşează un adevărat scandal, fiindu-i intentat un proces de presă. Pentru a aplana lucrurile, tatăl său îşi va asuma responsabilitatea articolului. Ca traducător, s-a distins în primul rând prin trei lucrări utile românilor în lupta pentru afirmare naţională. Astfel, în 1874, a publicat Lupta pentru drept a reputatului jurist german Rudolf von Ihering, apărută în 1872, tălmăcirea lui Ieronim Barițiu fiind una din primele traduceri europene ale operei lui R. v. Ihering. În 1879 publică prima traducere în Transilvania a lucrării lui J. J. Rousseau, Contractul social, care apăruse în Moldova în 1861. Acestora li se adaugă traducerea la Ideea de stat a Austriei a lui Frantisek Palacky, lucrare ce preconiza federalizarea imperiului pe baza naţiunilor, idee îmbrăţişată la 1906 şi de A. C. Popovici. Ieronim Barițiu a fost şi autorul unei serii de alte traduceri de mai mică importanţă, dar care ne dezvăluie talentul său de tălmăcitor din literatura franceză, germană, italiană (Lessing, Schiller, Boccacio, Buffon, V. Hugo, La Bruyère ş.a.). Acestea au fost risipite în revistele timpului: Familia, TR, Gazeta de Transilvania (1891-1893), Transilvania, Minerva (Bistriţa, 1891-1894), Rândunica (1894) etc. Scrierile pe care le-a tradus au fost foarte variate, mergând de la povestiri de mare dramatism din epoca revoluţiei franceze şi cea următoare, până la maxime şi reflecţii, poveşti ş.a. Unele scrieri, apreciate ca fiind originale, par să fie tot traduceri sau prelucrări. Ultima sa tălmăcire de proporţii, Arta de a trăi a moralistului german Stugau, apărută în 1893 la Brașov, este singura în care îi figurează, ca traducător, numele pe copertă. Din păcate este unica cuprinsă în catalogul marilor biblioteci, majoritatea contribuţiilor sale fiind risipite în presa vremii. Contemporanii nu l-au apreciat în mod deosebit, revistele timpului abia amintindu-i decesul (într-o casă de boli nervoase, la numai 51 de ani), iar pentru generaţiile ce au urmat, numele său a căzut într-o nedreaptă uitare, poate şi datorită personalităţii copleşitoare a tatălui care l-a eclipsat, poate şi fiindcă a semnat majoritatea scrierilor cu pseudonim, neavând ambiţia de a-şi aduna scrierile într-un volum. Fără a fi un deschizător de drumuri, precum părintele său, alături de care se odihneşte în cimitirul din Oraşul de Jos din Sibiu, a fost un continuator în domeniile ce se cereau cultivate, un epigon vrednic de luare aminte a posterităţii (V. Netea).
Opera: Serbarea Sfintele Paşti la Brașov, în Familia, III, nr. 21, 1867; Concert, în Familia, IV, 1868, p. 346; Frumuseţea femeiască şi culorile ei, în Familia, IV, nr. 38, 1868, p. 451-453; Icoane din Transilvania, I: Cheia Turzii, în Familia, IV, nr. 9, 1868, p. 102-104; Juneţia lui Mirabeau, în Familia, V, nr. 23-27, 1869; Serbarea anului nou la Viena, în Familia, V, nr. 3, 1869, p. 32-33; Favoritul unei regine, în Familia, IX, nr. 40-44, 1873; Masa de cetire, în Familia, X, nr. 32, 1874; O sărutare în oglindă, în Familia, X, nr. 12, 1874; Numele de botez, în Familia, XI, nr. 30, 1875; Românul şi limba sa, în Familia, XI, nr. 30, 1875; Anul nou, în Albina Carpaţilor, Sibiu, I, nr. 20, 1877, p. 235; J. J. Rousseau, în OBS, I, nr. 47-48, 1878; Setea teutonică, în T, XI, 1878, p. 170-171; Poezii poporale, în OBS, II, 1879, p. 14-16; Primul concert ordinar al “Reuniunii române de cântări” din Sb. din anul acesta”, în OBS, III, nr. 29, 1880, p. 115; Cronică teatrală din Sibiu, în Familia, XXII, nr. 16, 1886, p. 191-192; Reprezentaţiune teatrală română de diletanţiîn Sibiu, în Familia, XXII, nr. 19, 1886, p. 228; M. Eminescu Reminiscenţe, în Rândunica, Sibiu, I, nr. 1, 2, 1894; Iarna în codru, în Transilvania, XXVI, 1895, p. 77-79 (număr jubiliar); Cîteva întrebări prealabile, în Sibiu., 28 oct. 1888, nepublicat în epocă şi apărut postum în Prometeu, Brașov, IV, nr. 8-10, 1938; Din zbuciumul veacului, Cluj, Dacia, 1982, 200 p. (cu o foarte bogată bibliografie, aranjată tematic, alcătuită de D. Ţincu, cuv. înainte V. Netea); Traduceri: Pulschy, Teresia, Ginevra Amieri, în Familia, III, 1867, p. 27-32; Oeser, Charles, Epistole estetice către o copilă, în Familia, Oradea,V, nr. 6, 7, 8, 50-52, 1869; VII, nr. 8-10, 40, 44-45, 47-48, 1872; XI, nr. 9, 1875; Oettinger, E. M., Tulia Manini, în Familia, nr. 1-3, 1869; Idem, Rosalba, în Familia, VI, nr. 23-26, 1870; Lessing, Emilia Galotti, în Familia, IX, nr. 10-18, 1873; Oeser, Ch., Arta grădinăritului, în Familia, X, nr. 15, 1874; Silberstein, A., Epistole filosofice către o fomeie, în Familia, X, 1874, p. 29; Oeser, Ch., Influenţa culturii estetice asupra sufletului, în Familia, XI, nr. 9, 1875; Baudrillant, Henri, Economia politică. Partea I, Privire generală, în OBS, I, nr. 72-78, 1878; Buffon, Arta de a scrie, în OBS, I, nr. 16, 1878; Două poveşti ale serbilor, în Transilvania, IX, nr. 12, 1878; Gottschall, R. von, Rosa din Caucaz, în OBS, I, nr. 51, 53, 55, 60, 1878; Hagendorff, H., Condamnatul la galere, în AMF, I, nr. 3, 1878; Hugo, V., Baricada Saint-Antoine, în OBS, I, nr. 21-23, 1878; J.M. Le Prince de Beaumont, O poveste frumoasă, în OBS, I, nr. 19-20, 1878; Schiller, Don Carlos (fragm. din actul III), în Transilvania, IX, nr. 13-14, 1878; Speidel, L., Fete bătrâne, în Familia, XIV, nr. 60, 1878; Feuillet, O., Părul alb, în Familia, XV, nr. 97-99, 1879; XVI, nr. 1, 2, 4, 1880; Pederzani, J., Femeile, în OBS, II, nr. 11, 12, 26, 45, 88-91, 1879; III, nr. 10-12, 1880; Rousseau, J.J., Contractul social, în OBS, II, nr. 45-48, 51, 55, 59-61, 65, 68, 76-77, 84-92, 95-100, 103, 104, 1879; III, nr. 1-5, 1880; Boccaccio, Petru de Aragonia şi fiica farmacistului, în OBS, VII, nr. 87, 1884; Daniel,E., O poveste modernă, în OBS, VII, nr. 85, 1884; Dumas, Al. -fiul, Împărţirea lumei, în OBS, VII, nr. 88, 89, 1884; Jones, Robby, Anatomul smintit, în OBS, VII, nr. 81, 1884; Nuellens,A., Între doi peţitori, în OBS, VII, nr. 78-79, 1884; M-me de Rémusat, Napoleon I, descris, de el însuşi, în OBS, VII, nr. 80, 1884; Stavenov, B., Paganini şi papucul de lemn, în Transilvania, XV, nr. 21-22, 1884; Aleph, Violina mută, în Familia, XXI, nr. 24, 25, 1885; Dubois, L., Pugacew, în Familia, XXIII, nr. 22, 1887; Lavater, C.J., Cuvinte sufleteşti, în TR, Sibiu, nr. 112-114, 116-117, 1889; Stein, L., Elemente economice ale familiei, în Transilvania, XX, 1889, p. 154-157; Zschokke, H., Piciorul de lemn, în TLR, XXXVII, 1889, nr. 118, 122, 123; Feuchtersleben, E. von, Pentru dietetica sufletului, în TLR, XXXVIII, nr. 92-98, 100-101, 1890; Gross, F., Din ziarul unui medic, în Gazeta de Transilvania, nr. 144-146, 1890; nr. 108-109, 1891; Marc, Aureliu, Aforisme, meditaţiuni şi cugetări filosofice, în TLR, XXXVIII, nr. 66-69, 76-83, 85-89, 1890; Pascal, B., Amorul, în AMF, XIV, nr. 20, 1890, p. 174-175; Idem, Din cugetările lui, în Gazeta de Transilvania, nr. 115-116, 1890; La Bruyère, Din “Caracterele” lui…, în MN, I, nr. 1-6, 8-10, 1891, II, nr. 1-9, 13-16, 19-21, 1892; Hugo, V., DespreMirabeau, în Gazeta de Transilvania, nr. 115-117, 1891; Montesquieu, Reflexiuni şi cugetări, în Gazeta de Transilvania, LIV, nr. 105,106, 1891; Pongracz A., Irma, în Gazeta de Transilvania, nr. 53, 1891; Stern, I., Raze de lumină din Talmud, în TLR, XXXIX, nr. 19-23, 25-34, 1891; Feuillet, O., Testamentul unui materialist modern, în Gazeta de Transilvania, nr. 252, 1892; Souvestre, E., Cei zece lucrători ai mamei verzi, în Familia, 1893, p. 255-258; Idem, Lucruri nefolositoare, în Gazeta de Transilvania, nr. 97-98, 1893; Idem, Un unchi rău crescut, în Gazeta de Transilvania, nr. 9-11, 1893; Stugau [A. von Schmidt], Arta de a trăi, Brașov, Tip. Mureşianu, 1893; Din şcoala vieţii (Aforisme alese), în Transilvania, XXV, nr. 1-4, 6, 8, 9, 1895; Mantegazza, P., Ura de rasă, în Gazeta de Transilvania, nr. 275, 1895; Amintiri despre Eminescu. Eminescu la Viena, în S, 1903, II, p. 258-260.
Referinţe: Bran, P., Răspuns la critica d-lui Jeronim Barițiu asupra opului meu „Mărgăritarie”, în Familia, XI, nr. 26-27, 1875; [Jeronim Barițiu], în TLR, XLVII, nr. 26, 1899; Grămadă, Rom. jună, p. 151; Petra-Petrescu, N., în Românul, Arad, nr. 113, 1912; Mureşianu, Aurel A., Un fost amic al lui M. Eminescu: Jeronim Barițiu, cu un articol inedit al lui Jeronim Barițiu: „Câteva întrebări prealabile”, în Prometeu, IV, nr. 8-10, 1938, p. 7-13; G.Bariţiu, Însemnări din viaţa mea căsătorită, publ. O Boitoş, în SL, I, 1942; Călinescu, G., Viaţa lui M. Eminescu, ed. a IV-a, 1964; Ţincu, Bucur, Un scriitor sibian necunoscut: Jeronim Barițiu, în Transilvania, Sibiu, nr. 9, 1977, p. 42-43, publicat şi în Cibinium. Repere sibiene, Sibiu, 1977, p. 169-179; Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, p. 79-80 (cu bibliografie); Mecu, N., [Jeronim Barițiu], în Viaţa românească, nr. 2, 1983, p. 79-80; Bibliografia Românească Modernă (1831-1918), vol. I, p. 271; Zaciu, Dicţionarul, p. 194.
Fişă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.