BĂRBAT, Alexandru (născut 7 februarie 1905, comuna Ucea, județul Brașov – mort 14 decembrie 1991, Iași), statistician, sociolog, economist. Provine dintr-o familie ţărănească, în care tatăl său era învăţător în sat. Studiile superioare le-a făcut la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj, obţinând în anul 1926 diploma de licenţă în economie, secţia Economia industrială. În anul 1937 a obţinut, la aceeaşi academie, titlul de doctor în economie cu teza Dezvoltarea şi structura economică a Ţării Oltului – cu un plan de organizare. Titlul de doctor a fost echivalat de Comisia superioară de diplome în 1968 cu titlul ştiinţific de doctor în economie. Alexandru Bărbat şi-a început activitatea didactică în învăţământul comercial de nivel mediu, în care a funcţionat din 1926 până în 1939, când a fost numit asistent la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj. A participat ca invitat la studiile şi cercetările de teren realizate în cadrul şcolii sociologice a lui Dimitrie Gusti. În anul 1941 devine conferenţiar la aceeaşi academie, mutată temporar cu sediul la Brașov. În 1947, devenind vacant postul de profesor la Catedra de Statistică de la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Brașov, i s-a încredinţat suplinirea acestui post, iar în 1948, după reforma învăţământului, a fost încadrat ca profesor cu sarcini de şef de catedră, la Institutul de Ştiinţe Economice şi Planificare din Brașov, unde a funcţionat până la desfiinţarea acestui institut în 1950, predând cursurile de Statistică teoretică şi Statistică industrială. La desfiinţarea institutului din Brașov, a fost transferat la Institutul de Ştiinţe Economice şi Planificare din Iași în calitate de profesor titular la disciplina de statistică şi şef al catedrei de statistică şi matematică, predând la acest institut cursurile de Statistică teoretică şi Statistică agricolă. La I.S.E.P. Iaşi a funcţionat până în noiembrie 1951, când, la cerere proprie, din motive familiale, a fost nevoit a se înapoia la Brașov. În anii 1952-1964, la Brașov, a funcţionat la diferite şcoli tehnice şi profesionale, predând matematica şi îndeplinind diferite sarcini pe linie de activitate metodică, în cadrul Direcţiei regionale a învăţământului tehnic şi profesional. Încadrându-se în Societatea de Ştiinţe Istorice şi Filologice – filiala Brașov, şi-a continuat activitatea ştiinţifică, întreprinzând unele cercetări de istorie economică pe baza materialelor din arhivele Brașovului. În 1964 a revenit la Iaşi în calitate de conferenţiar, reluându-şi cu tot devotamentul, activitatea în învăţământul superior economic, la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi. În această calitate, a predat studenţilor Facultății de Studii Economice cursurile de Statistică teoretică, Statistică economică şi Statistică agricolă. În 1965 a obţinut prin concurs titlul de conferenţiar titular, iar în iulie 1968 a fost atestat de Comisia superioară de diplome în calitate de conferenţiar la disciplina de Statistică teoretică şi economică. La 1 octombrie 1965 a fost numit şef de catedră, calitate pe care a deţinut-o până la pensionarea din 1972. Tot la această dată a fost numit membru al consiliului profesoral al Facultății de Studii Economice, iar de la 1 octombrie 1968 până în octombrie 1972 a făcut parte din Senatul universităţii. În 1970 a fost avansat profesor titular, în acelaşi an este ales membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a României, profesor consultant la Universitatea din Iaşi (1972). Activitatea de cercetare ştiinţifică, profesorul Alexandru Bărbat, şi-a început-o în perioada 1933-1937, când era încadrat ca doctorand la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj. Aici a desfăşurat o activitate publicistică, îndeosebi în coloanele revistei Observatorul social-economic, întemeiată şi condusă de profesorul G. Moroianu, care fusese şi conducătorul tezei sale de doctorat. La Cluj a fost și asistent universitar, publicist şi ziarist la Cluj (redactor economic al ziarului Tribuna, 1938-1940). A participat la simpozioane şi mese rotunde privind discutarea unor probleme de interes general. A ţinut conferinţe pe teme de statistică socială (recensământ) şi sociologie la radio Iaşi, precum şi în cadrul unor acţiuni de informare a cadrelor din universitate. A publicat o serie de articole în reviste cultural-sociale şi politice şi ziare cu teme de sociologie rurală şi statistică socială. Tematica lucrărilor sale a cuprins o largă arie de probleme: teoria statisticii sociale, valorificarea gândirii şi scrierilor statistice româneşti din trecut (G. Bariţiu, D. P. Marţian, I. Ionescu de la Brad), istorie şi structură economică şi socială (privind mai ales tendinţele şi problemele dezvoltării sud-estului Transilvaniei pe treptele capitalismului), cercetarea sociologică zonală (concept metodologic), sociologie rurală. Lucrările sale s-au bucurat de aprecieri elogioase ale criticii de specialitate. De pildă, I. Clopoţel* recenza astfel cartea Dezvoltarea şi structura economică a Ţării Oltului: „Cartea … se prezintă ca un model de studiu sistematic, punând problemele şi realităţile româneşti într-o lumină ştiinţifică. […] Graţie ventilării materialului cernut prin sita severă a criticii şi prins în numeroase evidenţe statistice, avem în faţa noastră o Ţară a Oltului cu totul nouă… De la explicaţiunile bogate autorul trece la formularea soluţiunilor realiste. … Efectul primar al volumului d-lui Alexandru Bărbat este acesta: avem într-un colţ al României o identificare precisă a problemelor. Monografia este o verificare de probleme româneşti ce stimulează extinderea lor şi pe alte unităţi geografice şi economice”.
Opera: Politica economică ungurească şi dezvoltarea burgheziei române în Ardeal, Cluj, 1936, 31 p.; Dezvoltarea şi structura economică a Ţării Oltului, 1938, 320 p.; Studiul economic al satului Drăguş-Făgăraş, București, Monitorul Oficial, 1941, 193 p., [publicată şi în Biblioteca de sociologie, etică şi politică condusă de D. Gusti sub titlul Drăguş – un sat din Ţara Oltului (Făgăraş) – structura economică a satului, București, Ed. Institutului Social Român, 1944, 188 p. + XXV pl.]; Teoria statisticii sociale, multiplicată, Iași, Univ. “Al. I. Cuza”, 1971, 485 p., București, EDP, 1972-1973, 344 p.;
Studii: Inventarul şi bugetul real al unei gospodării ţărăneşti din Ţara Oltului, în Sociologia Românească, an 3, nr. 1-3, 1938, 7 p.; Drăguş, un sat din Ţara Oltului (Făgăraş). Economia ţărănească în faţa exploatării mari în agricultură, extras din vol. comunicărilor ţinute la Institut în sesiunea 1945-1946, Brașov, Tribuna, 1946, 32 p.; Statistica şi monografia în cadrul metodei istorice, în Observatorul social-economic, 13, nr. 4-6, iul.-dec. 1946, p. 480-507; Statistica şi monografia în cercetarea exploatărilor agricole, Brașov, Cartea Ardeleană, 1947, 36 p.; Fabrica de hîrtie de la Zărneşti (1852-1878), în SAI, 4, 1962, p. 197-221; Dezvoltarea şi decăderea ultimei grupări de negustori de intermediere ai Brașovului în secolul al XIX-lea, în Studii. Rev. Ist., 16, nr. 4, 1963, p. 921-924; Lupta românilor pentru înfiinţarea unei tipografii la Brașov în 1850-1851, în SAI, 5, 1963, p. 145-159; Statistica în opera lui G. Bariţiu, în Rev. de statistică, 13, nr. 12, 1964, p. 50-61; 14, nr. 1, 1965, p. 42-57, nr. 2, p. 48-54 şi în vol. Din istoria statisticii româneşti; București, 1969, p. 71-98; Observaţia faptică în statistică, în Rev. de Statistică, 1965, 7 p.; Probleme social-economice în opera lui G. Bariţiu în Studii, 7, 1965, p. 243-263; Cu privire la legăturile dintre statistică şi sociologie, în SCE, vol. I-II, 1969, p. 129-143; Concepţia lui Dionisie Pop Marţian privind relaţiile dintre statistică şi economie, în AŞUI, III, tom XVI, 1970, p. 13-20; Contribuţia lui Ion Ionescu de la Brad la formarea terminologiei ştiinţifice româneşti, în Rev. de statistică, nr. 5, 1970, p. 53-63; Statistica în sistemul ştiinţelor sociale, în Rev. de filosofie, nr. 5, 1970, [publicată mai amplu în vol. Studii de statistică, București, 1972, p. 501-513]; Cercetarea monografică în opera lui Ion Ionescu de la Brad, în vol. In memoriam – Ion Ionescu de la Brad (1818-1891), București, EA, 1971, p. 97-114, (în colaborare); Sociological Activity carried on by the Department of Economy of Agriculture and Statistics at the “ Al. I. Cuza” University, Jassy, în The Romanian Journal of sociology, Buc., 6, 1972, 3 p. (extras); Ce devine ruralul?, în Viitorul Social, nr. 4, 1973, p. 789-803 şi în engleză What is becoming of the rural, în The Social Future, special issue for the 8th World Congress of Sociology, Toronto, 19-24 aug. 1974; Elementele noului în rural, în Viitorul Social, nr. 4, 1974, p. 728-739; Premise şi ipoteze privind dezvoltarea zonelor rurale, în Viitorul Social, nr. 2, 1976, p. 289-300; Cu privire la conceptul de “urbanizare”, în Viitorul Social, nr. 2, 1978, p. 345-350 şi în The Social Future, special issue for the 9th Word Congress of Sociology, Uppsala, aug. 1978; Cu privire la obiectul statisticii, în Rev. de filosofie, ne. 11, 1978; Relaţiile dintre statistică şi sociologie în sistemul monografic Gusti, în vol. Dimitrie Gusti – Studii Critice, București, EŞE, 1980; “Viitorul zonelor rurale”. Un sat de navetişti: Drăguş (Făgăraş). Contribuţie la o nouă tipologie a satului românesc, în Viitorul Social, nr. 4, 1980.
Referinţe: [Alexaxndru Bărbat], în Istoricul Acad. de Înalte studii comerciale şi industriale din Cluj – Brașov, vol. 3, București, p. 268-273; Jaba, Elisabeta, Tacu, Alecsandru Puiu (coordonatori), In memoriam profesor universitar doctor Alexandru Bărbat, Iași, Junimea, 2002.
Fişă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.