BARÁCZI Sándor (născut 1850, comuna Racu, județul Harghita – mort 15 februarie 1924, Brașov), profesor, publicist. Şi-a făcut studiile liceale la Sibiu, iar la Cluj a urmat istoria şi geografia. După absolvire a fost numit profesor la Abrud, de unde s-a transferat la liceul romano-catolic din Brașov, unde a funcţionat până în anul 1904, când a fost pensionat. A predat pe lângă istorie şi geografie, limba maghiară şi germană, caligrafia şi filosofia. Primele sale lucrări literare au apărut în revistele din Cluj, iar după stabilirea la Brașov în periodicele locale Nemere, Brassoi Lapok şi Kronstadter Zeitung. În 1878 a fost ales membru titular al Societății literare Kemény Zsigmond din Târgu Mureş. Operele sale au fost inspirate din problemele sociale şi culturale ale vremii în care a trăit şi se remarcă printr-un ascuţit spirit de observaţie.
Opera: A Barcaság antropologiája, Brașov, 1877 (O antropologie a Ţării Bârsei); Hellas, Brașov, 1884 [unde povesteşte întâmplări din Grecia antică]; Költői képek, (Metafore), Brașov, 1884; A történelembölcsészet, Brașov, 1893 [o lucrare de filosofie a istoriei];
Referinţe: Anuarul liceului romano-catolic din Brașov pe anul 1888; Szinnyei, Magyar, vol. I, p. 543 [sunt citate şi următoarele lucrări: Horváth Ignácz, Könyvészete, 1884; M. Könyvészet 1884; Brassói főgymn. Értesitője 1877-1888; Nagyszebeni főgymn. Értesitője 1878; Wutz, Névkönyve]; Szabó Sámuel, Öregdiák visszanéz, Brașov, 1968, mss.; Ilie Moruș, Cărturari Brașoveni (Sec XV – XX). Ghid biobibliografic, Brașov p. 28; Rusu, M. N., Dicţionarul, în Brașovul Literar și Artistic, 1980, p. 53.
Traducerile din limba maghiară au fost făcute de Gabriela Gyenge.
Fişă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.