BANCIU, Axente (născut 20 iulie 1875, Sălişte, județul Sibiu – mort 13 august 1959, Sălişte, județul Sibiu), pedagog, publicist. Pseudonime S. Tamba, Moş Trohin şi N. Hurlup. A urmat liceul la Sibiu (clasele I-IV) şi Brașov, apoi Facultatea de Litere din Budapesta, unde, între alţii, a fost coleg cu C. Lacea*, Al. Bogdan*?, I. Borcia şi I. Scurtu. Începând cu toamna lui 1898 este profesor suplinitor de limba română şi maghiară la Liceul „Andrei Şaguna” din Brașov. Între anii 1902-1903 este numit profesor provizor, pentru ca, începând cu anul şcolar 1903-1904, să ajungă profesor titular la liceul mai sus menţionat. În toamna anului 1916 părăseşte Brașovul, retrăgându-se odată cu armata română. Este numit profesor la Liceul „Codreanu” din Bârlad, dar acesta fiind închis din cauza războiului, după trei luni de zile, perioadă în care lucrează la Ministerul Instrucţiei (secţia învăţământ secundar), pleacă în Basarabia la 1 august 1917. Aici funcţionează la Chişinău profesor de limba română la „Cursurile de învăţători” pentru adulţi, apoi este profesor la Liceul de fete „Remezova”, încheindu-şi periplul basarabean la Liceul de băieţi numărul 1 „B. P. Haşdeu”. A fost cooptat membru în Marele Sfat al Ţării. În ianuarie 1919 se reîntoarce la Brașov, reluându-şi postul de la Liceul „Andrei Şaguna”, unde a activat până la pensionare. Talentul său pedagogic deosebit şi vastele sale cunoştinţe l-au impus curând elevilor şi intelectualităţii braşovene. Se remarcă şi printr-o intensă activitate publicistică pusă în slujba realizării Marii Uniri, dar şi a dezvoltării culturale a românilor, după împlinirea idealului naţional. Astfel, a fost membru activ al secţiei literar-artistice a Astrei, devenind preşedintele acesteia între 7 ianuarie 1926 – 7 aprilie 1929, membru al Sindicatului presei române din Ardeal şi Banat, fiind ales şi membru de onoare al Academiei Române. Este autorul a numeroase articole apărute în diferite reviste şi ziare în care abordează o tematică variată, referitoare la problemele şcolii, culturii, aniversări şi amintiri, precum şi foarte multe articole de istorie şi mai ales de lingvistică. Dintre aceste articole putem enumera: Spicuiri din trecutul şi prezentul nostru, publicat în Gazeta de Transilvania, 1900; Lucruri mici din vremuri mari, în Gazeta de Transilvania, numărul 108, 1915; Dreptate şi legalitate, în Românul (Arad) numărul 138, 1918; Domnul să v-ajute!, în Românul (Arad), numărul 197, 1918 şi alte articole ce apar în revistele Familia (Oradea), Ţara noastră (Sibiu), Gând românesc, Transilvania. A manifestat o constantă preocupare pentru cultivarea limbii române. În acest sens a publicat studiile: Cum vorbim şi cum ar trebui să vorbim româneşte, Brașov, 1913, Câteva etimologii populare, în Transilvania, numărul 1, 1909 şi a susţinut rubrica „Din dicţionarul greşelilor noastre de limbă şi ortografie”, în revista Societatea de mâine (Cluj). Aceste articole au fost reunite în câteva broşuri şi volume. Este autorul a numeroase anecdote, recenzii, studii de literatură şi stilistică, schiţe, impresii, dări de seamă publicate în Românul (Arad), Gazeta de Transilvania (Brașov), Luceafărul (Sibiu), Sămănătorul, Transilvania (Sibiu), Dreptatea, Gând românesc, Familia (Oradea), Ţara noastră (Sibiu), Ardealul (Chişinău), România Nouă (Chişinău), în revista Şcoala Moldovenească (Chişinău), Cuvântul poporului (Sălişte), Anuarul Şcoalei (1893-1903 şi 1903-1904), în broşura 10 Maiu 1919, Datoria noastră de azi şi mâine, Cartea ostaşului român (Brașov, 1920), în revista Societatea de mâine (Cluj), Tribuna (Sibiu). A lăsat într-un manuscris litografiat o Poetică, rezultat al unei activităţi didactice şi ştiinţifice îndelungate, după care au învăţat multe din promoţiile lui de elevi. Tot în manuscris a lăsat un mare număr de poezii traduse din lirica lui Petőfi, din care o parte au fost publicate în reviste sau ziare. Una din cele mai de seamă realizări ale sale a fost editarea revistei Ţara Bârsei (mai 1929 – decembrie 1938). Revista Ţara Bârsei este o adevărată enciclopedie a problematicii specifice Brașovului, dar în paginile ei au publicat nu doar oameni de cultură din zonă, ci şi din ţară. Apărută în condiţii tehnice deosebite, mai ales în perioada de început, ea cuprinde numeroase articole semnate de Axente Banciu. Multe din acestea evocă viaţa şi activitatea unor personalităţi braşovene ca G. Bariţiu, Gh. Bogdan-Duică, V. Goldiş, N. Barbu, Al. Bogdan ş.a. O parte din acestea sunt cuprinse în culegerea Morţii vii, precum şi în cartea Suflete uitate. Axente Banciu a depus mari eforturi materiale şi multă muncă pentru a asigura apariţia regulată a revistei, dar în ciuda acestora, depăşit de greutăţi, în decembrie 1938 a fost obligat să renunţe la editarea revistei. A militat pentru răspândirea culturii în rândurile poporului, vorbind despre „cultura care să emancipeze ţărănimea din mrejele superstiţiilor şi prejudecăţilor păgubitoare”. În acest scop a înfiinţat 10 despărţăminte la sate ale Astrei pe care le-a dotat cu biblioteci şi a organizat 21 cercuri culturale. A contribuit şi la înfiinţarea Muzeului Astrei şi a bibliotecii Despărţămîntului, fiind unul dintre iniţiatorii înfiinţării Bibliotecii publice „Dr. Al. Bogdan”, Biblioteca Judeţeană „G. Bariţiu” de astăzi. A inaugurat şi condus cursurile Universității populare din Brașov între 1918 şi 1920 şi tot în acea perioadă a ţinut cursuri gratuite de limba română pentru funcţionarii maghiari şi germani. Pentru calităţile sale de pedagog, pentru dragostea pentru cultură a fost preţuit de mulţi dintre elevii săi, între care se numărau Andrei Oţetea şi D. D. Roşca. Nu toţi elevii săi au fost unanimi în aprecieri. De pildă, Şt. Baciu* în memoriile sale regreta nereceptivitatea lui Axente Banciu pentru poezia modernă şi ignorarea cărţilor sale în paginile revistei Ţara Bârsei, deşi multe ziare româneşti îi acordau ample spaţii. Cu sănătatea zdruncinată, în ultimii ani ai vieţii se retrage la Sălişte, unde moare în 1959. S-a bucurat de o apreciere elogioasă din partea contemporanilor. Astfel, cu ocazia pensionării sale (la 1 septembrie 1933) se consemna, într-un anuar al Liceului „Andrei Şaguna”: „A dat tot ce a avut mai bun în sufletul său pentru luminarea tinerei generaţii şi pentru formarea de caractere folositoare neamului… ca profesor, om de inimă cu dragoste pentru cariera sa, cu iubire pentru elevii săi, pe care îi îndemna cu cuvântul şi cu exemplul său pe calea adevărului şi a cinstei”. La 8 iunie 1948 a fost ales membru corespondent al Academiei Române la secţiunea istorică, exclus curând de către autorităţile comuniste şi repus în drepturi postum la 11 mai 1994. O stradă din Brașov îi poartă numele.
Opera: Pentru limbă. Doi Articoli, Brașov, 1910; Material pentru studierea dialectelor limbii române. Particularităţile graiului din Sălişte, (extras din Transilvania, nr. 3-4, 1912 şi nr. 10-12, 1914), 28 p.; Cum vorbim şi cum ar trebui să vorbim româneşte?, Brașov, 1913, 142 p.; Dr. Al. Bogdan, Brașov, 1915; V. Oniţiu. Discurs comemorativ, Brașov, 1926; Scrisori vechi. Baronul Basiliu L. Pop către Iacob Mureşianu, în Transilvania, an 59, 1928, nr. 4, p. 282-290; Al. Mocionyi, Brașov, 1929; Dr. Aurel Mureşianu, în Ţara Bârsei, 1929, I, p. 165-168; Închinare făuritorilor Unirii, Brașov, 1929; Suflete uitate. Boghicii, Brașov, 1930; Suflete uitate. Dr. Gr. Pantazi, în Ţara Bârsei, 1930, II, p. 35-39; Discurs rostit la mesajul Tronului în şedinţa Senatului din 7 decembrie 1931, București, 1931, 20 p.; Două poezii de Axente Severu, în Ţara Bârsei, 1931, III, p. 436-441; Din stânga şi din dreapta, vol. I-IV, Brașov, 1932-1938 (semnate sub pseudonimul S. Tamba şi reunind o colecţie de tablete în proză, precum şi anecdote culese din viaţa braşovenilor şi însemnări de jurnal; sunt reproduse discuţii cu G. Coşbuc, vizitator al Brașovului înainte de 1918; Suflete uitate. – Dr. V. Glodariu, în Ţara Bârsei, 1932, IV, p. 393-419; Întrebări şi comunicări adresate Băncii Ministeriale în şedinţele Senatului (sesiunea 1931-1932), București, 1932, 51 p.; Răsfoind ziarele şi revistele noastre, Brașov, 1933; Scrisori vechi, Brașov, 1934; Suflete uitate: Gr. Pantazi, V. Glodariu, C. Porumbescu, Brașov, 1934, 54 p.; Amintiri, Brașov, Tipografia Astra, 1935 (sub pseudonim S. Tamba); Primele cărămizi la temelia Academiei Române, extras din Ţara Bârsei, Brașov, 1936, 11 p.; Din ziarul prof. A.C. Însemnări din războiu şi din anii imediat următori acestuia, Brașov, 1938, 69 p.; Dumitru Răcuciu, în Ţara Bârsei, 1938, X, p. 22-29, 373-379 + 1 pl.; Morţii vii, cu 15 clişee, Brașov, 1938, 125 p. cu reproduceri; Din scrisorile Doctorului P. Vasici către Iacob Mureşianu, în Ţara Bârsei, 1938, X, p. 434-447; Din stânga şi din dreapta, Brașov, 1938, 65 p. (extras din Ţara Bârsei); Din scrisorile lui Ioan Axentie Severu, în CL, 1940, LXXIII, p. 128-140; Iluzie şi realitate, Brașov, 1940 (vol. de poezii patriotice semnat sub pseudonim), 79 p.; Sărbus, Brașov, 1938 [văzut aspectele anecdotice, umoristice şi paremiologice ale publicisticii braşovene, fiind semnat tot sub pseudonim], 85 p.; Şt. O. Iosif în oglinda certificatelor sale şcolare, în Preocupări literare, București, 1940, V, p. 308-310; Spicuiri din dicţionarul greşelilor noastre de limbă, vol. I, Brașov, 1942, 42 p.; vol. II, Brașov, Astra, 1944, 140 p. (extrase din Gazeta de Transilvania); Dispreţuiţii „ciobani valahi”, Sibiu, 1944; Figuri braşovene, în SM, 1944, XXI, p. 31-33; Doctorul Nicolae Comşa, extras din Gazeta de Transilvania, nr. 23/1944, Bv., 12 p.; Roiri săliştene, 2, 5-8, extrase…, Sibiu, Brașov, 1944-1946; Închinare făuritorilor Unirii (fragment apărut în Ţara Bârsei, nr. 1, 1929), în Brașovul Literar și Artistic, nr. 1, 1980, p. 38-39; Vălul amintirilor, ediţie, prefaţă, note şi glosar de Stelian Mândruţ şi Adrian Andrei Rusu, Cluj, PUC, 1998, 265 p. [aprecieri]; Material pentru studierea dialectelor limbii române, Particularităţile graiului din Sălişte (comit-Sibiu) f.e., f.a., 28 p.; Pagini de umor şi satiră, Brașov, Institutul cartografic „Unirea” Brașov, f. a., 67 p. (sub pseudonimul N. Hurlup); Un curier al lui A. Iancu şi călăuza lui spre cartierul rusesc, în Ţara Românească; Un contract din anul 1799; Un glas de Casandră maghiară, Brașov, f.a., 13 p., (extras din revista Ţara Bârsei).
Referinţe: Anuarul liceului ort. rom. A. Şaguna din Brașov. Anul jubiliar: 1924-1925 – al 75-lea an şcolar, Brașov, 1925, p. 96-98; Colan I., Biblioteca „Dr. Axente Banciu” în Raportul general asupra activităţii comitetului despărţământului central judeţean Astra –Brașov, 1929-1930, Brașov, p. 19-20; Breazu, I., Bibliografia publicaţiilor (1931 şi 1932) în Dacoromania, VIII, 1936, p. 474 (indice); Idem, (1933, 1934 şi 1935), în Dacoromania, IX, 1936-1938, p. 623 (indice); Marin, Aurel, Axente Banciu: Morţii vii, în Comentarii critice, Brașov, 1942, p. 222-230; Transilvania, indice bibliografic selectiv XXVI (1895) – XLVIII (1917), Cluj, 1964, p. 91 (indice); XLIX (1918)-LXXVII (1946), Cluj, 1966, p. 177 (indice); Curticăpeanu V, Mişcarea culturală românească pentru unirea din 1918, București, 1968, p. 83; Nicoară, Ion, Aspecte privind contribuţia braşovenilor la lupta pentru desăvârşirea unităţii naţionale a poporului român (1918), în SAI, vol. XI, 1968, p. 200; Ilie Moruș, Cărturari Brașoveni (Sec. XV-XX). Ghid biobibliografic, Brașov p. 25-26 (cu portret); Cuza, C., Un eminent cărturar progresist. 100 ani de la naşterea lui Axente Banciu, în Drum Nou, nr. 9491, 23 iul. 1975, p. 3; Macrea, D., Axente Banciu lingvist şi scriitor, în România literară, nr. 30, 24 iul. 1975, p. 8; Suciu, Şt., Axente Banciu (100 de ani de la naştere), în Astra, II, nr. 99, 1975, p. 13; Haşeganu, Ilie, Figuri din mărginime, București, 1976, p. 112-115; Rusu, Dicţionarul, în Brașovul Literar și Artistic, I, 1980, p. 37-39; Spînu, M. S., Reorganizarea despărţământului Astra Brașov, 1926, în Cumidava, 13, nr. 2, 1983, p. 209-217; Gabriel Ștrempel, Bibliografia Românească Modernă (1831 – 1918), București, vol. I, p. 256; Mîndruţ, S., Fondul Personal Axente Banciu [1875-1959], în Biblioteca şi învăţământul, VIII, Cluj, 1984, p. 358-363; Froicu, Petru, Dimitriu, Eugen, Axente Banciu către Leca Morariu, în Filologie şi istorie. Omagiu Marii Uniri, Sibiu, 1990, p. 349-362; Bologa, E. I., Ex libris Axente Banciu, în Gazeta de Transilvania, nr. 559, 560, 19, 20 oct. 1991, p. 2; Banciu, A., Vălul amintirilor, Cluj, 1998, 265 p. [studiu introductiv al lui Stelian Mândruţ şi A. A. Rusu cu numeroase date biografice]; Vlad, Ioan, Cărturarii braşoveni pentru România Mare, Brașov, Ed. Acad. Aviaţiei şi Apărării Antiaeriene „Henri Coandă” Brașov, 1999, p. 306-307; Clopoţel, I., Dascălul meu, Axente Banciu, în vol. Ligia Manolache, Viorel Drăghici, Mărturii şi portrete şaguniste, Brașov, Ed. Dealul Melcilor, 2000, p. 59-65; Pestrea-Suciu, Steluţa, Restituiri: satiricul Axente Banciu, în Astra, nr. 3, 2008, p. 11; La Biblioteca Județeană Brașov, secţia Colecţii speciale, se găsesc scrisori ale lui Axente Banciu către I. Lupaş trimise la Cluj (mss. nr. 3584).
Fişă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.