BÁLINT István (Ştefan) (născut 19 august 1929, Săcele, județul Brașov – mort 2006, Săcele, județul Brașov), grafician, pictor. Îşi valorifică talentul artistic urmând cursurile Institutului de Arte Plastice „I. Andreescu” din Cluj, pe care l-a absolvit în 1958 (după alte surse în 1955) la secţia grafică. Pentru meritele sale ca student obţine bursa de specializare a Ministerului Culturii şi Învăţământului (1959-1960). Beneficiază de călătorii de studii în străinătate în Bulgaria şi în Cehoslovacia. Din 1959/1960 participă la expoziţii colective, judeţene, festive şi itinerante ale filialei braşovene a Uniunii Artiștilor Plastici din România, al cărui membru devine din 1962. În 1969 participă la expoziţia de artă plastică (interfilială) la sala Dalles din București, la expoziţia filialei Brașov la Baia Mare (1973) şi la expoziţia de grup de la Miercurea Ciuc (1979). În 1969 deschide o expoziţie personală la Brașov, iar la Moscova participă la o expoziţie de artă românească. În 1968 a deschis şi o expoziţie personală la Săcele, unde a avut şi o altă personală în 1977. Până în 1998 a avut trei expoziţii personale. Discipol al graficii lui Mattis-Teutsch*, Bálint István este un bun desenator, un exemplu de concentrare, de ascetism chiar al imaginii (Mihai Nadin). Peisajele sale executate cu mare fineţe, în general în alb-negru pe care îl preferă, au uneori ecouri din Helfried Weiss. A pictat peisaje specifice Ţării Bârsei, naturi statice, imagini din viaţa satului, dar şi flori, care, dincolo de efectul decorativ, redau prin căldura culorilor şi prin jocul cu lumini şi umbre, întreaga sensibilitate a artistului. Consideră că aparţine artiştilor ascetici care nu vor să se impună, ci doar să fie de folos celor din jurul lui. Peisajele acestui grafician exprimă un anumit dramatism. „Optica artistului e prinsă când într-o uşoară melancolie, când într-un dramatism realizat prin contrast” (C. Constantin). Se cuvine menţionată activitatea sa de cercetător etnograf în zona Săcele, unde a fost preocupat de conservarea tezaurului arhitectonic local.
Referinţe: Constantin, C., Culoare şi ritm, în Astra, dec. 1969, p. 9; UAP Filiala Brașov, Artişti plastici din Brașov, p. 18 (cu poză); Nadin, M., Pictori, p. 30; Barbosa, Dicţionarul, p. 37; L.É., [Bálint István], în Brassoi Lapok, 17 ian. 1976, p. 4-5; Tömösi Endre, Pasztell-költészet, în Brassoi Lapok, nr. 38 , 23 sept. 1978, p. 4; Artişti plastici din Brașov, p. 18-19; Etnovember, Brașov, Ed. Aldus, 1998, p. 61; Matei, Artişti plastici braşoveni contemporani, Brașov, Orientul latin, 2000, p. 26; Olaru, Oana, Osnaga, Bianca, Andriesei, Monica, Bibliopinacoteca, Biblioteca Județeană Brașov, 2014, p. 148; Popica, Radu, Arta braşoveană postbelică. 1945-1989. Repere din colecţia Muzeului de Artă Brașov, Brașov, Ed. MAB, 2015, p. 70.
Fişă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.