BACIU, Ştefan Aurel (născut 29 octombrie 1918, Brașov – mort 6/7 ianuarie 1993, Honolulu, SUA), poet, eseist, memorialist, traducător, ziarist, profesor universitar. Născut în familia profesorului Ioan Baciu* şi a Elisabetei Baciu (născută Sänger), a beneficiat de o educaţie trilingvă, vorbind româneşte în familie, ungureşte cu servitoarele, iar grădiniţa şi primele clase le-a făcut în limba germană. În paralel cu grădiniţa germană, a frecventat de două ori pe săptămână un fel de grădiniţă unde învăţa franceză. A urmat cursurile primare în Brașov (doi ani la Şcoala germană şi doi ani la Şcoala A. Mureşianu). Studiile secundare le-a făcut la liceul A. Şaguna (1929-1937), unde, printre alţii, i-a avut profesori pe Octavian Şuluţiu şi Emil Cioran. Din 1937 a frecventat Facultatea de Drept din București până în 1941, când şi-a obţinut licenţa. În paralel s-a înscris la Facultatea de litere şi filosofie unde a urmat un timp seminarul de estetică al lui Tudor Vianu. Printre colegii de liceu şi de facultate s-au numărat Pericle Martinescu, Al. Paleologu şi Traian Lalescu. Atras de literatură, a avut lecturi bogate şi a scris de timpuriu. Încă din 1928, la numai zece ani i-au fost publicate ocazional anecdote traduse din germană în Dimineaţa copiilor (București). Încă din clasa a VI-a trimitea poezii la revista Lanuri din Mediaş. A început colaborarea cu cronici sportive, cuvinte încrucişate şi „cronica plastică” anuală despre expoziţia de pictură a profesorului său de desen, Valeriu Maximilian*, la ziarul Ardealul, sub pseudonimul Cremene Costel. Până în 1933, când are de fapt loc debutul său pe plan literar, tânărul a traversat o perioadă de refuzuri, de căutări pe tărâm poetic, sporindu-şi între timp colecţia de autografe de la scriitori şi pictori ai vremii, de mărci poştale şi chiar de afişe politice şi caricaturi. În martie 1933 îi apare poezia Eu în revista Răboj (București), iar în aprilie revista germană Klingsor din Brașov îi publica mai multe poezii traduse în germană printre care şi pe cea de debut Ich. Acestea au fost semnate cu pseudonimul Aurel. În acelaşi an elevul Ştefan Baciu a fondat revista Start (Brașov), având redacţia în casa părintească, şi revista Stilet la Brăila. La nici 17 ani, în mai 1935 i-a fost tipărit primul volum de versuri Poemele poetului tânăr pentru care a fost distins cu Premiul Scriitorilor Tineri de către Fundaţia pentru Literatură şi Artă „Regele Carol al II-lea”. Comisia de premiere era formată din Mircea Vulcănescu, preşedinte şi membrii T. Vianu, Mircea Eliade, Perpessicius, Mihail Sebastian ş.a. Acordarea premiului a stârnit vâlvă în critica vremii. „Preistoria debutului” (1933-1935), cum o denumeşte chiar poetul, cuprinde activitatea la revista Brașovul literar, Abecedar, Manifest, Cuvântul liber, Pagini literare, Viaţa literară, Glasul Bucovinei, Lanuri, Progres şi cultură, Frize, Gând românesc. Între 1938-1946 a fost colaborator la numeroase ziare şi reviste din București: Universul literar (1941-1944), Gândirea, de unde a fost demis pentru apropierea lui de social-democraţi, Rampa, Bis, Arta Nouă, Duminica, Informaţia zilei, Sfarmă Piatră, iar după 1944 la oficiosul social-democrat Libertatea. La Sfarmă Piatră a fost redactor alături de Al. Gregorian. Totodată a fost reprezentant al revistei braşovene Frize la București. La Universul literar s-a remarcat prin promovarea tinerilor poeţi în cadrul rubricii Cântece Noi. Anii petrecuţi la Universul literar merită o menţiune aparte deoarece pe lângă poezie, recenzie, cronică dramatică, i-au apărut aici reportaje de culise, cancanuri şi zugrăvirea anecdotică a unor scriitori. A lucrat ca traducător la Institutul Central de Statistică, ce funcţiona pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri. A fost cooptat în cadrul acestuia la elaborarea Dicţionarului Statistic sub conducerea lui Dan Botta, dar după o lună sau două şi-a dat demisia. Apoi a lucrat în domeniul editorial, la editurile Gorjan şi Publicom. În 1945 a fost numit, la propunerea Partidului Social Democrat, consilier cultural pe lângă Primăria Capitalei. În aceşti ani îi apar mai multe volume de poezii, iar colaborările la revistele Vremea, Familia, Pământul, Azi, Claviaturi, Gluma, Humorul, Veselia, Păcală ş.a. conturează o personalitate distinctă. Valoarea sa a fost confirmată de nume sonore ale epocii: Al. Rosetti şi G. Călinescu, Ş. Cioculescu fiind mai rezervat. Relaţiile cu social-democraţia şi îndeosebi legătura afectivă cu Şerban Voinea i-au facilitat numirea în diplomaţie, ca ataşat de presă al Legaţiei române din Berna unde a plecat în octombrie 1946, deşi numirea sa nu a fost semnată de către comunişti, cu ultimul vagon ministerial pe care l-au prins diplomaţii români de carieră. În timpul misiunii sale diplomatice colaborează la diferite reviste literare elveţiene până în 1948, când refuzând să plece la Sofia şi demisionând din corpul diplomatic, alege calea exilului. Decizia lui Ştefan Baciu a determinat familia lui să distrugă multe din valoroasele sale manuscrise. Între 1949-1962 a trăit în Brazilia, prima ţară care i-a acordat viză de intrare, la Rio de Janeiro unde, după un început greu, a devenit redactorul paginii de politică internaţională a celui mai important ziar Tribuna da Imprensa. Ajunge specialist al problemelor politice şi literare ale continentului sud-american. Este corespondent de presă şi militant democrat, criticând dictaturile din America Latină, devenind persona non grata într-o serie de ţări din această parte a lumii. Unele articole politice le-a semnat cu pseudonimul R.O. Mann (Român). S-a afirmat prin cele peste 5000 articole de presă, comentarii politice, poezii şi memorii şi a manifestat un interes constant faţă de literatura latino-americană prin traduceri şi alcătuirea a două importante antologii de poezie. A devenit redactor al suplimentului de literatură Tribuna das Letras, promovând tinerele talente ale Braziliei deceniului ’50, mai târziu ajunşi scriitori de seamă. A colaborat la suplimentele literare ale ziarelor Correro da Manhã, A Manhã, Diario Carioca şi Diario da Noite. În semn de recunoaştere a contribuţiei sale la viaţa culturală a ţării de adopţie a fost inclus în volumul Literatura universal de Manuel Bandeira, iar unul din textele sale, Las manderas de Amighetti, este cuprins în manualul universitar Hombre hispanico (Ohio, 1957, p. 56-57). A stabilit relaţii de prietenie cu şefii unor state sud-americane, dar şi cu scriitorii Octavio Paz, Ernesto Cardenal, X. Perez de Cuellar. Nevrând să se rupă de cultura română, împreună cu câţiva conaţionali, a înfiinţat la Rio de Janeiro „Cercul cultural Andrei Mureşianu” şi revistele de literatură Înşir’te Mărgărite şi Exil. Acestea se adresau celor 500-600 români din Brazilia. În 1962 a fost invitat să predea la Universitatea din Seattle literatura şi civilizaţie braziliană. Doi ani mai târziu, devine profesor la Universitatea din Honolulu, predând aceeaşi disciplină. În Hawaii Ştefan Baciu a rămas până la sfârşitul vieţii. În Honolulu erau doar şase români. Aici, în 1965 a întemeiat revista de poezie Mele (cântec, poezie în limba hawaiiană), având subtitlul Carta internacional de Poesia. A susţinut această revistă cu mijloace proprii „din toate puterile sale” în calitate de „mecena”, „manager”, dar şi „uşier”, editând aici mii de versuri din literatura universală şi română, a diasporei române, traduse în numeroase limbi. În al 34-lea Caiet al său, Ştefan Baciu a publicat numai poezie scrisă de foşti elevi ai liceului Şaguna din Brașov. În 1990 mărturisea că „Poezia mă însoţeşte de la vârsta de 10 ani până astăzi, în fiecare zi este un toiag, un colac de salvare’’. Pentru meritele sale a fost distins cu titlurile de Profesor emeritus al universităţii din Hawaii, Cetăţean de Onoare (Carioca Honorario) al oraşului Rio de Janeiro, Consul onorific de Bolivia în Honolulu, Decoraţia de onoare a Meritului Cultural cu Grad de Comandor acordată de Ministerul Educaţiei şi Culturii din Bolivia 1991, iar în ianuarie 1990 a fost ales membru al Uniunii Scriitorilor din România. Din 1996 este declarat „cetăţean de onoare” post mortem al Nadeşului. După 1989 Ştefan Baciu a reînnodat legăturile cu mediile culturale din România şi face o serie de donaţii de cărţi, manuscrise, corespondenţă, fotografii şi obiecte de artă Academiei Române. În donaţia făcută Bibliotecii Academiei Române se află picturi originale (inclusiv ale unor pictori sud-americani). Gabriel Ştrempel considera donaţia sa cea mai mare a unui român scriitor plecat în exil. A încetat din viaţă la 6 ianuarie București/7 ianuaraie Honolulu 1993 în timpul unei convorbiri telefonice cu sora sa, Ioana Baciu Mărginean. Nu a revenit niciodată în ţară, dar gândul i-a fost mereu prezent, fapt dovedit de literatura memorialistică, cuprinzând zece volume în care perioada adolescenţei şi tinereţii ocupă un spaţiu întins. În pofida reuşitei sale integrări în ţara sa adoptivă, Ştefan Baciu a cultivat scrisul în limba română, editând şi traducând scrieri literare româneşti, purtând o corespondenţă constantă cu românii din diasporă şi din ţară, manifestând un permanent interes pentru evoluţia României. De aceea cu atât mai mare i-a fost dezamăgirea că opera sa era aproape necunoscută în România. După 1989, oamenii de cultură români au încercat să repare această nedreptate, fiind publicate mai multe din lucrările sale. Epuizată etapa de recuperare, urmează cea de interpretare. Ştefan Baciu a început să scrie în manieră argheziană, dar nota lirică personală şi imaginaţia au adus un suflu proaspăt în poezia primei jumătăţi a secolului al XX-lea. Poezia lui românească se pare că nu suferă modificări, afară doar de cele marcate de vârstă (G. Şerban). Poetul a pendulat între avangardă şi tradiţie. Volumul Radiografia cuvântului dor cuprinde selectiv toată creaţia sa. Aflat pe meleaguri străine, poezia sa s-a caracterizat prin fertilitate lirică, nu o dată ameninţată de facil. Singurătatea, alienarea, dorul sunt motive frecvente ce revin în creaţia lui, redate prozodic în forme influenţate de poezia populară hawaiiană şi de folclorul românesc, cu ecouri antonpanneşti şi urmuziene. N. Manolescu îl apreciază drept „primul poet planetar din poezia românească” prin capacitatea lirică de a comprima distanţele culturale, a uni spaţiile, interverti peisajele, cu sentimentul că aparţine lumii şi sieşi, dar sfâşiat de nostalgia după locul naşterii. Crezul lui declarat a fost „poezia în libertate”, pentru libertatea cuvântului şi a conştiinţei părăsind România aflată pe drumul comunizării. În 2006 s-a deschis în Brașov Muzeul Ştefan Baciu, poetul oraşului, secţie literară a Muzeului memorial Casa Mureşenilor, în urma donaţiei spaţiilor şi colecţiilor din partea doctorului stomatolog Ovidiu Mărgineanu, cumnatul lui Ştefan Baciu. O stradă din Brașov îi poartă numele.
Opera: poezie originală în limba română: Poemele poetului tânăr, București, Fundaţia pentru Literatură şi Artă Regele Carol al II-lea, 1935, 42 p., ed. a II- a, București, Ed. Eminescu, 1991, 389; Poeme de dragoste, Oradea, Ed. Rev. Familia, 1936, 29 p.; Micul dor, Brașov, 1937, 38 p.; Drumeţ în anotimpuri, Iași, Frize, 1939, 29 p.; Căutătorul de comori, București, Fundaţia pentru Literatură şi Artă Regele Carol al II-lea, 1939, 84 p.; Cetatea lui Bucur, București, Universul literar, 1940, 88 p., ediţia a II-a, București, Humanitas, 2006, 104 p.; Muzica sferelor, București, Ed. Prometeu, 1943, 72 p.; Cântecul mulţimii, București, Ed. Partidului Social-Democrat, 1944, 38 p.; Caiet de vacanţă, Râmnicul Vâlcea, Tip. Unirea, 1945, 37 p.; Analiza cuvântului dor, Argentina, Ed. Cartea Pribegiei, Valle Hermoso, Sierras de Córdoba, 1951, 197 p.; Poemele poetului pribeag, Mexico, Ed. Drum, 1963, 106 p.; Carte de cetire pentru tablourile lui Jacques Hérold, în rev. Mele, Caiete Internaţionale de Poezie, Honolulu, 1967, 9 p.; Strada Dogari 36, în rev. Mele, Caiete Internaţionale de Poezie, Honolulu, 1967, 4 p.; Ukulele, Madrid, Destin, 1967, 49 p.; Recetind pe I. Barbu, în rev. Mele, Caiete Internaţionale de Poezie, Honolulu, 1968, 5 p.; Poemele poetului Ştefan Baciu, Madrid, Colecţia Start, 1972, 206 p.; A se ceti cu peria de dinţi, în rev. Mele, Caiete Internaţionale de Poezie, Honolulu, 1974, p. 7; Bilanţul celui din urmă averescan, Honolulu, Colecţia Start, 1976, 31 p.; Neîmpliniri, Honolulu, Start, 1976, 27 p.; Şcoala primară A. Mureşanu, Honolulu, Mele, 1976, 10 p.; Îngerul Malagambist în insula Oahu, Honolulu, Mele, 1979, 29 p.; Palmierii de pe Dealul Melcilor, Honolulu, Start, 1980, 25 p.; Poemele poetului singur, Honolulu, Mele, 1980, 335 p., ediţia a II-a, București, Ed. Eminescu, 1993; Ichiu-Gogola sau numai pentru Braşoveni, Honolulu, Mele, 1983, 10 p.; Singur în Singapur, Honolulu, Mele, 1988, 148 p.; Peste o mie de catrene Sub Tâmpa… din Honolulu, Brașov, Ed. Aldus, 1994, 292 p.; Radiografia cuvântului dor. Antologie poetică, Brașov, Ed. Aldus, 1998, 306 p.;
poezie originală în limba română (în colaborare): 13 poeţi, București, Ed. Pavel Suru, 1937, 61 p. (în colaborare cu V. Horia, V. Carianopol ş.a.); Lanterna Magică, București, Ed. Mărţişor, 1941, 36 p. (în colaborare cu T. Lalescu);
poezie originală în limba spaniolă:Barazza, Ciudad de Mexico, 1963, 16 p.; Pasaporte y Pañuelo, în rev. Conservadora del Pensamento Nicaragüense, Managua, 1964, p. 49-52; Sandino, Honolulu, Mele, 1968, 8 p.; Semblanza y explicación de Latinoamérica, Hollywood, Ediciones de la Frontera, 1968, 16 p.; La Compãnía Ltda, Hollywood, Cuervo Press, 1970, 8 p.; Poemas Chapines, Honolulu, Mele, 1971, 12 p.; Nasserismo, Hollywood, Cuervo Press, 1973, 5 p.; El que pierde gana, Nicaragua, León, Editorial Universitaria de la UNAN, 1978, 42 p.; 50 Varas al Norte de la „Mejora”, Honolulu, Mele, 1980, 25 p.; Un Rumano en el Istmo y 7 Recados, Ediciones Papel de Envolver, Universidad Veracruzana, 1983, 32 p.; Xalapa, Mexico, Veracruz, 1984, 40 p.;
poezie originală în limba portugheză: Aula de Solidão, Rio de Janeiro, Artesanato Cristo Operário, 1953, 23 p.; Dois Guatemaltecos, Rio de Janeiro, Philobiblion, 1957, 10 p.; Carioca Honorário, Pernambuco, Recife, Edições Pirata, 1982, 32 p.;
poezie originală în limba engleză: Ukulele, Honolulu, Menehune Press, 1972, 16 p., ediţia a II a, San Francisco, Romax Publications, 1980, 20 p.;
poezie originală în limba germană: Ein Rumäne aus Rio de Janeiro, Honolulu, Start, 1974, 95 p.;
poezie tradusă în limba română: 25 de poeme din Georg Trakl, Iași, Frize, 1938, 76 p.; Reiche, Raúl Otero, America, Rio de Janeiro, Cercul cultural A. Mureşanu, 1952, 18 p.; Poeţi Latino-Americani de azi, Freiburg, 1969; Ich bin der Sterne Presseataché. 25 poeme din Georg Trakl, ediţie bilingvă germană, română, ediţie îngrijită şi prezentare de Ioana Baciu Mărgineanu, Brașov, Ed. Aldus, 1997, 186 p.;
poezie românească tradusă în limba spaniolă: Poetas Rumanos, Los Angeles, Ediciones de la Frontera, 1969, 13 p.; 11+11 Poetas Rumanos Contemporáneos, Nicaragua, León, Editorial Universitaria de la UNAN, 1976, 70 p.; Blaga, Lucian, Los Poemas de la Luz, Caracas, Fundarte, 1985, 45 p. (în colab. cu Eugenio Montejo);
poezie sud-americană tradusă în limba germană: Cardenal, Ernesto, Zerschneiden den Stacheldracht. Südamerikanische Psalmen, Wuppertal, Jugenddienst-Verlag, 1970, 68 p.; Idem, Gebet für Marilyn Monroe und andere Gedichte, Wuppertal, Peter Hammer Verlag, 1972, 182 p.; Idem, Für die Indianer Amerikas, Wuppertal, Peter Hammer Verlag, 1973, 121 p.; Idem, Poesiealbum, Berlin, Verlag Neues Leben, 1976, 31 p.; Idem, Die Stunde Null, Wuppertal, Peter Hammer Verlag, (1979 ?), 1980, 398 p.;
poezie braziliană tradusă în limba spaniolă: Ivo, Lêdo, Las Pistas, Ediciones Papel de Envolver, 1986, 49 p.;
poezie germană tradusă în limba spaniolă: Goll, Ivan, El Canal de Panamá, Panamá, Academia Panameña de la Lengua, 1988, 24 p.;
poezie ediţie trilingvă: Vechiul Brașov în grafică şi poezie (română, germană, maghiară), Brașov, Ed. Aldus, 1992, 10 p. (în colaborare);
memorii în limba română: Astra Cotruş Omul şi poetul, în Revista Scriitorilor Români, München, 1964, 32 p.; Franctiror cu termen redus, Honolulu, Mele, 1968, 30 p.; Sub Tâmpa în Honolulu, Honolulu, Start, 1973, 68 p.; Călătorii, Madrid, 1974, 126 p.; Mira, Honolulu, Mele, 1979, 339 p., ediţia a II-a, București, Ed. Albatros, 1998, 406 p.; Praful de pe tobă: Memorii 1918-1946, Honolulu, Mele, 1980, 542 p., ediţia a II-a, București, Ed. Eminescu, 1995, 607 p.; Microportrete, Honolulu, Mele, 1984, 259 p.; Un braşovean în arhipelagul Sandwich – Hawaii, București, Ed. Eminescu, 1994, 169 p.; Însemnările unui om fără cancelarie. Evocări, București, Ed. Albatros, 1996, 317 p.;
memorii în limba portugheză: Bucareste-Estação Norte, Rio de Janeiro, Edições O. Cruzeiro, 1961, 203 p.; Lavradio, 98: História de um jornal de oposição: A Tribuna da Imprensa aotempo de Carlos Lacerda, Rio de Janeiro, Nova Fronteira, 1982, 181 p.;
memorii în limba spaniolă: Los muertos no toman café;
eseuri în limba engleză despre literatura şi civilizaţia latino-americană: Beatitude South of the Border: Latin America’s Beat Generation, în rev. Hispania, vol. XLIX, nr. 4, dec. 1966; The Literary Catalyst, în rev. Continuum, 7, vara 1969, p. 295-305 şi Revue de Littérature Comparée, Paris, Librairie Marcel Didier, 1972, p. 287-300; Sergio Ramírez Mercado: Novelist and Politician, în The Transition from the Authoritarianism to Democracy în the Hispanic World, San Francisco, ICS Press, 1986, p. 167-186;
eseuri în limba portugheză: Servindo à Poesia, Ministerio de Educação e Cultura, Departamento da Imprensa Nacional, 1953, 52 p.; Poesia, vida e morte de Azarias H. Pallais, Rio de Janeiro, Jornal do Commercio, 1956, 34 p.; Um Continente em busca de uma doutrina, Rio de Janeiro, Livraria São José Editora, 1959, 63 p.; Ideias e partidos politícos na Argentina, Rio de Janeiro, Associação Brasileira do Congresso pela Liberdade da Cultura, 1960, 12 p.; Carlos Mérida: Um maia na era atomica, um dialogo, Rio de Janeiro, Associação Brasileira do Congresso pela Liberdade da Cultura, 1961, 13 p.; Cortina de Ferro sobre Cuba, Rio de Janeiro, 1961, 277 p.; César Vallejo, poeta Comunista?, Rio de Janeiro, Cademos Brasileiros, 1962, 11 p.; Manuel Bandeira de corpo inteiro, Rio de Janeiro, Livraria José Olympio Editora, 1966, 181 p.;
eseuri în limba spaniolă: Don Sal, Rio de Janeiro, Peña Diplomática Rui Barbosa, 1960, 12 p.; Puntos de Partida Para una Historia del Surrealismo, Latinoamericana, în rev. Cuadernos de poesia, Santiago de Chile, Casa de la Luna, nr. 2, 1960, 16 p.; Cortina de Hierro sobre Cuba, Buenos Aires, Editorial San Isidro, 1961, 223 p.; Barazza, Mexico D.F., Talleres Gráficos, 1963, 16 p.; Juan Bosch: del exillio a la presidencia, Buenos Aires, Basses Editorial, 1963, 31 p. şi Santo Domingo, Imprenta Librería Dominicana, 1963; 168 Horas de Poesía, 7 días en Nicaragua, în rev. Conservadora, Managua, 1965, 29 p.; Juan Bosch: Un hombre solo, Madrid, Artes Gráficas Benzal, 1967, 107 p.; Jean Charlot, în rev. Americas, Washington, General Secretariat. Organization of American States, vol. 22, nr. 7, iul. 1970, p. 22-29; Ramon Villeda, Costa Rica, Antonio Lehmann, Librería Imprenta y Litografía Ltda., 1970, 215 p.; Una Guia Deslumbrante’ de las Poesia Contemporánea de Rumania, în Separate de Exilio, Revista de Humanidades, Madrid, Tordesillas, an 7, nr. 2-3, 1973, p. 133-142; Ramon Villeda Morales, Ciudadano de América, San José, Libreria Imprenta y Litografía Ltda., 1976, p. 139; Costa Rica en Seis Espejos, San José, Departamento de Publicaciones, Ministerio de Cultura, Juventud y Deportes, 1976, 139 p.; Urmuz, México, Ediciones Tierra y Libertad, 1978, 16 p.; Surrealismo Latinoamericano: Preguntas y Respuestas, Cruz del Sur Ediciones Universitarias de Valparaíso, 1979, 114 p.; Jean Charlot: Estridentista Silencioso, México, Segunda Edición Ampliada, 1982, 91 p.; Surrealismo Surrealistos, México, Editorial „El Café de Nadie”, 1983, 40 p.; EAW, México, Editorial „El Café de Nadie”, 1985, p. 15; Francisco Amighetti, Costa Rica, Heredia, El Departamento de Publicaciones de la Universidad Nacional, 1985, 260 p.; Centroamericanos, San José, Libro Libre, 1986, 202 p.; Tristán Marof de cuerpo entero, La Paz, Ediciones ISLA, 1987, 240 p.;
Eseuri şi prefeţe (în colaborare): Castro, José R., Romances y Sonetos, Rio de Janeiro, Instituto Cultural Brasil-Honduras, 1957, 40 p.; Santos, Vito, Peres, Arino, Macedo, Miranda, Branco Castello, Carlos, Lêdo, Ivo, Tonegaru, Rio de Janeiro, Cuadernos Romeno-Brasileires, 1957, 31 p.; Madariaga, Salvador de, Santa Cruz, Luiz, Gorkin, Julián, Pastor Benitez, Justo, Rio de Janeiro, Asociação Brasileira do Congresso pela Liberdade da Cultura, 1961, 20 p.; Dumont, François, Carronges, Michel, Patri, Aimé, Presença de Péret, Rio de Janeiro, Asociação Brasileira do Congresso pela Liberdade da Cultura, 1962, 18 p.; Marof, Tristán, América Latina: Un enigma, Lima, Editorial Chuquisaca, 1970, 75 p.; Gómez-Correa, Enrique, Poesía Explosiva, Santiago de Chile, Mandrágora Ediciones „Aire Libre”, 1973, 382 p.; Cugler, Grigore, Vi-l prezint pe Ţeavă, Madrid, Limite, 1975, 60 p.; Marof, Tristán, América Latina, un enigma, Torino, 1978, 55 p.; Idem, Poemas Sencillos del Viejo Soldado, San Francisco, 23 p.;
antologii latino-americane: Antología de la poesía Latinoamericana 1950-1970, tom I, Albany, New York, State University of New York Press, 1974, 577 p., tom II, p. 581-1244; Antología de la poesía Surrealista Latinoamericana, México, 1974, 246 p.; ed. a II-a, Cruz del Sur, Universitarias del Valparaíso, 1981, 287 p.;
antologii în limba germană: Lima, Jorge de, Ausgewählte Gedichte, Rio de Janeiro, Getúlio Costa-Verlag, 1953, 90 p.; Der du bist im Exil, Wuppertal, Peter Hammer Verlag, 1971; ediţia a II-a, 147 p. (în colab. cu Kurt Marti).
Referinţe: Ştefan Baciu văzut de critică, Tip. şi Ed. ziarului Universul, 1940, 10 p.; Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, București, 1941; Constantinescu, P., Scrieri, I, ediţie îngrijită de Constanţa Constantinescu, prefaţă Victor Felea, București, Ed. pt. Literatură, 1967; Manolescu, N., Metamorfozele poeziei, București, Ed. pentru Literatură, 1968; Micu, D., „Gândirea” şi gândirismul, București, Minerva, 1975; Manolescu, N., Poezia românească modernă, București, 1977; Scarlat, Mircea, Istoria poeziei româneşti, vol. I, București, Minerva, 1982; [Ştefan Baciu], în Luceafărul, interviu, 27 iun. 1990, p. 3; Carandino, N., Braşoveanul din Hawai, în Astra, nr. 2, feb. 1990, p. 13; Eretescu, C., [Ştefan Baciu], în Familia, oct. 1990, nr. 10, p. 12-13; Manu, Emil, Poemele poetului Ştefan Baciu, în Luceafărul, serie nouă, nr. 32, 5 sept. 1990, p. 4; Stănescu, G., [Baciu Ştefan], în Apostrof, nr. 5-7, 1990; Transilvania, 2, 1990, p. 22-26; [Baciu Ştefan – fişă bibliografică], în Vatra, 7 iul. 1991, p. 7; Cremer, I., Mele – 1992, în Adevărul Literar și Artistic, nr. 96, 8 dec. 1991, p. 2; Cremer, I., Ştefan Baciu şi Che Guevara, în Adevărul Literar și Artistic, nr. 76, 21-27 iul. 1991, p. 4; Negoiţescu, I., Istoria literaturii române, vol. I, București, Minerva, 1991; Opriş, Tudor, 500 debuturi literare: Istoria debutului şcolar al scriitorilor români (1820-1980), Galaţi, Porto Franco, 1991; Petreu, M., [Ştefan Baciu], în Apostrof, nr. 2, 1992; Românii în ştiinţa şi cultura occidentală, Davis, 1992, p. 19-21; Ţeposu, R. G., Trăsura imaginaţiei, în Vatra, nr. 245, aug. 1991, p. 3; [Ştefan Baciu], în Gazeta de Transilvania, 12 ian. 1992, p. 1; Acterian, Arşavir, Ştefan Baciu şi revista Mele, în România literară, nr. 3, 26 ian. 1993, p. 13; Andronic, Titus, Ştefan Baciu şi Mediaşul literar, în Tribuna, nr. 4, 10 feb. 1993, p. 7; Bucur, Marin, La moartea poetului Ştefan Baciu, în Cotidianul, nr. 10, 14 ian. 1993, p. 6; Bucurescu, Adrian, Ştefan Baciu – cel mai mare poet al diasporei româneşti, în Rom. liberă, 3 nov. 1993, p. 2; Cremer, I., Ştefan Baciu şi Mele, în Libertatea, nr. 76, 7 ian. 1993, p. 1; Cristofor, Ion, In memoriam Ştefan Baciu, în Tribuna, nr. 5, 4-10 feb. 1993, p. 7; Cristofor, Ion, Un poet al dorului: Ştefan Baciu, în Tribuna, nr. 3, 21-27 ian. 1993, p. 4; Crudu, D., Ştefan Baciu – un poet de recuperat, în Viaţa studenţească, Brașov, 1993, nr. 1, p. 8; Din corespondenţa Petru Sfetca – Ştefan Baciu, în Orizont, nr. 10, 27 mai 1993, p. 10; Dincă, Al., [Ştefan Baciu], în Orizont, nr. 10, 27 mai 1993, p. 10; Idem, [Ştefan Baciu], în Mesager, 17 nov. 1993, p. 2; Grigorescu, D., Întoarcerea acasă a lui Ştefan Baciu, în Academica, nr. 1, nov. 1993, p. 12; Hamzea, A., In memoriam Ştefan Baciu, în A, nr. 1-2, 1993, p. 8; Handoca, M., Documente. Din arhiva M. Eliade. Corespondenţă primită de la Ştefan Baciu, în Viaţa rom., nr. 10-11, nov. 1993, p. 108-115; Huidan, E., Sfârşitul exilului, în Gazeta de Transilvania, 9 apr. 1993, p. 4; Huidan, E., Ştefan Baciu – ultimul mesaj, în Gazeta de Transilvania, 20 ian. 1993, p. 1; Macovei, Cătălina, Catalog al valorilor literar-artistice din donaţia Ştefan Baciu, București, 1993, 75 p.; [Necrolog], în Rom. lit., nr. 2, 25 ian. 1993, p. 15; M.P., Fii celebri ai Brașovului. L-am uitat pe Ştefan Baciu?, în Alternativa, nr. 4. 29 ian. 1993, p. 3; Profil Ştefan Baciu, în Transilvania Expres, 16 nov. 1993, p. 2; Ruja, Al., [Ştefan Baciu], în Orizont, nr. 5, 1993; Uricaru, D., Ştefan Baciu. In memoriam, în România literară, nr. 3, 26 ian.–3 feb. 1993, p. 12-14; Dicţionar Enciclopedic, vol. I, p. 260; Antonescu, N., Revista „Mele”, în Poesis, II, 1994; Idem, Ştefan Baciu, Cântece noi, în Poesis, nr. 10-11-12, 1994 şi nr. 1, 1995; Idem, Revista „Start”, în Steaua, nr. 12, 1994; Deciu, A., Fişă pentru o biografie Ştefan Baciu, în Rom. lit., nr. 1, 12-18 ian. 1994, p. 6; La ce bun poeţii … Confesiuni „Poesis”, Casa de Editură Panteon, 1994, p. 7-13; Micu, Dumitru, Scurtă istorie a literaturii române, vol. I, București, Ed. Iriana, 1994, p. 433-434; D. C. Amzăr, Ştefan Baciu, Vasile Băncilă, Em. Bucuţa ….către N. Crainic, în Manuscriptum, 1995, 26, nr. 1-4, p. 242-292; Anghelescu, M., [Ştefan Baciu], în Luceafărul, nr. 24, 1995; [Ştefan Baciu], în Karpatenrundschau, 5 ian. 1995, p. 4; Cioran, E., Scrisori către cei de acasă, București, Humanitas, 1995, p. 474; Constantinescu, Silvia, Exil, oameni şi idei, Suedia, Ed. Curierul Românesc, 1995, p. 27-30; Martinescu, P., [Ştefan Baciu], în România literară, nr. 14-15, 1995; Munteanu, Şt., Poeţii beau din apa cerului, Ed. Panteon, 1995, p. 4, 93; Pârvulescu, Ioana, [Ştefan Baciu], în România literară, nr. 3, 1995; Petraru, Şt., Poetul Ştefan Baciuşi vocaţia amintirilor , în CR, nr. 132, 8 sept. 1995; Şăineanu, Lazăr, Dicţionar universal al limbii române, ed. revăzută şi adăugită, București, Mydo Center, 1995, p. 20; Şerban, Geo, [Ştefan Baciu], în Luceafărul, nr. 16, 1995; Ştiri despre V.V. Martinescu, Oradea, Ed. Cogito, Colecţia Penumbre, 1995, p. 5; Zaciu, Dicţionar, vol. I, p. 137-140 (cu bibliografie şi foto); Acterian, A., Portrete şi trei amintiri din puşcărie, București, Ed. Ararat, 1996, p. 162-167; Ciopraga, C., Amfiteatru cu poeţi, Iași, Ed. Junimea, 1996, p. 449-460; Cugler-Apunake, Grigore, Apunake şi alte fenomene, Oradea, Ed. Cogito, 1996, prefaţa de Ştefan Baciu, p. 137-155; Literatura diasporei (Antologie comentată), alcătuită de Florea Firan şi Constantin M. Popa, Craiova, Ed. Poesis, 1996, p. 5-6, 313-319; Manolescu, N., Metaforzele poeziei, Reşiţa, Ed. Timpul, Colecţia Repere, 1996, p. 120-121; Idem, Poezia română modernă – de la Bacovia la Emil Botta, București, Allfa Paideia, 1996; Popa, Mircea, Dosar epistolar. Ştefan Baciu-Lucian Boz, în Apostrof, VII, nr. 7-8 (74-75), 1996, p. 15-18; Idem, Memorialistica lui Ştefan Baciu, în rev. Steaua, XVIII, nr. 11-12, 1996, p. 79-80; Ornea, Z., [Ştefan Baciu], în România literară, nr. 2, 1996; Copilu-Cheatră, V., Un principe de Arhipelag: Ştefan Baciu, în Revista Română, nr. 3, 1 aug. 1997, p. 1, 4; Costinescu, Florin, Ştefan Baciu. Însemnările unui om fără cancelarie, în Cultura Naţională, 1, nr. 31-32, 9 ian. 1997, p. 2; Dumitrescu, Vasile C., O istorie a exilului românesc, București, Ed. Victor Frunză, 1997, p. 235-236, 254, 287; Eliadiana, Iş., Ed. Polirom, 1997, p. 95-98; Manolescu, N., [Ştefan Baciu], în România literară, 13-19 aug. 1997, p. 1; Martinescu, Pericle, 7 ani cât 70, București, Ed. Vitruviu, 1997, p. 227; Munteanu, R., Ştefan Baciu, poet cosmopolit, în Luceafărul, nr. 3, 20 ian. 1997, p. 12-13; O mie şi unu de poezii româneşti, antologie, prefaţă şi bibliografie de L. Ulici, București, Du Style, 1997, p. 350-355; Papadima, O., Evocări, Iași, Ed. Agora, 1997, p. 48-50; Rotaru, Ion, O istorie a literaturii române, 4, Galaţi, Ed. Porto Franco, 1997, p. 349-357, 367; Ştefan Baciu, Corespondenţă, în Familia, seria V, an 34 (134), nr. 2 (388), feb. 1998, p. 44-50; Constantinescu, Mihaela, Literatura română în exil (XVI). Instituţii, publicaţii, personalităţi (Fişe de dicţionar), în Jurnalul literar, an IX, serie nouă, ian. 1998, p. 11, 14; Danciu, D., Ştefan Baciu, în Divertisment magazin, nr. 1, 1998, p. 6-7; Gorst, Roxana, O poveste de dragoste redată literaturii, în Transilvania Expres, 3 sept. 1998, p. 13; Istrate, P., Omagierea poetului, în CR, 6 nov. 1998, p. 7; Munteanu, R., Jurnal de cărţi, vol. 7, București, Ed. Libra, 1998, p. 184-194; Pântea, Emil, Gândirea. Indice bibliografic adnotat, Cluj Napoca, Ed. Echinox, 1998; Pârvulescu, I., Mirabila Mira, în România literară, 26 aug. 1998, p. 10; Pro et contra E. Cioran, București, Humanitas, 1998, p. 237, 363-372; Şăineanu, L., Dicţionar universal al limbii române, Chişinău, Ed. Litera, 1998, p. 1147; Şindrilaru, F., Antologia poeziei româneşti culte, București, Teora, 1998, p. 484-489; [Ştefan Baciu], în Monitorul Brașov, 3 nov. 1998, p. 4; Dicţionar enciclopedic ilustrat, Chişinău, Ed. Cartier, 1999, p. 1159; Dragomir, M., Ştefan Baciu – In memoriam, în Monitorul Brașov, 272, 2, 11 mai 1999, p. 4; Manolescu, N., Metamorfozele poeziei, metamorfozele romanului, Iași, Polirom, 1999; Negoiţescu, I., Ştefan Baciu, în Argo, Bonn, nr. 19, 1999 [text citit la radio BBC şi rămas nepublicat]; Soviany, Octavian, Un mare poet al spaţiului, în Viaţa românească, nr. 3-4, mart. apr. 1999, p. 168-173; Stamatu, Horia, Ştefan Baciu, în Astra, nr. 3, mart. 1999, p. 33; Cojan, Grigore, Amintiri cu scriitori braşoveni, Brașov, Ed. Dealul Melcilor, 2000, p. 120-129; Dicţionarul esenţial al scriitorilor români, București, Ed Albatros, 2000, p. 44-46; Micu, Dumitru, Istoria literaturii române. De la creaţia populară la modernism, București, Ed. Saeculum I.O., 2000, p. 218, 220, 328, 428, 718, 744; Nazare, Ruxandra, Ştefan Baciu, un exilat braşovean în Hawaii, cu sufletul mereu acasă, în Astra, serie nouă, nr. 6 (21), iun. 2000, p. 39-48; Ornea, Z., Pericle Martinescu – Filigranul amintirii, în România literară, 14, 33, 12 apr. 2000, p. 9; Pişcu, D., Cuvântul dor radiografiat, în Monitorul Brașov, 553, 3, 7 apr. 2000, p. 9; Toma, Simion, Monografia Colegiului Naţional A. Şaguna, Brașov, Ed. Concordia, 2000, p. 332-335; Ştefan Baciu – un şagunist între şagunişti, în Ligia Manolache, Viorel Drăghici, Mărturii şi portrete şaguniste, Brașov, Ed. Dealul Melcilor, 2000, p. 79-82; Băileşteanu, Fănuş, Personalităţi culturale româneşti din străinătate. Dicţionar, România Press, [2001], p.22-27; Deşliu, Boris, Ştefan Baciu, în Tomis, aug. 2001, nr. 8 (372), anul VI (XXXVI), p. 4; Manu, Emil, Poemele poetului Ştefan Baciu, în Adevărul Literar și Artistic, nr. 557, 27 feb. 2001, p. 5; Bucinschi, Petre, Ştefan Baciu, în Gazeta de Transilvania, an XII, nr. 3681, 7 sept. 2002, p. 4; Manolescu, Florin, Enciclopedia exilului literar românesc: 1945-1989. Scriitori, reviste, instituţii, organizaţii, București, Compania, 2003; Mărgineanu, Ovidiu, Ştefan Baciu – repere biografice, în Ţara Bârsei, an II, 2003, p. 121; Eretescu, C., De vorbă cu Ştefan Baciu, în Dealul Melcilor, nr. 4, dec. 2005, p. 8-20; Stamatu, Horia, Recuperarea exilului: Ştefan Baciu, în Dealul melcilor, s. n., nr. 1, mart. 2005, p. 77-78; Anca, George, Mesaje culturale Braşov – Honolulu. Dublă expoziţie-muzeu Baciu – Charlot, în Biblioteca, nr. 6/2006, p. 170; Ardeleanu, George, „Corespondenţă” interceptată de Securitate: Ştefan Baciu – N. Steinhardt, în România literară, nr. 30, 28 iul. 2006, p. 16-17; Domocoş, Lorena, Şcheiul în poezia lui Ştefan Baciu, în Ţara Bârsei, anul V, nr. 5, 2006, p. 116-118; Albu, Mihaela, Postatni, Glauce, Carlos Drummond de Andrade, un poem dedicat lui Ştefan Baciu, în Astra, an 2, nr. 4, martie 2007, p. 10; Bodiu, Andrei, Oraşul din memorie, în Ţara Bârsei, anul VI, nr. 6, 2007, p. 224-226; Cristea-Enache, Daniel, Versuri metropolitane, în România literară, nr. 41, 13 oct. 2006, p. 11, în Ziarul Financiar, nr. 2064, 2 feb. 2007, p. 2 şi Cultura, nr. 26, 5 iul. 2007, p. 9; Lăzărescu, Mariana Virginia, Ştefan Baciu– poet, memorialist, traducător , în Ţara Bârsei, an VI, nr. 6, 2007, p. 227-237; Diaconescu, Ioana, Scriitori în arhiva CNSAS: Ştefan Baciu în arhivele Securităţii, în România literară, nr. 21, 29 mai 2009, p. 16-17; Molnar, Laura, Ştefan Baciu, profesorul universitar, în Ţara Bârsei, nr. 8, 2009, p. 232-240; Ciorănescu, George, Ştefan Baciu, un poet român din America Latină, în Cultura, nr. 42, 28 oct. 2010, p. 12-13; Bodiu, Andrei, Nuanţele durerii, în România literară, nr. 24, 17 iun. 2011, p. 13; Sora, Simona, Poezia Bucureştilor, în Dilema Veche, nr. 411, 29 dec. 2011, p. 16; Popa, Mircea, Ştefan Baciu – colaborări şi versuri uitate, în Poesis, anul XXIII, nr. 255-257, apr. – iun. 2012, p. 62-67; Scurtu, Nicolae, Ştefan Baciu şi revista „Viaţa literară”, în România literară, nr. 40, 4 oct. 2013, p. 11; Vasilache, Simona, Amintire din Waikiki, în România literară, nr. 25-26, 21 iun. 2013, p. 24; Finkenthal, Michael, Ştefan Baciu – Sesto Pals, o prietenie la mare distanţă, în Observatorul cultural, nr. 527, 13 aug. 2015, p. 10; Pestrea-Suciu, Steluţa, Din corespondenţa Ioanei Baciu Mărgineanu – Restituiri, în Astra Supliment. Literatură, arte şi idei, an VI, nr. 3-4/2015, p. 96-98; Buzaşi, Ion, Ştefan Baciudespre Aron Cotruş , în România literară, nr. 3, 22 ian. 2016, p. 10; Pestrea-Suciu, Steluţa, Din corespondenţa lui Nicholas Catanoy cu Ştefan Baciu – Restituiri, în Astra Supliment. Literatură, arte şi idei, nr. 3-4, 2016, p. 90-93; Firan, Florea, Ştefan Baciu, în Scrisul românesc, nr. 12, 1 dec. 2017, p. 1-3.
Fişă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.