BABEȘ, Cornel Liviu (născut 10 septembrie 1942, Brașov – mort 2 martie 1989, Brașov) electrician, pictor amator, protestatar anticomunist. A lucrat la Trustul de Prefabricate Brașov, iar în timpul liber se îndeletnicea cu pictura. A absolvit Şcoala Populară de Artă, secţia pictură, la clasa profesorului Alexandrina Gheţie şi a fost membru al Asociației artiștilor plastici amatori din Brașov încă de la înfiinţare. Expoziţii personale la sediul acesteia, Casa de cultură a studenţilor (1978-1979), Casa de cultură Săcele şi în incinta Fabricii de Prefabricate Brașov. A participat şi la expoziţii colective, republicane şi a expus pictură, grafică şi sculptură în cadrul Festivalului Cântarea României. A fost premiat: pentru sculptură premiul II 1981, etapa interjudeţeană, premiul III 1983, etapa judeţeană, premiul I 1985, etapa judeţeană, premiul II 1985, etapa republicană; pentru pictură premiul III, 1983, etapa judeţeană, premiul II 1985-1987, etapa judeţeană; pentru grafică – premiul de participare, 1985. Potrivit mărturiei soției, era indignat de scăderea drastică a nivelului de trai și de limitarea drepturilor, dar se revolta rar în mod deschis. Volubil și spiritual în prezența prietenilor, păstra pentru sine ideile care îl măcinau, acumulând nemulțumirile. Obișnuia să asculte Radio Europa liberă. La aproape 2 ani după revolta muncitorilor din Brașov din noiembrie 1987, în 2 martie 1989, s-a învoit de la servici în jurul orei 9, refuzând să participe la o ședință, a mers acasă de unde a luat schiurile și a ajuns în Poiana Brașov. A schiat pe pârtia Bradu până în jurul orelor 16,00 când, la coborâre, s-a autoincendiat în semn de protest față de comunism. Pancarta de carton de culoare galbenă, cu mesajul STOP MORDER! Brașov = Auschwitz, explica gestul său. A murit în aceeași zi, la câteva ore, la Spitalul Județean Brașov. Deși autoritățile și Securitatea, surprinse, au încercat să păstreze secretul și să evite ca evenimentul să ia amploare, la înmormântarea lui Liviu Cornel Babeș la Cimitirul municipal Brașov a asistat foarte multă lume. Știrea despre protestul său s-a răspândit. La 12 ore de la moartea sa, postul de radio Europa liberă transmitea informația ca zvon. Confirmarea a venit de la jurnalistul Neculae Constantin Munteanu, care primise scrisori, ce relatau amănunțit despre protest, de la Valeria Căliman* din Brașov și Doina Cornea* din Cluj. La autoincendierea sa au asistat schiorii și turiștii, români și străini prezenți în stațiune, dintre care doi scoțieni, Douglas Wallace din Renfrewshire și George Melvin din Edinburgh, au relatat întâmplarea unei agenții de știri, iar în aprilie 1989 ziarul The Free Romanian, condus de Ion Rațiu, a publicat un material despre protestul brașoveanului. Liviu Cornel Babeș este comparat adesea cu studentul ceh Jan Palach, care, la 5 luni de la invadarea Cehoslovaciei de trupele Pactului de la Varșovia, și-a dat foc în centrul orașului Praga, în semn de protest. Prin legea numărul 93 din 3 iunie 1997, Liviu Cornel Babeș a fost declarat erou-martir. După 1989, a fost instalată o cruce de fier pe locul sacrificiului său, mutată ulterior în curtea nou construitei biserici de lemn din Poiana Brașov. Pe 2 martie 2007, în curtea acesteia, s-a dezvelit o placă de bronz în memoria lui Liviu Cornel Babeș, realizată de artistul George Jipa. În același an s-a organizat și o expoziție cu picturile sale. Tot în 2007, Parlamentul României l-a declarat erou național și familia victimei a putut să primească drepturile cuvenite. Inițiativa unui monument comemorativ al sacrificiului lui Liviu Cornel Babeș, al cărui proiect să fie ales în urma unui concurs de idei ori concurs de arhitectură, a preocupat mai multe foruri (Asociația 15 noiembrie 1987, Uniunea Artiștilor Plastici, Institutul Revoluției București, Primăria Brașov), dar până astăzi nu s-a concretizat. Totuși, s-au făcut câteva demersuri de recuperare a memoriei sale. Socotit “torța vie a Revoluției române”, Liviu Cornel Babeș a fost descris în cartea dedicată de jurnalistul Mircea Brenciu* din 2004, gestul a fost analizat și explicat, iar activitatea sa artistică recuperată în albumul întocmit în 2013. În 2019, un proiect muzeal readucea în atenția publicului personalitățile care au opus rezistență comunismului, prin expoziția de desene a artiștilor plastici și volumul realizat. De asemenea, o stradă din Brașov îi poartă numele.
Referințe: Brenciu, Mircea, Martirul: eseu despre torța care a întunecat torționarii, Brașov, Capo-Lavoro, 2004, 128 p., reeditare 2008; Borcea, Tudor, Liviu Babeș, comemorat la Poiana Brașov, în Ziua, anul XIII, nr. 3870, 3-4 mart. 2007, p. 9; Mihai, Florin, Liviu Cornel Babeșs-a autoincendiat la Brașov , în Scânteia, supliment Jurnalul național, 3 mart. 2009, p. 1-2; Ungureanu, Laurențiu, Babeș, pictorul care a ars pentru libertate, în Adevărul, nr. 6047, 28 dec. 2009, p. 6-7; Asociația artiștilor plastici Brașov, Album de artă, Brașov, 2013, p. 32-33; Muzeul Național Cotroceni, Rezistenții: amintire și recunoștință, București, 2019, p. 22-25.
Fișă întocmită de Ruxandra Moașa Nazare.